Drepturi patrimoniale. Jurisprudenta. Decizia 890/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 890
Ședința publică de la 02 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 2: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 3: Smaranda Pipernea
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei de având ca obiect litigiu de muncă drepturi bănești privind recursurile declarate recurentul-intimat și pe intimata-recurenta - SA B membru GRUP, împotriva sentintei numărul 388/05-03.2009 Tribunalului
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentul si avocat pentru recurenta - SA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al treilea termen de judecată.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța consideră recursul în stare de judecată și acordă cuvântul părților la dezbateri.
Avocat pentru recurent-intimat solicită admiterea recursului și precizează că Tribunalul Iap ronunțat o sentință greșită când a admis excepția prematurității acțiunii, respingând astfel cererea privind obligarea la plata cotei de 10% din profitul anual realizat.
Susține că, în ce priveste dreptul salariaților la cota parte din profit, Federația Sindicatelor Libere Independente din Industria Română ( ) a stabilit prin negociere cu -.. SA Grup această cotă de 10%.
Apărătorul recurentului -intimat mai precizează că alte instanțe din țară au admis cererile salariaților de acordare a cotei de 10% din profit, invocând in acest sens soluția pronunțată de Tribunalul Vrancea, de Curtea de Apel Dolj in mai multe dosare asemănătoare.
In ce priveste recursul declarat de - SA, avocat solicită respingerea recursului ca nefondat.
Avocat pentru intimata recurentă - SA, solicită admiterea recursului formulat și precizează că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată din perspectiva faptului că a demarat deja procesul de acordare de acțiuni, iar la data de 16.12.2008 acest demers a fost aprobat de Adunarea Generala a Acționarilor. Mai susține că se împlinește aproape un an de când semnatarii Protocolului din 10.10.2008 au stabilită că procedura de distribuire cu titlu gratuit a acțiunilor către salariați va fi stabilită ulterior semnării Protocolului de către.
Precizează că - SA a început deja acest proces este complex si presupune parcurgerea mai multor etape.
Apărătorul intimatului-recurent solicită modificarea în parte a sentinței in ce priveste obligarea subscrisei de acordare a 100 de acțiuni ordinare, nominative ale societății.
Mai precizează că potrivit Legii 31/1990 a societăților comerciale, la art.103 ind1 se prevede că unei societăți comerciale i se permite să dobândească propriile acțiuni prin respectarea mai multor condiții. Susține că procedura distribuirii de acțiuni a început să se demareze, fapt pentru care acest capăt de cerere rămâne fără obiect.
Pentru considerentele expuse, avocat solicită admiterea recursului și casarea hotărârii instanței de fond.
În ce priveste recursul declarat de recurentul, apărătorul intimatului - SA solicită respingerea recursului ca nefundat.
Declarându-se dezbaterile închise, cauza rămâne în pronunțare,
Ulterior deliberării,
CURTEA
Asupra recursurilor de față constată următoarele;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr-, reclamantul chemat în judecată pe pârâta - GRUP solicitând obligarea acesteia la plata drepturilor salariale reprezentând cota de participare la profit de 10% din profitul anual realizat de " - GRUP " pentru anul 2006, 2007 și 2008, sumă de bani ce urmează fi actualizată cu indicele de inflație până la momentul plății efective,obligarea pârâtei la plata cotei corespunzătoare din procentul de 8% din acțiunile ce i se cuvenea în mod gratuit la privatizarea pârâtei, cota calculată în funcție de prețul acțiunilor de la data privatizării și actualizată cu indicele de inflație până la momentul plății efective, ori atribuirea în natură acțiunilor cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul arătat că are calitatea de salariat al - GRUP - Sucursala
În baza art. 139 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de, salariații au recunoscuta o cotă de participare la profitul anual înregistrat de către angajator. Acest drept salarial își are corespondent în toate Contractele Colective de Muncă la nivel de unitate din anul 1997 și până în prezent, părțile contractante la încheierea acestui contract neînțelegând să înlăture sau să modifice acest drept acordat salariaților.
În anul 1998, dorind să lămurească problemele legate de întinderea acestui drept, reprezentanții (actualul - Grup ) au stabilit prin negociere cu liderii Federației Sindicatelor Libere și Independente din Industria Română ( ) că întinderea acestor drepturi prevăzute de art. 139 din la nivel de, și anume cota de participare salariaților la profitul anual, să fie de 10%. Astfel fost încheiat un act adițional la Contractul Colectiv de Muncă, act înregistrat de altfel la. pentru produce efecte juridice.
Un alt izvor legal al drepturilor solicitate îl reprezintă și Contractul Colectiv de Muncă la nivel de Grup de Unități din Industria, contract la care parte este și
Prin însăși natura acestuia Contractul Colectiv de Muncă la nivel de grup de unități din industria petrolieră dă naștere în sarcina agenților economici semnatari ai acestuia la obligativitatea de nu dispune în mod contrar față de acesta prin Contractele Colective de Muncă încheiate la nivel de agenți economici, ori de stabili drepturi sub limitele minime prevăzute la nivel de grup de unități.
Astfel, art. 138 din acest Contract Colectiv de Muncă la nivel de grup de unități din industria petrolieră precizează că sporurile salariale cu caracter specific - categoric unde se încadrează de altfel și cota de participare solicitată de reclamant - rămân în vigoare în cuantumurile stabilite și negociate la nivel de agent economic. Această negociere avut loc după cum precizat anterior și s- stabilit de comun acord ca această cotă de participare să fie de 10% din profitul înregistrat.
Mai mult, privatizarea nu poate să afecteze în nici un fel existența drepturilor câștigate de reclamant prin Contractul Colectiv de Muncă la nivel de grup de unități din industria petrolieră, așa cum de altfel se și prevede în mod expres în art. 235 din acest contract.
Având în vedere că reclamantul nu beneficiat la sfârșitul niciunui an de cota care se cuvine din profitul înregistrat de către și ulterior de - Grup, solicitat să se dispună obligarea pârâtei la plata acestor drepturi salariale pentru anii 2006, 2007 și 2008, sumă ce urmează fi actualizată cu indicele de inflație până la momentul plății efective.
În baza prevederilor art. 170 alin.8 din Contractul Colectiv de Muncă, în situația trecerii la formă de privatizare salariații vor beneficia de un număr de acțiuni negociate cu, acordate gratuit, precum și de facilitățile de participare directă la privatizare.
Această dispoziție este reluată de altfel și în fiecare Contract Colectiv de Muncă la nivel de, în cadrul art. 168 alin. 6.
Pachetul de acțiuni destinat salariaților, stabilit la momentul privatizării, este în proporție de 7,99% din totalul acțiunilor, și anume 4.480.040.486 acțiuni. Raportat la un număr de 50.010 de angajați înregistrați la finele anului 2004, momentul privatizării, rezultă un număr de 89.582 de acțiuni pentru fiecare salariat, acțiuni în valoare de 0,2158 lei (ultima cotație înregistrată înainte de privatizare).
Prin urmare, reclamantul consideră că trebuia să beneficieze de acțiuni în cuantum de 19.331,8 lei.
În luna octombrie 2008, cu rea credință pârâta încheiat un protocol prin care se obligă să transmită cu titlu gratuit câte 100 de acțiuni pentru fiecare dintre salariații care activau la data de 14.12.2004, momentul privatizării. Se poate observa cu ușurință atitudinea pârâtei din diferența dintre acțiunile ce i se cuvin și cele oferite, cele din urmă reprezentând doar 0,11% din totalul datorat.
Acesta nu poate produce consecințe în mod retroactiv (începând cu decembrie 2004 - data privatizării). Mai mult, acest protocol intra în contradicție cu dispozițiile dreptului muncii, care interzic orice tranzacție prin care s-ar urmări diminuarea sau desființarea unor drepturi ale salariaților.
Prin urmare, reclamantul solicitat obligarea pârâtei fie la plata contravalorii câte 89.582 de acțiuni la prețul înregistrat de acestea la momentul privatizării actualizate cu indicele de inflație, fie, în subsidiar, acordarea acestor acțiuni gratuit în natură.
Pârâta "" depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată pentru următoarele considerente:
În cauză, reclamantul invocă prevederile art. 168 alin.(6) din Contractul colectiv de muncă ("") al potrivit căruia: "în situația trecerii la o formă de privatizare, salariații parte în prezentul contract vor beneficia de un număr de acțiuni negociat de cu - acordare gratuit - și de facilități de participare directă la privatizare".
La data de 10.10.2008 s-a semnat Protocolul încheiat între și în baza art. 168 alin.(5) din Contractul Colectiv de Muncă al pe anul 2008 - fostul articol 168 alin.(6) din pe anii anteriori. În preambulul acestui Protocol, se arată că:
1.Părțile s-au angajat să negocieze numărul de acțiuni gratuite ce se vor acorda salariaților în executarea art. 168 alin.(5) din;
2. are intenția de a-și îndeplini această obligație;
3. au avut efectiv loc între părți în perioada 08.10.2008 - 10.10.2008.
În cuprinsul acestui Protocol, și au stabilit expres că:
4. "" va distribui, cu titlu gratuit, fiecărei persoane care beneficiază de acest drept un număr de 100 acțiuni ordinare, nominative și dematerializate ale 5. "Persoanele Îndreptățite sunt cele care au deținut calitatea de salariat al oricând în perioada începând de la data de 14.12.2004 și până la data inițierii procesului de distribuire acțiunilor stabilit conform art. I din prezenta" (art. II din Protocol);
6.Pentru înlăturarea oricăror neclarități, părțile înțeleg că, prin acordarea acțiunilor prevăzute la art. din prezenta, și- îndeplinit în totalitate obligația prevăzută în art. 168 alin.6 din Contractul Colectiv de Muncă și că prevederile acestui articol rămân fără obiect și nu vor mai produce nici un efect juridic începând de la data inițierii procesului. 7. În ceea ce privește obligația de plată dividendelor, semnatarii Protocolului au stabilit că expres că: " și procedura tehnică de distribuire cu titlu gratuit acțiunilor către salariați (inclusiv momentul inițierii procesului de distribuire) vor fi stabilite ulterior semnării prezentului Protocol de, în conformitate ci prevederile legale incidente". Cererea de chemare în judecată este deci neîntemeiată din perspectiva faptului că demarat deja procesul de acordare de acțiuni.
Obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă obligație de face, respectiv obligația de acorda acțiuni și de înregistra și emite acțiunile acordate salariaților, cu titlu gratuit.
Acțiunea în obligație de face este acțiunea introdusă de titularul dreptului atunci când debitorul obligației neexecutate culpabil nu își îndeplinește obligația sa, respectiv nu efectuează acele demersuri necesare în sensul de a-și îndeplini obligația, ipoteză neverificată în prezenta cauză, astfel după cum arată în cele ce urmează.
În ceea ce privește obligația de distribuire acțiunilor, semnatarii Protocolului din 10.10.2008 au stabilit că: " și procedura tehnică de distribuire cu titlu gratuit acțiunilor către salariați (inclusiv momentul inițierii procesului de distribuire) vor fi stabilite ulterior semnării prezentului Protocol de, în conformitate cu prevederile legale incidente". În vederea realizării procesului de distribuire de acțiuni, inițiat deja acțiuni concrete.
Acest proces este complex și presupune parcurgerea mai multor etape.
Formalitățile impuse de procedura de distribuire, trebuie să se circumscrie cu necesitate dispozițiilor Legii nr. 31/1990 privind convocarea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor, inclusiv cu privire la respectarea datelor de convocare.
Astfel, după cum reiese din Convocatorul publicat în Monitorul Oficial al României partea a IV-a nr. 6450/14.XI.2008 și într-un ziar de largă circulație, Directoratul societății Comerciale a convocat deja Adunarea Generală Extrordinară a Acționarilor pentru discutarea problemelor precizate în ordinea de zi specificată, printre care și "aprobarea cumpărării de către societate de acțiuni proprii, de pe piața organizată de valori mobiliare, în condițiile art 103 ind. l din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, care urmează să fie distribuite cu titlu gratuit salariaților, în baza art. 168 alin. 5 din Contractul Colectiv de Muncă ".
Potrivit dispozițiilor art 1031din Legea nr. 31/1990 a societăților comerciale, unei societăți i se permite să dobândească propriile acțiuni, fie direct, fie prin intermediul unei persoane acționând în nume propriu, dar pe seama societății în cauză, cu respectarea următoarelor condiții:
a)autorizarea dobândirii propriilor acțiuni este acordată de către adunarea generală extraordinară a acționarilor, care va stabili condițiile acestei dobândiri, în special numărul maxim de acțiuni ce urmează a fi dobândite, durata pentru care este acordată autorizația și care nu poate depăși 18 luni de la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, și, în cazul unei dobândiri cu titlu oneros, contravaloarea lor minimă și maximă;
b) valoarea nominală a acțiunilor proprii dobândite de societate, inclusiv a celor aflate deja în portofoliul său, nu poate depăși 10% din capitalul social subscris;
c) tranzacția poate avea ca obiect doar acțiuni integral liberate;
d) plata acțiunilor astfel dobândite se va face numai din profitul distribuibil sau din rezervele disponibile ale societății, înscrise în ultima situație financiară anuală aprobată, cu excepția rezervelor legale.
(2) Dacă acțiunile proprii sunt dobândite pentru a fi distribuite angajaților societății, acțiunile astfel dobândite trebuie distribuite în termen de 12 luni de la data dobândirii.
In conformitate cu procedura instituită de art. 1031din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, procedura distribuirii de acțiuni se desfășoară după cum urmează:
1.Acordarea de acțiuni salariaților este condiționată de achiziționarea acestora de pe piața de capital;
2. acțiunilor este condiționată de acordul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor;
3. Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor a fost deja convocată și urmează să se pronunțe cu privire la această problemă în ședința din data de 16 decembrie 2008;
4.In termen de 12 luni de la data achiziționării, acțiunile urmează a fi distribuite salariaților;
În raport de faptul a început deja procesul de acordare de acțiuni, demers aprobat de Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor in data de 16.12.2008, solicitat parata respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Reclamantul își întemeiază pretenția acordării cotei de participare la profitul pe textul art. 139 din Contractul colectiv de muncă, care prevede: "Cota de participare a salariaților la profitul anual, modalitatea concretă de acordare, precum și condițiile de diferențiere vor fi stabilite prin negociere cu ".
În fapt, nu au existat negocieri cu sindicatul având acest obiect, nu s-au stabilit în mod bilateral,nici cota de participare la profit, nici modalitatea concreta de acordare și nici condițiile de diferențiere între salariați.
Mai mult decât atât, Adunarea Generală a Acționarilor nu a aprobat distribuirea profitului către salariați.
Efectele juridice ale art. 139 CCM - ca și clauză a unui contract colectiv de muncă la nivel de unitate - sunt următoarele: este un act juridic bilateral - un contract sinalagmatic, cu titlu oneros, din care izvorăsc drepturi și obligații reciproce ale părților; are caracter general - vizează raporturile de muncă pentru colectivul de salariați și nu pentru un salariat determinat.
Pârâta nțeles să invoce excepția prematurității capătului de cerere privind acordarea cotei din profit și a solicitat respingerea acestui capăt ca fiind prematur introdus
Astfel, însăși stabilirea cotei de participare la profit, ca și modalitatea concretă de acordare și condițiile de diferențiere între salariați trebuie să facă obiectul negocierii cu sindicatul, numai rezultatul eventual pozitiv pentru salariați al acestei negocieri putând reprezenta izvor de drept patrimonial față de profitul pentru un salariat individual.
Drepturile salariatului individual față de profitul se în urma negocierii speciale patronat-sindicat, nu direct din CCM. Aceasta întrucât clauzele CCM sunt normative. Dacă norma este suficientă pentru a se aplica direct salariaților individuali, acest lucru se va aplica. Dacă însă, norma trimite la o reglementare subsecventă, atunci acea reglementare este creatoare de drept pentru subiecții individuali, potrivit modului în care a fost adoptată.
Concret, art. 139 CCM creează numai o vocație a salariaților la beneficii patrimoniale raportate la profitul, stabilește doar premisele acordării unui drept patrimonial al salariatului față de profitul, nu dă naștere la un drept cert al salariaților de a încasa o sumă de bani cu acest titlu.
Acest din urmă drept ar fi luat naștere în condițiile stabilirii exprese a cotei de participare la profit, a modalității concrete de acordare a acestei cote, precum și a condițiilor de diferențiere între salariați, aspecte care nu pot fi stabilite decât în cadrul negocierii speciale cu sindicatul.
Asemenea negocieri, cu atât mai puțin finalizate pozitiv pentru salariați, nu au existat.
Este adevărat că inițiativa negocierilor o are patronatul, însă legea ocrotește deplin salariații față de pasivitatea patronatului, întrucât sindicatul poate oricând anunța intenția demarării de negocieri pe o anumită temă. La această cerere, patronatul are obligația legală, potrivit Legii 130/1996, de a convoca părțile în vederea negocierii solicitate, în termen imperativ de 15 zile.
În cauză salariații nu au uzat - prin sindicat - de această unică procedură legală care le-ar fi facilitat nașterea dreptului cert de a încasa o sumă de bani cu titlu de cotă din profitul.
În condițiile în care sindicatul reprezentativ al a rămas în pasivitate cu privire la declanșarea și finalizarea procedurii prevăzute normativ în art. 139 CCM, salariații individuali nu pot să acționeze pe altă cale decât cea prevăzută de art. 139 CCM si Legea 130/1996
În concluzie, având în vedere cele de mai sus, acțiunea reclamantului este prematură - chiar dacă accesul la justiție este garantat, această garanție este dată de Constituție în condițiile legii. Or, CCM este lege, deci salariatul este obligat, în prealabil acțiunii în justiție, să parcurgă reglementarea art. 139 CCM - negocierea prin reprezentant legal, sindicatul - tocmai pentru crearea dreptului cerut în justiție.
Pârâta a invocat, de asemenea, excepția prescripției capătului de cerere privind acordarea cotei din profit.
Spre deosebire de drepturile salariale care constau în primele de Paști și de C, cota din profit are natură juridică diferită: reprezintă "alte venituri" conform art. 42 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel Național pe perioada 2007-2010, aplicabil ca drept comun CCM, acolo unde acesta din urmă nu conține o dispoziție specială.
Astfel, art. 42 din Contractul nr. 2895/2006 -Contract colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010,publicat in Monitorul Oficial, Partea V nr. 5 din -, distinge între adaosurile la salariul de bază și alte venituri. Așadar, conform clasificării din contractul colectiv de muncă la nivel național, cota-parte din profit ce se poate repartiza salariaților reprezintă "alte venituri", decât cele din salarii.
Conform dispozițiilor art. 283 lit. e) din Codul Muncii:
"Cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate: - e) în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia."
Sub aspectul prescripției extinctive această acțiune se încadrează deplin în ipoteza art. 283 lit. e) Codul Muncii, fiind deci aplicabil termenul de prescripție de 6 luni - nu cel de 3 ani prevăzut de litera c) din același articol, cum greșit a considerat instanța de fond.
Concret, acțiunea a fost introdusă în 2008, deci, din punctul de vedere al prescripției extinctive, reclamantul putea solicita pretinsa cotă din profitul subscrisei numai aferentă ultimelor 6 luni anterior depunerii cererii de chemare în judecată.
A mai arătat parata ca acest capăt de cerere este si netemeinic. Dreptul pretins nu există câtă vreme nu există reglementarea acestui drept, așa cum aceasta este cerută de norma art. 139 CCM.
In concluzie participarea salariaților la profitul SA reprezintă o posibilitate, o vocație iar art. 139 CCM prevede, similar contractului colectiv la nivel național, doar vocația salariaților la acordarea unei cote din profit - vocație care poate deveni un drept al salariaților exclusiv ca rezultat al unei negocieri patronat-sindicat, pe deplin absenta in situația de fapt.
Întrucât nu exista drept al salariaților la cota din profitul SA, nu exista obligația corelativa a SA de a acorda aceste venituri in absenta unei negocieri colective finalizate cu un rezultat care sa oblige SA.
Pentru toate aceste considerente a solicitat respingerea ca neîntemeiată acțiunii formulată de reclamant.
Analizând cu prioritate excepțiile invocate de pârâtă, în baza dispozițiilor art. 137 Cod procedură civilă, instanța de fond a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția prematurității capătului de cerere privind acordarea cotei de profit, instanța a constatat că este întemeiată și a respins acest capăt de cerere ca fiind prematur introdus.
Stabilirea cotei de participare la profit, precum și modalitatea de acordare și condițiile de diferențiere între salariați trebuie să facă obiectul negocierii cu sindicatul. Drepturile salariatului față de profitul - se în urma negocierii speciale patronat-sindicat. Ele nu rezultă direct din contractul colectiv de muncă, clauzele lui fiind normative. Această normă trimite la o reglementare subsecventă, acea reglementare creând drepturi pentru subiecții individuali, conform modalității concrete în care a fost adoptată.
Articolul 139 din contractul colectiv de muncă creează doar vocația salariaților la beneficiile patrimoniale raportate la profitul și stabilește premisele acordării unui drept patrimonial al salariatului față de profitul. Această reglementare nu dă naștere prin ea însăși la un drept cert al salariaților de a încasa o sumă de bani cu acest titlu. reptul s-ar fi născut dacă s-ar fi stabilit concret cota de participare la profit, modalitatea de acordare, condițiile de diferențiere între salariați, aspecte ce sunt stabilite în cadrul negocierii speciale cu sindicatul.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la capătul de cerere privind acordarea cotei de profit, aceasta este neîntemeiată și a fost respinsă având în vedere faptul că termenul de prescripție a dreptului la acțiune începe să curgă de la data nașterii dreptului însuși. Întrucât s-a stabilit anterior că dreptul la acțiune cu privire la acest capăt de cerere nu s-a născut încă, excepția apare ca neîntemeiată.
Cu privire la capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata către reclamant cotei corespunzătoare din procentul de 8% din acțiunile ce i se cuvenea în mod gratuit la privatizarea pârâtei, cota calculată în funcție de prețul acțiunilor de la data privatizării și actualizată cu indicele de inflație până la momentul plății efective, ori atribuirea în natură acțiunilor, acesta a fost admis.
Prin contractul colectiv de muncă la nivel de Grup de Unități din Industria - art.170 alin. 8 și prin contractul colectiv de muncă la nivel s-a stabilit că în situația trecerii la o altă formă de privatizare, salariații vor beneficia de un număr de acțiuni, acordate gratuit. Potrivit dispozițiilor art. 236 alin. 4 din Codul Muncii, contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale, constituie legea părților.
Conform dispozițiilor art. 168 alin 6 din contractul colectiv de muncă la nivel " În situația trecerii la o formă de privatizare, salariații parte în prezentul contract vor beneficia de un număr de acțiuni negociat de SA -acordate gratuit-și de facilități de participare directă la privatizare".
La data de 10.10.2008 s-a semnat Protocolul încheiat între - SA și în baza dispozițiilor art. 168 alin. 5 din Contractul Colectiv de Muncă al SA pe anul 2008-2009. În cuprinsul acestui Protocol părțile contractante au stabilit că: SA va distribui, cu titlu gratuit, fiecărei persoane care beneficiază de acest drept( " Persoană îndreptățită") un număr de 100 acțiuni ordinare, nominative și dematerializate ale SA.
De asemenea, s-a stabilit clar care sunt persoanele îndreptățite și anume: cele care au deținut calitatea de salariat al SA oricând în perioada începând de la data de 14.12.2004 și până la data inițierii procesului de distribuire a acțiunilor.
Întrucât reclamantul îndeplinește calitatea de " persoană îndreptățită" în perioada menționată anterior, instanța a admis capătul de cerere privind atribuirea acțiunilor cuvenite, așa cum s-a negociat de patronatul - SA și.
Împotriva acestei sentinte au declarat recurs ambele parți, considerând-o nelegala si netemeinica.
Arata recurentul intimat ca in mod greșit tribunalul a respins ca prematur capătul de cerere privind acordarea cotei de 10% din profit, întrucât in baza art.139 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de, salariaților li s-a recunoscut o cotă de participare la profitul anual înregistrat de către angajator. Acest drept salarial specific își are corespondent în toate Contractele Colective de Muncă la nivel de din anul 1997 și până în prezent, părțile contractante neînțelegând să înlăture sau să modifice acest drept acordat salariaților.
Mai arata recurentul ca in anul 1998 reprezentanții (actualul - Grup ) au stabilit prin negociere cu liderii Federației Sindicatelor Libere și Independente din Industria Română ( ) că întinderea acestor drepturi prevăzute de art. 139 din la nivel de, și anume cota de participare salariaților la profitul anual, să fie de 10%. Astfel fost încheiat un act adițional la Contractul Colectiv de Muncă, act înregistrat la. Aceasta prevedere se coroboreaza cu cea din art.138 din CCM la nivel de Grup de Unități din Industria.
Mai susține recurentul ca privatizarea SNP nu afecteaza in nici un fel drepturile salariale câștigate, conform art.235 din CCM la nivel de Grup de Unități din Industria.
In recursul sau, intimata recurenta - SA a criticat sentința invocand faptul ca in mod greșit a fost admis capătul de cerere privind obligația sa de a acorda acțiuni fiecarui salariat.
A arătat intimata recurenta ca la data de 10.10.2008 s- semnat protocolul între și, insa procesul de distribuire este complex si presupune parcurgerea mai multor etape. Protocolului din 10.10.2008 au stabilit că: " și procedura tehnică de distribuire cu titlu gratuit acțiunilor către salariați (inclusiv momentul inițierii procesului de distribuire) vor fi stabilite ulterior semnării prezentului Protocol de, în conformitate cu prevederile legale incidente". În vederea realizării procesului de distribuire de acțiuni, arata intimata recurenta, inițiat deja acțiuni concrete, demersul a fost aprobat de AGA la data de 16.12.2008, insa trebuie respectata procedura instituita de art. 103 ind.1 din Legea 31/1990.
În drept recursurile nu au fost motivate, insa criticile formulate se circumscriu dispozițiilor art.304 pct.9 pr.civ. vizând greșita aplicare a legii.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Analizând actele si lucrările dosarului in raport de motivele invocate, probatoriul cauzei si dispozițiile legale incidente, Curtea constata ca ambele recursuri sunt nefondate.
Astfel, in ceea ce privește motivul de recurs invocat de reclamantul, privind neacordarea cotei de participare la profit,in mod corect tribunalul a reținut faptul ca stabilirea cotei de participare la profit, ca și modalitatea concretă de acordare și condițiile de diferențiere între salariați trebuie să facă obiectul negocierii cu sindicatul, numai rezultatul eventual pozitiv pentru salariați al acestei negocieri putând reprezenta izvor de drept patrimonial față de profitul pentru salariatul din prezenta cauza.
Drepturile individuale ale fiecarui salariat de a incasa o suma de bani certa cu acest titlu din profitul se pot naște doar în urma negocierii patronat-sindicat, si nu deriva direct din art.139 al CCM. Ori, Curtea constata ca asemenea negocieri, care sa priveasca criteriile potrivit cărora acest drept sa fie determinat sau determinabil, nu au existat. De altfel, nici Adunarea Generala a Acționarilor din - SA nu a luat in discuție acest aspect in perioada pentru care reclamantul solicita drepturile (2006-2008) si, ca urmare, corect prima instanța a considerat ca prematur acest capăt de cerere.
Si motivele de recurs formulate de - SA sunt nefondate.
Astfel, in baza prevederilor art. 170 alin.8 din Contractul Colectiv de Muncă, în situația trecerii la formă de privatizare, salariații ce au avut aceasta calitate de la data de 14.12.2004 si pana la data inițierii procesului de distribuire, vor beneficia de un număr de acțiuni negociate cu, acordate gratuit, precum și de facilitățile de participare directă la privatizare.
Faptul ca, așa cum se arata si in recurs, societatea a demarat deja procesul de acordare de acțiuni salariaților iar la data de 16.12.2008 acest demers a fost aprobat de Adunarea Generala a Acționarilor nu poate conduce nici la lipsa de obiect si nici la netemeinicia acțiunii, ci reprezintă practic o recunoaștere a drepturilor acestora.
Întrucât reclamantul recurent îndeplinește calitatea de "persoană îndreptățită" fiind salariat al paratei în perioada menționată anterior, in mod corect prima instanța a admis capătul de cerere privind atribuirea acțiunilor cuvenite.
de cele reținute, in baza disp.art.312 pr.civ. se vor respinge recursurile si se va menține sentința recurata ca legala si temeinica.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de reclamantul si pârâta - SA Grup împotriva sentinței nr.388/05.03.2009 pronunțata de Tribunalul Iași, sentința pe care o menține.
Irevocabila.
Pronunțată în ședința publică de la 02 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./Tehnored.
06.10.2009-2 ex.-
Tribunalul I:;
-.
Președinte:Georgeta PavelescuJudecători:Georgeta Pavelescu, Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea
