Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1295/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1295
Ședința publică de la 26 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorina Ciobanu
JUDECĂTORI: Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu Daniela Părău
- - -
GREFIER - - -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței civile nr. 296/24.04.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că:
- procedura de citare legal îndeplinită;
- în cauză s-a solicitat judecata în lipsă - fila 4 dosar;
Nefiind alte cereri de formulat și/sau excepții de invocat, Curtea constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare pe excepția prematurității acțiunii, invocată la termenul din 5.10.2009.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului de față reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 296/24.04.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BACĂU și Tribunalul Neamț, și în consecință:
Au fost obligați pârâții să încheie pentru fiecare dintre reclamanți asigurarea anuală pentru risc profesional, pentru viață, sănătate și bunurile afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucrați în funcția de judecător, dar nu mai mult de 15 ani de activitate, în conformitate cu dispozițiile art.78 alin.l din Legea nr.303/2004 republicată.
S-a respins ca inadmisibilă cererea reclamanților de acordare a daunelor cominatorii.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Asupra litigiului de muncă de față, constată că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț sub numărul - din 15.02.2008, reclamanții, și, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Tribunalul Neamț, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BACĂU și Tribunalul Neamț, solicitând obligarea acestora la încheierea anuală, pentru fiecare dintre ei, asigurărilor pentru risc profesional, pentru viață, sănătatea și bunuri afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucrați în aceste funcții, dar nu mai mult de 15 ani de activitate, sub sancțiunea aplicării unor daune cominatorii de 100 lei pe zi de întârziere pentru fiecare reclamant.
Analizând probatoriul administrat, raportat la dispozițiile legale în materie, instanța constatat că acțiunea formulată este întemeiată, urmând a fi astfel admisă pentru considerentele expuse mai jos:
Reclamanții au calitatea de judecători și astfel își desfășoară activitatea cadrul Tribunalului Neamț. Inițial, prin Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, s- stabilit că judecătorii și procurorii beneficiază de asigurare pentru risc profesional, realizată din fonduri bugetare, pentru viață, sănătate și bunuri, dacă acestea sunt afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucrați în aceste funcții, dar nu în mai mult de 15 ani de activitate.
Față de textul de lege invocat mai sus, se apreciază că dreptul magistraților de a beneficia de o asigurare s-ar putea concretiza numai în măsura în care s-ar încheia un contract de asigurare cu o societate de asigurări, ceea ce în cauză nu s-a realizat. Chiar dacă prevederile art. 77(78) din Legea nr. 303/2004 nu instituie o obligație a unității de a încheia un contract de asigurare, ci doar un drept al salariatului de a solicita încheierea contractului sau plata primei de asigurare, prevederea legală este imperativă și atrage în condițiile nerespectării ei răspunderea materială a angajatorului pentru săvârșirea faptei ilicite de nu-i da curs. Susținerea pârâtului Ministerul Justiției referitoare la faptul că acest lucru ar putea fi realizat numai după cauzarea unei pagube ori daune, va fi înlăturată, întrucât este cunoscut că nicio societate de asigurare nu va da curs unei cereri de încheiere a unei asigurări atunci când există deja un prejudiciu cert.
Chiar dacă pe 15 aprilie 2008 ( odată cu publicarea în Monitorul Oficial), a intrat în vigoare LEGEA Nr. 97 din 14 aprilie 2008 privind aprobareaOrdonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2007pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției și că art.78 din Legea nr.303/2004 fost modificat în sensul că " Judecătorii și procurorii beneficiază de despăgubiri acordate din fondurile bugetare ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale Ministerului Justiției, Ministerului Public sau, în cazul judecătorilor și procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării, în cazul în care viața, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea", obligația angajatorului de a da curs celor menționate mai sus nu a fost însă înlăturată.
Întrucât textul de lege invocat reglementează obligația angajatorului (în situația de față a ordonatorilor de credite) de suporta primele de asigurare facultativă ori contravalorii acestora din fondurile bugetare, ca garanție protecției speciale recunoscută în considerarea riscurilor specifice ce decurg din exercitarea profesiei de pentru viață, sănătate ori bunuri. Pretențiile reclamanților deduse judecății sunt astfel întemeiate, urmând a fi admise așa cum au fost formulate.
S-a apreciat a fi însă neîntemeiată cererea prin care se solicită plata daunelor cominatorii pe zi întârziere, întrucât această instituție este o creație a practicii judiciare, iar eventualele prejudicii cauzate prin neexecutarea prezentei hotărâri pot fi recuperate în procedura reglementată de art.5802și următ. Cod procedură civilă.
Față de cele arătate, tribunalul a admis în parte acțiunea în sensul celor arătate.
Împotriva acestei sentințe a promovat recurs intimatul Ministerul Justiției și Libertăților, recurs declarat și motivat în termen și înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr-. Ulterior, prin decizia civilă nr. 1072/05.02.2009 a fost declinată competența de soluționare a recursului în favoarea Curții de Apel București care, la rândul său, prin decizia civilă nr. 4150/05.06.2009 a declinat competența soluționării recursului în favoarea Curții de APEL BACĂU, unde a fost înregistrat sub nr-.
A fost criticată soluția primei instanțe susținându-se că, în mod eronat prima instanță a dispus obligarea să le încheie polițe de asigurare pentru risc profesional în contextul în care dispozițiile normative au în vedere plata unor despăgubiri ca efect al unei asigurări prin efectul legii,despăgubire ce poate fi acordată doar în urma producerii unui prejudiciu.
Instanța a pus în discuția părților excepția prematurității acțiunii, în raport de ansamblul dispozițiilor art. 78 din Legea nr. 303/2004, excepție cu privire la care se rețin următoarele:
Prin acțiunea introductivă, intimații - reclamanți au solicitat obligarea recurentului și a intimaților - pârâți la încheierea anuală pentru fiecare dintre reclamanți a unui pachet de asigurare pentru risc profesional, pentru viață, sănătate și bunuri afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, sub sancțiunea aplicării unor daune cominatorii de 100 lei/ zi întârziere pentru fiecare reclamant.
Acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiilor art. 78 din Legea nr. 303/2004, republicată.
Potrivit textului normativ invocat de reclamanți, " judecătorii și procurorii beneficiază de asigurare pentru risc profesional, realizată din fondurile bugetare ale ale Ministerului Justiției, Ministerul Public, pentru viață, sănătate și bunuri, dacă sunt afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătura cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucrați în această funcție, dar nu mai mult, decât 15 ani de activitate".
2 al art. 78 din Legea nr. 303/2004, republicată, stipulează că asigurarea prev. la alin. 1 se realizează în condițiile stabilite de Guvern, prin hotărâre, cu avizul
Din analiza textului normativ invocat de reclamanți, respectiv art. 78 alin.1, din Legea 303/2004, republicată, rezultă că în actuala redactare a textului, singura obligație a recurentului - pârât Ministerul Justiției, este aceea de a pune la dispoziție fondurile bugetare necesare asigurării magistraților pentru risc profesional, viață, sănătate și bunurile acestora, dacă sunt afectate în exercițiul atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, se reține totodată, că alin.1 al art. 78 nu face nici o referire la obligațiile ordonatorilor secundari și terțiari de credite, în speță, curți de apel sau tribunale.
In contextul în care, alin.1 al art. 78 stipulează în sarcina Ministerului Justiției doar asigurarea fondurilor bugetare și, în absența hotărârii de guvern la care face trimitere alin.2 al art. 78, act normativ care să stabilească, în mod corect, condițiile de exercitare a dreptului, normele tehnice de aplicare a dispozițiilor legale, obligații și răspunderi în sarcina părților, raportului juridic de asigurare, și determinarea acestora, acțiunea intimatelor - reclamante apare ca fiind prematură.
A obliga pârâții la încheierea polițelor de asigurare pentru fiecare dintre intimații - reclamanți sub sancțiunea plății de daune cominatorii/zi întârziere pentru fiecare dintre ei, în absența unei prevederi legale exprese, și, în contextul în care, societățile de asigurare, ca societăți cu capital privat, nu au bază normativă care să includă, în portofoliul de servicii de asigurare, asigurările de risc profesional pentru magistrați, ar însemna a adăuga la lege prin substituirea normatorului ( în speță, Guvernul ).
Mai mult, hotărârea judecătorească ar fi imposibil de executat, în condițiile în care societățile de asigurare nu încheie asigurări pentru risc profesional pentru magistrați cu argumentația că nu au incluse în pachetul de servicii de asigurări, garantarea riscurilor profesionale, aferente activității prestate de magistrați în exercitarea funcțiilor lor.
In speță, nu se pune problema negării drepturilor magistraților la asigurarea prevăzută de art. 78 din Legea nr. 303/2004, republicată, care nu a fost abrogat, și, nici cea a suspendării lui, ci aceea a stabilirii condițiilor concrete de realizare a acestui drept astfel cum stipulează alin.2 al art. 78 din Lege.
Intervenția instanțelor de judecată ca modalitate juridică de valorificare a dreptului consacrat prin art. 78 alin.1, astfel cum au invocat intimații - reclamanți, nu poate avea loc decât în aplicarea ei și nu în substituirea legiuitorului, iar scoaterea din starea de pasivitate a Guvernului, invocată, de asemenea, de reclamanți, pasivitate sancționabilă până la îndeplinirea obligației legale, poate avea loc și ca urmare a exercitării demersurilor legale în temeiul art. 78 alin.2 din Legea nr. 303/2004, republicată.
Având în vedere cele anterior arătate, Curtea va admite recursul, va modifica în tot sentința recurată în sensul că va respinge ca prematur formulată acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței civile nr. 296/24.04.2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința recurată în sensul că:
Respinge ca prematur formulată acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 26.10.2009.
PREȘEDINTE. JUDECĂTORI, GREFIER,
red.sent./
red.dec. /04.11.
tehnored./9 ex. /10.11.
Președinte:Sorina CiobanuJudecători:Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu Daniela Părău
