Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 13/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 13/CM
Ședința publică din 20 August 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 2: Mihaela Popoacă Marcel Nistor Lucian Neacșu
Asistent judiciar - -
Asistent judiciar - -
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect "drepturi salariale ale personalului din justiție", acțiune promovată de reclamanții, I, -, r, cu domiciliul ales în C,-, județul C (sediul Tribunalului Constanța ) în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, -, sector 5 și sediu procesual ales la., B-dul. -. - nr. 18, județul, CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, județul C, TRIBUNALUL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, județul C și CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, nr. 1-3, sector 1.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea dispozițiilor art. 88 și următoarele Cod proc. civilă.
Prezentul litigiu este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, potrivit art. 285 din Codul Muncii.
S-a făcut referatul asupra cauzei de către grefier, după care:
Instanța, constatând că nu sunt motive de amânare, apreciază cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra soluției, luând act că s-a solicitat judecata în lipsă, conf. art. 242 al. 2.pr.civ.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la Curtea de APEL CONSTANȚA sub nr-,reclamanții OG, I,în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI,CURTEA DE APEL CONSTANȚA,TRIBUNALUL.C,MINISTERUL.FINANȚELOR PUBLICE,CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, au solicitat obligarea în solidar a pârâților la calcularea și plata de despăgubiri,echivalente către fiecare reclamant a drepturilor salariale cuvenite cu titlu de spor de periculozitate,în procent de 15%,calculat prin raportare la indemnizația de încadrare lunară începând cu data numirii în funcție a fiecărui reclamant,până la data rămânerii irevocabile a hotărârii și în continuare,actualizate de la data scadenței fiecărei plăți și până la achitarea integrală a sumei,obligarea pârâtei Curtea de APEL CONSTANȚA la efectuarea mențiunilor necesare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant,în sensul sporului solicitat,obligarea Ministerului Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate. Reclamanții având calitatea profesională de grefieri și respectiv de grefieri-arhivari au învederat instanței, că în temeiul art.7,alin.1 din OUG.27/2006 judecătorilor,procurorilor,magistraților asistenți și personalului asimilat acestora,li se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară,proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții,iar la alin.2 al aceluiași articol se prevede că aprobarea condițiilor de acordare a sporului menționat se face de către ordonatorul principal de credite sau,după caz,de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție,în funcție de condițiile grele,vătămătoare sau periculoase stabilite potrivit legii.Reclamanții au afirmat că le-a fost recunoscut de către ordonatorul principal de credite doar sporul de condiții vătămătoare.Au considerat că sunt îndreptățiți la acordarea sporului de periculozitate în condițiile în care specificul activității lor îi expune condițiilor de periculozitate majoră atât pe reclamanți, cât și familiile lor. Dreptul la spor de periculozitate este în opinia reclamanților reglementat în mod distinct în Contractul Colectiv de Muncă Unic nr.2001 din 31.01.2005 la nivel național, care face o distincție clară între drepturile cuvenite pentru sporul de periculozitate și cel de nocivitate. Temeiul de drept invocat de reclamanți este Legea nr.53/2003- Codul Muncii -art.1,5,239,241,243 și 259. Pârâtul Ministerul Justiției formulează întâmpinare, prin care solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivat de faptul că reclamanților le-a fost acordat acest spor în condițiile prevăzute de art.22 din OG.8/2007.A considerat că art.22 din OG.8/2007, nu poate fi interpretat în sensul acordării sporului de 15% de mai multe ori,în cazul existenței cumulative sau separate a condițiilor de muncă grele,vătămătoare sau periculoase. Referitor la aplicabilitatea contractului colectiv de muncă unic la nivel național invocat ca temei de drept de către reclamanți,pârâtul Ministerul Justiției a considerat că dispozițiile cuprinse în Codul Muncii referitoare la contractele colective de muncă nu sunt incidente în privința personalului auxiliar,ale căror drepturi salariale sunt reglementate prin legislația privind salarizarea acestor Prin întâmpinare Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa în cauză.
În susținerea excepției pârâtul a menționat că nu este angajator,sau angajat pentru a fi parte în acest litigiu de muncă.Pârâtul susține că este terț în cauza dedusă judecății și că reclamanții nu au făcut dovada culpei sale în neacordarea drepturilor salariale.A menționat că atribuțiile sale sunt reglementate de.500/2002 și vizează în principal întocmirea proiectelor legilor bugetare și proiectele bugetelor,pe care le depune la Guvern până la data de 30 a fiecărui an.Pârâtul a susținut că nu are atribuții directe legate de plata drepturilor salariale solicitate de reclamanți,iar atribuțiile privitoare la adoptarea bugetului sunt determinate de propunerile pe care trebuie să le facă ordonatorul principal de credite-Ministerul Justiției. Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării prin întâmpinare invocă excepția lipsei calității procesuale pasive motivat de faptul că în conformitate cu art.16-20 din OG.NR.137/2000, este instituția abilitată prin lege, să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României,să constate și să sancționeze contravențiile.Pârâtul precizează că în conformitate cu dispozițiile art.27 din OUG.137/2000, posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță,prin care poate solicita despăgubiri și restabilirea situației anterioare,situație în care judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului,în sensul stabilirii caracterului discriminatoriu al faptei.În această situație Consiliul a considerat că nu poate fi citat în calitate de pârât,ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării,pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare. Instanța în temeiul art 137 pr.civ se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor invocate. Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor prin întâmpinare,instanța o va respinge pentru următoarele considerente: Este adevărat, că potrivit art.281 Codul Muncii -Jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea,executarea,modificarea,suspendarea și încetarea contractelor individuale sau,după caz,colective de muncă prevăzute de prezentul cod,precum și a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali,stabilite potrivit prezentului cod",iar art.282 din Codul Muncii menționează că pot fi părți în conflictele de muncă-salariații,angajatorii,sindicatele și patronatele,cât și alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al Codului d e procedură civilă.
Calitatea procesual pasivă a Ministerului Economiei și
Finanțelor,rezultă nu din calitatea de angajator a reclamanților,ci din normele legale privind elaborarea proiectelor de buget. Potrivit art.118 din.304/2004 privind organizarea judiciară,activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. În conformitate cu prevederile art.3 alin1,pct.2 din HG./2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor,acesta elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului legii de rectificare a bugetului de stat,operând rectificările corespunzătoare. Ministerul Justiției,în calitatea de ordonator de credite va întocmi necesarul sumelor de bani,reprezentând drepturi salariale neacordate,iar Ministerul Economiei și Finanțelor,în virtutea rolului său de elaborare a proiectului bugetului de stat,va face propuneri de rectificare a acestui buget. În lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare,Ministerul Justiției se află în imposibilitate de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate. Cu privire la punctul de vedere al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării referitor la lipsa calității procesuale pasive a acestuia invocată în cauză prin întâmpinare,instanța reține atât din dispozițiile OG.137/2000,cât și din temeiul de drept invocat de reclamanți în acțiune-dispoziții ale Codului Muncii, că CNCD-ul a fost citat în cauză în temeiul art.27. din OG.137/2000 alin.3. Reclamanții chiar în condițiile în care nu și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.27 din OG.137/2000 potrivit cu care-"Persoana care se consideră discriminată poate formula în fața instanței de judecată o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare potrivit dreptului comun.Cererea este scutită de taxa de timbru și nu este condiționată de sesizarea Consiliului.",au solicitat citarea CNCD-ului, fără să dovedească sau să precizeze în ce modalitate au fost discriminați și eventual categoria profesională la care s-au raportat, când au considerat, că au fost discriminați. Pentru aceste considerente instanța va reține doar calitatea de expert în domeniul discriminării a Consiliului nefiind necesar în speța dedusă judecății a punctului de vedere al acestei instituții. Pe fondul cauzei instanța a reținut din materialul probator aflat la dosar, că reclamanții în calitatea lor de grefieri și grefieri arhivari au solicitat obligarea în solidar a pârâților la plata de despăgubiri salariale reprezentând sporul de periculozitate în procent de 15% calculat prin raportare la indemnizația de încadrare lunară începând cu data numirii în funcție a fiecăruia dintre semnatari și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii. Deși au invocat dispozițiile art.7 alin.1 din OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor,procurorilor și altor categorii de personal din sistemul judiciar, ca temei de drept privind acordarea sporului de periculozitate,instanța a constatat raportat la încadrarea reclamanților în funcția de grefieri și grefieri arhivari, că drepturile salariale cuvenite acestei categorii profesionale sunt reglementate de OG.8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea,precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției,act normativ care prin.art.22.alin.1și2.prevede că: "Pentru condiții deosebite de muncă,grele,vătămătoare sau periculoase,personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază,proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții. -Locurile de muncă și categoriile de personal care beneficiază de acest spor se aprobă prin ordin al ministrului justiției,al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție,al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau,după caz,al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție,în funcție de condițiile deosebite,grele,vătămătoare și periculoase stabilite,potrivit legii.". Din susținerile părților instanța a reținut, că reclamanții au beneficiat de spor de 15% pentru condiții vătămătoare acordat conform actului normativ mai sus menționat,dar susțin reclamanții invocând prevederi ale Codului Muncii, că ar fi trebuit să le fie acordat în mod distinct și sporul de periculozitate urmare a pericolului în care își desfășoară activitatea. Din analiza textelor de lege invocate,instanța a reținut că sporul de 15% cuvenit reclamanților în temeiul art.22 din OG.8/2007,a fost acordat în urma unei expertize de specialitate prin care a fost analizată existența cumulativă a condițiilor grele,vătămătoare sau periculoase,fapt recunoscut atât de reclamanți cât și de pârâți.Legiuitorul a prevăzut în mod expres că acordarea acestui spor unic pentru condiții de muncă deosebite se face în cazul în care la locul de muncă sunt întrunite condițiile grele,vătămătoare sau periculoase,susținerile reclamanților referitoare la acordarea sporului de 15% pentru condiții periculoase în mod distinct, fiind nefondate din prisma acestui aspect. Instanța a constatat din perspectiva analizării dispozițiilor din Codul Muncii și din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel Național, invocate de reclamanți ca temei de drept că potrivit art.1 alin.2 din Codul Muncii -"Prezentul cod se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale,numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii.". Reclamanții având funcția de grefieri și grefieri arhivari potrivit statutului lor le sunt aplicabile dispoziții specifice derogatorii cum ar fi OG.8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești. De altfel și art.3 alin.2 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 prevede că:Contractele colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor publice.Prin aceste contracte nu pot fi negociate clauze referitoare la drepturile a căror acordare și al căror cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale." Față de aceste considerente, instanța va respinge ca nefondat capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata drepturilor salariale cu titlu de spor de periculozitate în cuantum de 15%, calculat prin raportare la indemnizația de încadrare lunară. Având în vedere, că a fost respins ca nefondat capătul principal de cerere al acțiunii,instanța apreciază că se impune respingerea ca nefondate a celor două capete de cerere subsecvente,respectiv capătul de cerere privind obligarea Curții de APEL CONSTANȚA să opereze în carnetele de muncă ale reclamanților sporul solicitat și capătul de cerere privind obligarea Ministerului Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, I, -, r, cu domiciliul ales în C,-, județul C (sediul Tribunalului Constanța ) în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, -, sector 5 și sediu procesual ales la., B-dul. -. - nr. 18, județul, CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, județul C, TRIBUNALUL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, județul C și CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B, nr. 1-3, sector 1, ca nefondată.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 20. August 2008.
Președinte, Judecător, Asistenți judiciari,
- - - - - -
- -
Grefier,
- -
Red.asist.jud.-/10.09.2008
Președinte:Jelena ZalmanJudecători:Jelena Zalman, Mihaela Popoacă Marcel Nistor Lucian Neacșu
