Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 1469/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BAC
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1469
Ședința public de la 23 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liliana Ciobanu JUDECTOR
- - - - JUDECTOR
- - - - JUDECTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astzi la ordine s-au luat în examinare recursurile civile promovate de recurenții-pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTȚILOR, DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE ÎN CALITATE DE REPREZENTAT AL MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr.1070/ din 19.06.2009, pronunțat de Tribunalul Bac u în dosarul nr-.
La apelul nominal fcut în ședința public au lipsit prțile
Procedura de citare legal îndeplinit.
S-a expus referatul asupra cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care:
Instanța, constat dosarul la primul termen de judecat, ambele recursuri fiind declarate în termen, motivate în termen, legal scutite de plata taxei de timbru.
Nemaifiind alte cereri și/sau excepții de formulat și vzând c în cauz prin motivele de recurs recurenții au solicitat judecarea cauzei în lips, instanța constat dosarul în stare de judecat și trece la deliberare.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursurilor civile de faț constat urmtoarele:
Prin sentința civil nr.1070 din 19 iunie 2009 Tribunalului Bac u, s-a admis acțiunea civil având ca obiect drepturi bnești formulat de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției și Libertților, Ministerul Finanțelor Publice, Curtea de Apel Bucure ști și Tribunalul Bucure ști și au fost obligați pârâții s plteasc reclamantului sporul de confidențialitate de 15% pentru perioada 26 2004-28 februarie 2005 în sum reactualizat în funcție de indicele de inflație.
A mai fost obligat Tribunalul Bucure știs efectueze mențiunile corespunztoare în carnetul de munc al reclamantului, iar Ministerul Finanțelor s aloce fondurile necesare plții sumelor menționate.
Pentru a pronunța aceast hotrâre prima instanț a reținut c prin cererea inițial reclamantul a chemat în judecat pârâții pentru a fi obligați s-i acorde sporul de confidențialitate de pân la 15% pentru perioada 2004-februarie 2005, în valoare actualizat cu rata inflației, efectuându-se mențiunile necesare în carnetul de munc al reclamantului.
S-a reținut c reclamantul estre grefier la Judec toria Onești și face parte din categoria personalului din unitțile din justiție, care potrivit art.78 din Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judectorești - sunt obligați s pstreze secretul profesional, confidențialitatea în legtur cu faptele, informațiile despre care iau cunoștinț în exercitarea funcției și c deși au aceste obligații, nu beneficiaz de spor de confidențialitate așa cum beneficiaz alte categorii profesionale.
S-a reținut c ÎCCJ, ca urmare a recursului în interesul legii promovat de parchetul de pe lâng instanța suprem, a pronunțat la data de 15 decembrie 2008 decizia prin care a admis recursul și a recunoscut personalului care lucreaz în sistemul justiției dreptul la plata sporului de confidențialitate.
De aceea s-a apreciat c acțiunea formulat este întemeiat, reclamantul având vocație la acordarea sporului de confidențialitate de 15% din salariul de baz, pentru perioada 26 2004-15 februarie 2005.
Împotriva acestei hotrâri au declarat recurs Ministerul Justiției și Libertților și Ministerul Finanțelor, ambele recursuri fiind declarate și motivate în termen și scutite de plata taxei de timbru conform art.15 lit.a din legea nr.146/2996.
În motivarea recursului Ministerul Justiției arat, în esenț, c instanța a depșit atribuțiile puterii judectorești, neputându-se acorda alte drepturi decât cele prevzute expres în favoarea intimatului și o adugare la textul de lege, reprezint o înclcare a atribuțiilor conferite puterii judectorești, dovada acestei depșiri fiind decizia Curții Constituționale privind conflictul juridic de natur constituțional dintre autoritatea judectoreasc, reprezentat de ÎCCJ pe de o parte și Parlamentul României și Guvernul României, pe de alt parte.
Arat recurenta c hotrârea este lipsit de temei legal întrucât nu exist un act normativ în vigoare care s prevad ori s garanteze dreptul la sporul de confidențialitate și c se impunea respingerea captului de cerere privind acordarea sporului în continuare.
În motivarea recursului, Ministerul Finanțelor arat, în esenț, c nu are calitate procesual pasiv în cauz, întrucât între ministere și reclamanți nu exist nici un raport juridic, legal sau convențional de natur s creeze în sarcina acestuia obligația de a plti drepturile bnești în discuție.
Susține recurenta c Ministerul Finanțelor rspunde doar de elaborarea proiectului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor de credite cu respectarea Legii finanțelor publice nr.500/2002.
Examinând cauza sub aspectul motivelor de recurs invocate Curtea de Apel reține urmtoarele:
Referitor la recursul formulat de Ministerul Justiției, se va aprecia c nu este fondat, urmând a fi respins pentru considerentele se vor arta în continuare:
Prin decizia civil nr.46 din 15 decembrie 2008 pronunțat în dosarul nr.27/2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție și în interpretarea și aplicarea unitar a art.99 alin.1 lit.d din Legea nr.303/2004, privind statutul judectorilor și procurorilor, republicat cu modificrile și completrile ulterioare, raportat la art.16 alin.1 și 2 din Codul deontologic al magistraților și a art. 78 al.1 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judectorești și al parchetelor de pe lâng acestea, modificat și completat, raportat la art.9 din Codul deontologic al acestora, constatat c judectorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15 % calculat la indemnizația brut lunar, respectiv salariul de baz brut lunar.
În raport de decizia instanței supreme, se va aprecia c motivele invocate de recurentul Ministerul Justiției, nu va putea fi analizat în contra celor reținute în cuprinsul deciziei menționate, analizând atât existența discriminrii, cât și îndreptțirea judectorilor, procurorilor, magistraților asistenți și personalului auxiliar de specialitate de a beneficia de sporul de confidențialitate, de 15 % din indemnizația brut lunar, respectiv salariul de baz brut lunar.
Faptul c ulterior s-a pronunțat Curtea Constituțional referitor la conflictul juridic de natur constituțional dintre autoritatea judectoreasc reprezentat de Înalta Curte de Casație și Justiție pe de o parte și Parlamentul României și Guvernul României pe de alt parte, nu aduce atingere deciziilor în interesul legii pronunțate anterior de Înalta Curte de Casație și Justiție, acestea trebuind a fi respectate potrivit art.329 Cod procedur civil, decizia Curții Constituționale producând efecte doar pentru viitor.
Referitor la recursul formulat de Ministerul Economiei și Finanțelor se va aprecia c nu este fondat urmând a fi respins, întrucât recurenta are calitate procesual pasiv în cauz.
Deși la fondul cauzei recurenta nu a invocat lipsa calitții sale procesuale pasive, aceasta este o excepție de ordine public, putând fi invocat în orice stare a pricinii, situație în care urmeaz a fi analizat de instanț.
Recurenta are calitate procesual pasiv în cauz, întrucât potrivit Lg.nr.500/2002, a HG nr.208/2005 și a OG 386/2007 Ministerul Economiei și Finanțelor coordoneaz acțiunile, ce sunt în responsabilitatea guvernului, cu privire la sistemul bugetar, cum ar fi: pregtirea proiectelor legilor anuale, ale legilor de rectificare, precum ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a rspunde de elaborarea proiectului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
De asemeni, calitatea procesual a Ministerului Economiei și Finanțelor se justific și prin dispozițiile art.1 din OG nr.22/2002, aprobat prin Lg.288/2002 potrivit crora, executarea obligaților de plat ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizeaz din sumele aprobate prin bugetele acestora, cu titlu de cheltuieli la care se încadreaz obligația de plat respectiv.
Acest text legal a fost invocat, de altfel și de recurent, îns acesta l-a invocat pentru a evidenția lipsa calitții sale procesuale pasive, dar acest text de lege trebuie coroborat cu celelalte invocate anterior, recurenta fiind responsabil de pregtirea proiectului de buget de stat, a proiectelor de rectificare bugetar pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, astfel încât calitatea s-a procesual pasiv, în cauz este pe deplin justificat, nefiind în discuție confundarea Ministerului Economiei și Finanțelor cu Statul Român.
În considerarea celor reținute anterior Curtea de Apel în baza art.3041Cod procedur civil va respinge ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ambele recursuri promovate de recurenții-pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTȚILOR și DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE ÎN CALITATE DE REPREZENTAT AL MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr.1070/ din 19.06.2009, pronunțat de Tribunalul Bac u în dosarul nr-, ca nefondate.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public azi 23 2009.
PREȘEDINTE, JUDECTORI, GREFIER,
red.sent.- PC./
red.dec.rec.- / 10.12
tehnored.BC/ 7 ex/ 21.12.2009
com.tuturor prților
Președinte:Liliana CiobanuJudecători:Liliana Ciobanu, Daniela Părău, Sorina Ciobanu
