Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 149/2010. Curtea de Apel Pitesti

Operator date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 149/R-CM

Ședința publică din 01 Februarie 2010

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Ion Rebeca JUDECĂTOR 2: Georgiana Nanu

JUDECĂTOR 3: Paula Andrada

Judecător: ---

Grefier:

S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile civile declarate de pârâții CURTEA DE APEL P, cu sediul în P,-, județul P, MINISTERUL JUSTITIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5, TRIBUNALUL PRAHOVA, cu sediul în P, str. -.-, nr.6, județul P, împotriva sentinței civile nr.1537 din 30 noiembrie 2007, pronunțată de TRIBUNALUL PRAHOVA, în dosarul nr-.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurenții-pârâți Curtea de Apel Ploiești, Ministerul Justiției și Libertăților, TRIBUNALUL PRAHOVA, intimații-reclamanți, și expertul în domeniul discriminării Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Procedura este legal îndeplinită.

Recursurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a solicitat, în scris, judecarea cauzei în lipsă, în conformitate de dispozițiile art.242 pct.2 Cod procedură civilă.

Curtea, față de OUG nr.115 din 23 decembrie 2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale prin care s-a înființat Ministerul Justiției prin reorganizarea Ministerului Justiției și Libertăților, curtea dispune, din oficiu, modificarea conceptei în sensul ca acesta să fie trecut Misterul Justiției.

Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată recursurile în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra lor.

CURTEA

Asupra recursurilor civile de față, constată că:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 30.10.2007, reclamanții, au chemat în judecată Ministerul Justiției, Curtea de Apel Ploiești și TRIBUNALUL PRAHOVA, solicitând pronunțarea unei hotărâri prin care să fie obligați pârâții la acordarea creșterilor salariale prevăzute de OG nr.10/2007, respectiv: 5% începând cu data de 01.01.2007 în raport de salariul din decembrie 2006, 2% începând cu data de 01.04.2007 în raportul de salariul din martie 2007 și 11% începând cu data de 01.10.2007 față de salariul din luna septembrie 2007.

S-a mai solicitat efectuarea plăților drepturilor salariale actualizate în raport de indicele de inflație și înscrierea drepturilor salariale în carnetele de muncă ale reclamanților.

În motivarea acțiunii s-a arătat că, au fost prevăzute creșteri salariale personalului din sectorul bugetar mai puțin judecătorilor și procurorilor, excluderea acestor categorii profesionale fiind de natură să creeze un caz de discriminare ce urmează să fie înlăturat prin plata creșterilor salariale arătate în cererea de chemare în judecată.

Prin sentința civilă nr.1537 pronunțată la 30.11.2007 a fost admisă acțiunea reclamanților în sensul că pârâții au fost obligați la plata majorărilor salariale prevăzute de OUG nr.10/2007, actualizată în raport de indicele de inflație, urmând a se efectua mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.

Pentru a pronunța o astfel de soluție, instanța de fond a reținut că în anul 2007 salariile de bază ale personalului contractual din sistemul bugetar precum și indemnizațiile celor care îndeplinesc funcții de demnitate publică s-au majorat în trei etape în raport de procentele stabilite în actul normativ.

De la acordarea acestor creșteri salariale au fost excluși magistrații, creându-se un tratament diferențiat contrar principiului egalității prevăzut de art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel că se impune înlăturarea discriminării prin plata drepturilor salariale.

Împotriva hotărârii au formulat recurs Ministerul Justiției, Curtea de Apel Ploiești și TRIBUNALUL PRAHOVA pentru motivele prevăzute de art.304 pct.4 și 9 Cod procedură civilă.

În dezvoltarea motivelor de recurs, Ministerul Justiției a arătat că instanța și-a depășit atribuțiunile puterii judecătorești, atunci când a prevăzut în favoarea reclamanților un drept care nu era prevăzut în lege, astfel că, aceasta nu avea posibilitatea să examineze soluțiile legislative avute în vedere de către legiuitor, pentru categorii profesionale diferite.

S-a mai arătat că, există posibilitatea instituirii unui tratament diferențiat atunci când situațiile în care categorii profesionale prestează munca sunt diferite, excluzându-se pe această cale existența discriminării.

Intimații sunt salarizați în temeiul unor legi speciale și nu pot beneficia de drepturi prevăzute în alte acte normative decât acestea în favoarea altor categorii profesionale.

De asemenea, Curtea de Apel Ploiești și TRIBUNALUL PRAHOVAa motivat recursul în sensul că nu s-a săvârșit nicio discriminare în privința drepturilor salariale, deoarece legiuitorul are posibilitatea să reglementeze criteriile de determinare a salariului retribuit de la bugetul de stat, fără a se crea posibilitatea instanței de a cenzura actele normative prin crearea unor drepturi neprevăzute de lege.

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin încheierea pronunțată la 16.10.2009 a trimis cauza spre soluționare curții de APEL PITEȘTI ca urmare a admiterii cererii de abținere formulată de judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești.

Analizând recursurile în limita motivelor comune de nelegalitate se apreciază ca nefondate pentru argumentele comune ce urmează:

Cu privire la primul motiv de recurs prevăzut de art.304 Cod procedură civilă, se reține că Înalta Cure de Casație și Justiție, în considerentele Deciziei nr.VI/2007, prin care s-a admis recursul în interesul legii cu privire la aplicarea dispozițiilor art.11 alin.(1) din nr.OUG177/2002, art.28 alin.(4) din nr.OUG43/2002 modificată prin nr.OUG29/2004, modificată și aprobată prin Legea nr.601/2004, a arătat că este atributul instanței de judecată să verifice dacă aplicarea textelor de lege respective s-a făcut cu respectarea principiului egalității cetățenilor în fața legii consacrat de art.16 alin.(1) din Constituția României, republicată, astfel că, nu se poate reține soluționarea pricinii cu depășirea atribuțiilor conferite puterii judecătorești.

Potrivit art.1 din nr.OG10/2007 se stabilesc majorări în 3 etape ale salariilor de bază ale personalului contractual din sectorul bugetar stabilite potrivit nr.OUG29/2000, ale indemnizațiilor personalului care ocupă funcții de demnitate publică și ale celor care ocupă funcții asimilate cu funcții de demnitate publică.

Scopul acordării acestor majorări prin lege este acoperirea creșterii inflației pe o perioadă determinată.

În analiza situației de comparabilitate, trebuie pornit de la trăsătura caracteristică și comună a reclamanților și categoriilor de personal nominalizate în ordonanța de guvern. Astfel, caracteristic personalului din autoritățile și instituțiile publice este că salariile, respectiv indemnizațiile, se suportă din fonduri defalcate de la bugetul de stat, cu consecința stabilirii prin lege a modului de salarizare - art.157 alin.2 Codul muncii.

Răspunderea pentru exercitarea funcției, complexitatea situațiilor, interdicțiile specifice, se reflectă în stabilirea indemnizațiilor magistraților în raport cu nivelul instanței sau parchetului, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură, pentru care sunt specifici coeficienții de multiplicare.

Aceasta nu are legătură cu stabilirea salariilor sau a indemnizațiilor în funcție de creșterea inflației, respectiv cu majorarea valorii de referință sectorială.

Iar pretinsele majorări acordate magistraților potrivit art.38 din nr.OUG27/2006 nu au vizat decât anul 2006. Aceasta deoarece prognoza nu poate acoperi o perioadă îndelungată.

Pe de altă parte, raportându-ne la personalul care ocupă funcții de demnitate publică sau funcții asimilate și pentru care, de asemenea drepturile bănești se stabilesc în funcție de complexitatea atribuțiilor, interdicțiile specifice necontestat mai mari decât ale altor categorii de personal, majorările au fost acordate atât în anul 2006, cât și în anul 2007.

Creșterea costului alimentelor, al obiectelor de primă necesitate, determină scăderea salariului real pentru toate categoriile profesionale, iar acoperirea acesteia numai pentru anumite categorii de personal nu se poate justifica prin stabilirea unor salarii sau indemnizații de încadrare diferite după funcții, atribuții, interdicții, etc.

Nu este vorba numai despre capacitatea de a suporta creșterea inflației, ci despre necesitatea de a se menține în timp același raport între salariul nominal și cel real.

Or, menținerea acestui raport nu poate opera numai pentru anumite categorii de personal, fără altă justificare decât principiul diferențierii salariilor în raport cu funcția îndeplinită, care de altfel este un contraargument.

De fapt, aplicând diferit dreptul la indexare se ajunge la încălcarea principiului diferențierii salariilor în raport cu funcția îndeplinită.

Prin urmare, trebuie reținut că tratamentul aplicat de instituțiile având atribuții în salarizarea reclamantelor este discriminatoriu în sensul art.2 din nr.OG137/2000 și art.5 din Codul muncii, precum și în sensul art.16 din Constituția României revizuită.

Pentru considerentele vizând rolul indexării se va reține că stabilirea despăgubirilor pentru neplata drepturilor salariale cuvenite, despăgubiri constând în actualizarea cu indicele de inflație reprezintă o corectă aplicare a prevederilor art.161 pct. 4 Codul muncii.

În raport de aceste argumente, în baza art.312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursurile, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile civile declarate de pârâții CURTEA DE APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, județul P, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B,-, sector 5, TRIBUNALUL PRAHOVA, cu sediul în P, str. -.-, nr.6, județul P, împotriva sentinței civile nr.1537 din 30 noiembrie 2007, pronunțată de TRIBUNALUL PRAHOVA, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanții, cu domiciliul ales la Judecătoria Sinaia, cu sediul în S,-, jud. P, expert în domeniul discriminării fiind Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B, sector 1, nr.1-3.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 01 februarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red.

/ 12 ex. /24.02.2010

Jud.fond;

Președinte:Ion Rebeca
Judecători:Ion Rebeca, Georgiana Nanu, Paula Andrada

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 149/2010. Curtea de Apel Pitesti