Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 146/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 146/R-CM
Ședința publică din 01 Februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ion Rebeca JUDECĂTOR 2: Georgiana Nanu
JUDECĂTOR 3: Paula Andrada
Judecător: ---
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de reclamantul - B & B SRL, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.1130/CM din 02 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat, pentru intimatul-pârât, în baza împuternicirii avocațiale nr.237/2010, emisă de Uniunea Națională a Barourilor din România- Baroul Argeș -Cabinet individual, lipsă fiind recurenta-reclamantă -" "SRL Pitești.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, pentru intimatul-pârât, precizează că nu are de formulat cererii prealabile sau excepții de invocat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Avocat, pentru intimatul-pârât, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței de fond, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Precizează că, din definiția clauzei de stabilitate așa cum a fost dată de literatura de specialitate, rezultă că această clauză este expres prevăzută în favoarea salariatului, ca protecție a acestuia într-o economie de piață și nu în favoarea angajatorului.
Prin urmare această clauză de stabilitate este lovită de nulitate în raport de dispozițiile art.38 din Codul muncii.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș la data de 15.01.2009, - SRL Pitești, a chemat în judecată pe pentru a fi obligat la plata sumei de 8.911 lei, reprezentând clauza de stabilitate prevăzută în contractul individual de muncă.
În motivarea acțiunii s-a arătat că între părți s-a încheiat un contract de muncă în care s-a prevăzut o clauză de stabilitate, astfel că, salariatul se obliga să aducă la cunoștința angajatorului intenția de denunțare unilaterală a actului cu cel puțin 90 de zile înainte de data depunerii efective a notificării sub condiția plății unei sume pentru nerespectarea acestei clauze.
Pârâtului i-a încetat raportul de muncă din motive imputabile, fiind astfel obligat la plata sumei de 8.911 lei, reprezentând contravaloarea clauzei de stabilitate.
Prin sentința civilă nr.1130, pronunțată la 02.10.2009, a fost respinsă acțiunea ca nefondată, cu argumentul că era prevăzută în contract o clauză de stabilitate ca o măsură de protecție a salariatului, însă această clauză nu poate să-și producă efectele juridice fiind lovită de nulitate în raport de dispozițiile art.38 din Codul muncii.
Nulitatea clauzei se datorează stabilirii unui termen de preaviz mai mare de 15 zile, decât cel prevăzut de art.79 alin.4 din Codul muncii.
Împotriva hotărârii a formulat recurs reclamanta pentru motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
În motivarea recursului s-a arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut că prin clauza de stabilitate au fost încălcate drepturile salariatului în beneficiul căruia s-a reglementat, astfel că, urmare a caracterului său ilegal nu poate să-și producă consecințe juridice.
Analizând recursul, în limita motivului invocat, se apreciază ca nefondat pentru argumentele ce urmează:
Recurenta, a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei prevăzută în clauza de stabilitate a Contractului Individual de Muncă() ca urmare a nerespectării acesteia de către salariat, în sensul că, încetarea raporturilor de muncă a avut loc din motive imputabile pârâtului.
Prin actul adițional la, s-a prevăzut obligația salariatului să aducă la cunoștința angajatorului intenția de a denunța unilateral contractul individual de muncă cu cel puțin 90 de zile înainte de data depunerii notificării de încetarea a contractului, după împlinirea termenului de preaviz stabilit de lege.
Pentru stabilitatea raporturilor juridice de muncă există posibilitatea înscrierii în a unei asemenea clauze, nerespectarea acesteia putând să atragă după sine răspunderea contractuală, prin plata unei sume, așa după cum a pretins și recurenta-reclamantă, numai că raporturile de muncă au încetat între părți ca urmare a pensionării pârâtului pentru limită de vârstă, începând cu data de 27.05.2008.
Propunerea pentru pensionarea pârâtului a făcut-o reclamanta la data de 26.05.2008, prin Decizia nr.30, astfel că nu se poate reține încălcarea clauzei de stabilitate a raporturilor juridice de muncă, angajatorul având cunoștință de motivul încetării acestor raporturi juridice, ca urmare a propunerii de pensionare făcută de către societatea angajatoare.
Decizia nr.264 prin care s-a dispus încetarea contractului de muncă pentru motive imputabile pârâtului a fost emisă la data de 07.10.2008, ulterior emiterii deciziei de încetare a raporturilor de muncă ca urmare a pensionării pentru limită de vârstă.
Decizia de încetare a raporturilor de muncă pentru motive imputabile salariatului nu poate să producă consecințe juridice cu privire la clauza de stabilitate prevăzută în contract, deoarece angajatorul cunoștea că încetarea raporturilor de muncă va avea loc ca urmare a pensionării și nu ca urmare a denunțării unilaterale a contractului individual de muncă de către salariat.
De altfel, clauza de stabilitate prevedea angajarea răspunderii salariatului numai pentru situația în care acesta intenționează să denunțe unilateral contractul individual de muncă, cu nerespectarea termenelor în care să fie încunoștințat angajatorul nu și pentru cazul în care încetarea raporturilor juridice se datorează altor cauze.
Pentru toate aceste considerente, recursul este nefondat, urmând să fie respins, în baza art.312 Cod procedură civilă.
Ca urmare a culpei procesuale a recurentei, în baza art.274 Cod procedură civilă, va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta - B & B SRL, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.1130/CM din 02 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimat fiind pârâtul, domiciliat în Pitești, str. -, -a,. A,.31, jud.
Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 900 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 01 februarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
/ 4 ex/26.02.2009
Jud.fond;.
Președinte:Ion RebecaJudecători:Ion Rebeca, Georgiana Nanu, Paula Andrada
