Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 160/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR. 160/R-CM
Ședința publică din 02 Februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Laura Ioniță JUDECĂTOR 2: Nicoleta Simona Păștin
JUDECĂTOR 3: Paulina
Judecător -
Grefier
S-a luat în examinare pentru soluționare contestația în anulare formulată de contestatorii, și, împotriva deciziei civile nr.927/R-CM din 12 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic pentru intimatul Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza delegației depusă la dosar, lipsind contestatorii și intimații Ministerul Apărării Naționale, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice-
Procedura este legal îndeplinită.
Contestația în anulare este scutită de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul intimatului Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicită conexarea dosarului nr- care are termen de judecată astăzi, la prezentul dosar, dat fiind faptul că cele două cauze privesc aceleași părți și au același obiect, respectiv contestație în anulare împotriva deciziei civile nr.927/R-CM din 12 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr-.
Curtea constată întemeiată cererea formulată de reprezentantul intimatului Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, o admite și dispune conexarea dosarului nr-, cu termen de judecată astăzi, la prezentul dosar, având în vedere că în ambele cauze este vorba de una și aceeași cerere, respectiv contestație în anulare împotriva deciziei civile nr.927/R-CM din 12 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr- formulată de aceleași părți, deci calea extraordinară de atac a fost formulată practic de două ori.
Reprezentantul intimatului Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție arată că nu mai are cereri prealabile de formulat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra ei.
Reprezentantul intimatului Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, având cuvântul, solicită respingerea contestației în anulare ca nefondată și menținerea ca legală și temeinică a deciziei contestate.
Susține că această contestație nu se încadrează în dispozițiile art.317 și 318 Cod procedură civilă, neîntrunind condițiile de admisibilitate pentru această cale extraordinară de atac.
CURTEA
Asupra contestației de față:
La data de 21 mai 2009, și au formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr.927/R/12 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Pitești.
Se arată în motivarea contestației că decizia civilă de mai sus este rezultatul unei erori materiale și, pe de altă parte, instanța de recurs a omis să cerceteze unul din motivele de casare invocate și anume cel menționat de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Instanța de recurs, prin decizia atacată cu contestație, nu a avut în vedere că problema de drept ce a stat la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată prin decizia civilă nr.XXXVI pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la 7 mai 2007, în completul de 9 judecători, prin care s-a constatat că magistrații și persoanele care au îndeplinit funcția de judecători financiari și procurori financiari beneficiau de sporuri pentru vechime în muncă, în cuantumul prevăzut de lege.
Față de prevederile deciziei de mai sus instanța de recurs trebuia să modifice sentința și să admită acțiunea formulată de reclamanții-contestatori, întrucât în cauză nu operează excepția autorității de lucru judecat și nici nu s-a împlinit termenul de prescripție a dreptului la acțiune.
Nu s-a avut în vedere că cererile reclamanților, soluționate prin sentințele civile nr.682/12.09.2007, nr.1404/24.10.2007 și nr.2635/14.12.2007, nu au avut același obiect și nu s-au bazat pe aceeași cauză pentru a fi îndeplinite cerințele art.1201 Cod civil, situație în care nejustificat instanța de fond, prin sentința menținută de instanța de recurs, a reținut existența autorității de lucru judecat.
Referitor la prescripția extinctivă a dreptului material la acțiune nu s-au avut în vedere că, față de prevederile art.17 alin.1 și 2 din Decretul nr.167/1959, a fost întrerupt termenul de prescripție și început un nou termen de prescripție prin emiterea Ordinului nr.903/C/28.03.2003 al Ministrului Justiției prin care s-au făcut demersuri la Ministerul Finanțelor Publice în vederea obținerii fondurilor necesare pentru drepturile salariale ale magistraților, prin Ordinul nr.3/C din 11 ianuarie 2005 prin care Ministerul Justiției și-a asumat obligația achitării acestor drepturi, precum și prin strategia de reformă a sistemului judiciar și planul de acțiune, aprobate prin HG nr.232/2005 vizând plata drepturilor salariale restante pentru personalul care nu are hotărâri judecătorești.
Ca urmare, dreptul la formularea pretențiilor reclamanților curge de la data când au cunoscut sau trebuiau să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde pentru ea.
Față de motivele invocate se solicită admiterea contestației în anulare formulată și fixarea unui nou termen pentru rejudecarea recursului declarat împotriva sentinței civile nr.55/R din 30 septembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Pitești.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art.317 și 318 Cod procedură civilă.
La data de 30 iunie 2009, aceiași contestatori au formulat, din nou, contestație în anulare împotriva aceleiași decizii și cu aceiași motivare.
Prin încheierea din 11 noiembrie 2009 Curtea de Apel Piteștia dispus discutarea conexării celei din urmă contestații în anulare, care a format obiectul dosarului nr-, la cea de-a doua contestație în anulare, care formează obiectul dosarului de față cu nr-.
La termenul de astăzi, constatându-se că este vorba de aceeași contestație în anulare formulată de aceiași reclamanți și împotriva aceleiași decizii a Curții de Apel, s-a dispus conexarea celor două dosare și anume: a dosarului nr- la dosarul nr-.
Contestația în anulare formulată este nefondată.
În motivarea acestei contestate se arată că la pronunțarea deciziei civile nr.227/R din 12 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Piteștis -a săvârșit o eroare materială în sensul că greșit s-a reținut existența autorității de lucru judecat și a prescripției dreptului la acțiune a reclamanților și că, instanța de recurs a omis să cerceteze unul din motivele de casare.
Motivele invocate de contestatori se încadrează în disp.art.318 alin.1 Cod procedură civilă.
Potrivit acestui text de lege hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.
Referitor la teza Iad ispozițiilor art.318 alin.1 Cod procedură civilă privind existența unei greșeli materiale se constată că, prin eroare materială, ca temei al unei contestații în anulare, se înțelege orice eroare materială evidentă de ordin procedural care a avut drept consecință darea unei soluții greșite.
că o hotărâre dată în recurs poate fi retractată dacă a fost rezultatul unei greșeli materiale, textul se referă la erori materiale evidente în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului cum ar fi respingerea unui recurs ca tardiv sau ca insuficient timbrat, deși la dosar se găsesc dovezi din care rezultă că a fost depus în termen sau că a fost legal timbrat, pentru verificarea cărora nu este necesară o reexaminare a fondului sau o reapreciere a probelor.
Rezultă astfel că legea nu a urmărit prin contestația în anulare să deschisă părților calea recursului la recurs, care să fie soluționate de aceeași instanță, sub motivul greșitei stabiliri a situației de fapt.
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, prin care se cere însăși instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege, să-și desființeze propria hotărâre și să procedeze la o nouă judecată.
Așa cum s-a arătat mai sus hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate pe calea contestației în anulare față de textul de lege sus-arătat, atunci când soluția dată a fost consecința unei greșeli materiale. Greșelile de judecată săvârșite de către instanța care a soluționat recursul nu pot fi îndreptate pe calea contestației în anulare.
În contestația formulată contestatorii invocă drept eroare materială la pronunțarea deciziei civile contestate reținerea în mod greșit a existenței autorității de lucru judecat, cât și a faptului că dreptul la acțiune al contestatorilor era prescris, așa cum s-a reținut și de instanța de fond, nefiind vorba de eroare materială în sensul textului de lege sus-arătat, ci de eventuale erori de judecată care nu ar putea fi modificate pe calea acestei contestații.
Referitor la teza a II-a a art.318 Cod procedură civilă privind omiterea instanței de recurs de a se pronunța pe unul din motivele de casare, instanța constată că s-a formulat recurs de către contestatori împotriva sentinței civile nr.55/F-CM/30.09.2008 invocându-se faptul că instanța de fond a apreciat în mod greșit ca fiind împlinit termenul de prescripție și tot în mod greșit s-a reținut excepția autorității de lucru judecat. Recursul a fost întemeiat pe disp.art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Instanța de recurs, prin decizia civilă nr.927/R-CM/12.05.2009, a analizat ambele motive formulate, reținând că în mod corect s-a apreciat termenul de prescripție de instanța de fond, precum și faptul că în mod corect s-a apreciat existența autorității de lucru judecat, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.1201 Cod civil.
Cele invocate în contestație vizează de fapt fondul cauzei și nu faptul că instanța a omis să analizeze unul din motivele de recurs.
Cum instanța de recurs a analizat motivele formulate, nefiind îndeplinite nici cerințele art.318 alin.1 teza a II-a Cod procedură civilă, contestația în anulare formulată este nefondată și urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorii, toți cu domiciliul în Pitești, str.- -, -B,.A,.27, județul A și, domiciliată în B,-,.IV,.17, sector 1, împotriva deciziei civile nr.927/R-CM din 12 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr-, intimați fiind pârâții MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE B,--5, sector 5, și MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASATIE ȘI JUSTITIE,-, sector 5, B, precum și chemații în garanție STATUL ROMÂN - prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR,-, sector 5, B și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - prin A,-. județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 februarie 2010, la Curtea de Apel Pitești - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.PG/05.02.2010
EM/11 ex.
Președinte:Laura IonițăJudecători:Laura Ioniță, Nicoleta Simona Păștin, Paulina
