Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 21/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILA Nr. 21/
Ședința publică de la 03 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu Gabriel Vizitiu
Asistenți judiciari: - -
-
Grefier
Pe rol fiind soluționarea litigiului de muncă intervenit între reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, TRIBUNALUL ALBA și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa reclamantei, precum și a pârâților Ministerul Justiției și Curtea de APEL ALBA IULIA, TRIBUNALUL ALBA și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că la dosar, prin serviciul registratură s-a depus o notă de ședință de către MEF prin care solicită a fi citat la sediul din B și o cerere de către pârâtul MJ prin care solicită comunicarea acțiunii.
Instanța respinge cererea pârâtului MJ pentru comunicarea unui exemplar din acțiune, având în vedere că la dosarul Tribunalului Alba la fila 11 se află dovada de comunicare a acțiunii și la filele 28-34 s-a depus întâmpinare.
Se constată că prin cererea de chemare în judecată, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Față de excepțiile invocate de pârâți prin întâmpinările depuse la dosar, cât și față de motivele invocate în cererea de chemare în judecată, instanța, rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 19.03.2008 reclamanta a chemat in judecata pe pârâții TRIBUNALUL ALBA, Curtea de APEL ALBA IULIA, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând obligarea acestora la plata diferențelor de drepturi salariale echivalente cu sporul de 50% din salariul de bază brut lunar, precum și sporul de confidențialitate de 15% pentru perioada în care a funcționat ca judecător în cadrul Judecătoriei Alba Iulia, respectiv 15.08.2005-1.04.2007, drepturi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legala până la data achitării.
De asemenea se solicită obligarea la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de munca al fiecărui reclamant și obligarea MEF la fondurilor necesare plății drepturilor solicitate.
În motivarea acțiunii se arată că reclamanta a funcționat ca judecător stagiar în cadrul Judecătoriei Alba Iulia.
Potrivit dispozițiilor art. 47din Legea 50/1996 republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar"
Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele a fost abrogat și art. 47 din legea nr. 50/1996, abrogare ce a fost înlăturată prin art. 41 din OUG27/2006 prin faptul că acest ultim act normativ a abrogat în totalitate OUG177/2002.
În aceste condiții, prin motivele acțiunii se arată că dreptul prevăzut de art. 47 din Legea 50/1996 este și a rămas în vigoare de la apariția actului normativ care-l reglementează alături de celelalte sporuri prevăzute de Legea nr. 45/2007 și, pe cale de consecință el trebuia acordat în continuare magistraților și personalului auxiliar, lucru ce nu s-a întâmplat.
Referitor la petitul privind acordarea sporului de confidențialitate prin acțiune se arată următoarele:
În conformitate cu dispozițiile legale invocate de reclamantă - art.3 din Legea nr. 444/2006,cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un spor de până la 15% din salariul de bază".
Totodată, prin dispozițiile art.15 alin.1 din OG nr.6/2007 s-a prevăzut un spor de confidențialitate în cuantum de până la 15% care se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzute în Legea nr. 444/2006, ci și funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15% din salariul de bază, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Potrivit art. 20 alin.3 din Legea nr.656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.405/2002, s-a acordat acest spor de confidențialitate de până la 15% și membrilor plenului, precum și altor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Sporul respectiv se mai acordă și personalului din aparatul Consiliului pentru Disciminare care se calculează la salariul de bază brut.
Prin dispozițiile art.21 din OG nr. 137/2000 se stabilește că persoana care se consideră discriminată poate formula acțiune privind acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării.
În speță salarizarea personalului din sistemul autorității judecătorești și stabilirea drepturilor de care aceștia beneficiază este reglementată prin legi speciale, având astfel un regim de salarizare distinct față de alte categorii de personal.
În acest sens potrivit dispozițiile OG 27/2006 magistrații beneficiază de indemnizație lunară și de alte sporuri. Reclamanta a fost retribuită cu o indemnizație potrivit actelor normative în vigoare, la care s-au adăugat sporurile prevăzute de legiuitor.
Cât privește sporul de confidențialitate se constată că acesta se acordă restrictiv, și anume doar cadrelor militare în activitate, funcționarilor publici cu statut special, militarilor angajați pe bază de contract și personalului civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranța națională, prin ordin al ministrului sau al conducătorului instituției centrale din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Reclamanta nu este îndreptățită la acordarea sporului de confidențialitate, în cauză neexistând vreo discriminare față de alte categorii profesionale, deoarece dispozițiile OG 137/2000 prevăd că exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul acestui articol priveștepersoanele aflate în situații comparabile.
Conținutul concret al atribuțiunilor de serviciu ale magistraților față de alte categorii profesionale, precum și sistemele diferite de salarizare ale diferitelor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte, respectiv magistrați, funcționari publici, demnitari, alți salariați. și prin urmare se justifică existența unor tratamente diferite, fiind vorba despre reglementări diferite ale unor situații diferite.
În speța de față se apreciază că nu suntem în prezența unei discriminări în sensul prevederilor nr.OUG137/2000 care să justifice acordarea de despăgubiri.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei instanțe întrucât nu are calitatea de angajator al reclamantei și nu are nici o atribuție în privința stabilirii drepturilor salariale ale judecătorilor, această responsabilitate revenind în exclusivitate Ministerului Justiției
Prin întâmpinarea formulată de Ministerul Justiției se invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a cestei instituții în raport de petitul privind efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă. Pe fond, Ministerul Justiției critică sentința pentru faptul că abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar de specialitate reprezintă o problemă de legiferare. Prin abrogarea acestui spor nu s-a ajuns la diminuarea salariului ci dimpotrivă s-a dorit crearea unui sistem de salarizare diferit, bazat pe principii noi.
Referitor la sporul de 15%, Ministerul Justiției arată următoarele:
Din examinarea tuturor dispozițiilor legale anterior citate și reținute de către reclamante în susținerea pretențiilor, apare cu evidență faptul că sporul de confidențialitate recunoscut diferitelor categorii de salariați nu este identic din punct de vedere al activității desfășurate, al modului de acordare ori cuantumului așa încât există dificultăți în a reține "situația comparabilă" - categoriile profesionale în raport cu care reclamantele consideră că se află într-o situație comparabilă.
Conținutul concret diferit al atribuțiilor de serviciu ale magistraților față de alte categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situația comparabilă între categorii profesionale distincte - magistrați, funcționari publici, demnitari, alți salariați.
Prin întâmpinarea formulată de se invocă lipsa calității procesuale pasive a acestei pârâte având în vedere că nu există nici un fel de raporturi juridice între această instituție și reclamantă iar, pe de altă parte, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Acțiunea este scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în conformitate cu prevederile art. 285 raportate la cele ale art. 281 din legea nr. 53/2003 - Codul Muncii.
Analizând actele și lucrările dosarului curtea reține următoarele:
Reclamanta a avut calitatea de judecător în cadrul Judecătoriei Alba Iulia.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de recurenta Curtea de APEL ALBA IULIA, curtea reține că această instanță are calitate de ordonator principal de credite, astfel încât, excepția este nefondată. Astfel calitatea procesuală activă sau pasivă trebuia analizată prin prisma raportului juridic dedus judecății, sau, dacă acțiunea poate fi promovată sau nu, în contradictoriu cu respectiva parte. Legitimarea procesuală se raportează la dreptul de a reclama în justiție și la obligația de a răspunde față de pretențiile formulate prin cererea de chemare în judecată. Ori în speță, fiind vorba de un litigiu de muncă, este neîndoielnic faptul că angajatorul are calitate procesual pasivă, chiar dacă pentru un anumit interval de timp, nu a avut calitate de ordonator de credite. Curtea de Apel este instanță cu personalitate juridică, în circumscripția căreia funcționează mai multe tribunale și un tribunal specializat, iar la rândul lor acestea au mai multe judecătorii, printre care și Judecătoria Alba Iulia unde și-a desfășurat activitatea reclamanta ca judecător stagiar. În calitate de angajatori, toți pârâții, au legitimarea unor subiecți pasivi ai încălcării dreptului dedus judecății, și au implicit calitate procesual pasivă. Prim urmare critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a Curții de APEL ALBA IULIA, pentru perioada în care nu a fost ordonator de credite, nu poate fi primită.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor trebuie menționat faptul că prin acțiune s-a solicitat doar obligarea acestuia la virarea fondurilor necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamantă și prezenta pârâtă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții această instituție are obligația de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că excepția nu este întemeiată și în consecință o va respinge
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției curtea reține că aceasta este nefondată deoarece această instituție a fost chemată în judecată pentru opozabilitatea hotărârii iar petitul privind efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei va fi admis în contradictoriu cu instituția care deține aceste carnete, respectiv Curtea de APEL ALBA IULIA.
În ceea ce privește fondul cauzei instanța apreciază că pretențiile solicitate prin acțiune referitoare la sporul de 50%, sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Prin dispozițiile deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a,astfel încât acțiunea va fi admisă potrivit dispozitivului prezentei.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și "pentru viitor", curtea reține că aceasta cerere este intemeiata deoarece drepturile salariale constituie prin excelență " prestări periodice" în înțelesul art. 110 alin.2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Excepțiile prevăzute de art 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare "" scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor (contractul sau legea ) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzuta de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul in speța.
Cererea de obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei va fi admisă în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
De asemenea, pârâtul ministerul Economiei și Finanțelor va fi obligat să vireze fondurile necesare achitării drepturilor solicitate
În acest sens curtea reține că potrivit HG nr. 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art. 131 pct. 1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.
Referitor la petitul privind acordarea sporului de confidențialitate de 15% curtea reține că în speță nu suntem în prezența unei discriminări în sensul OUG nr.137/2000 care să justifice acordarea de despăgubiri.
În acest sens, s-a pronunțat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care a stabilit prin Hotărârea nr.232/29.08.2007 că neacordarea sporului de confidențialitate magistraților, deși aceștia au obligația păstrării secretului profesional, nu reprezintă un tratament diferențiat, discriminatoriu potrivit art.2 din nr.OUG137/2000. Deși această hotărâre nu este obligatorie pentru instanță, aceasta va reține ca fiind întemeiate considerentele avute în vedere la pronunțarea soluției.
În esență reclamanta nu a beneficiat și nu beneficiază nici în prezent de drepturile salariale solicitate, neexistând un act normativ care să prevadă acordarea sporului de confidențialitate categoriei magistraților.
Este adevărat că acest spor a fost recunoscut prin lege unor categorii de funcționari publici, dar aceste dispoziții legale nu pot fi extinse și la categoria magistraților câtă vreme acest lucru nu este prevăzut expres în actul normativ respectiv ( Legea 444/2006).
Nu poate fi reținută nici discriminarea față de aceste categorii de funcționari publici care beneficiază de acest spor deoarece cele două categorii de subiecte nu se află în situații comparabile, respectiv prestează activități diferite și beneficiază de legi de salarizare diferite.
De asemenea, nu sunt incidente nici prevederile art.2 alin.2 din OG nr. 137/2000 întrucât, nu este îndeplinită condiția situației comparabile, iar fără această premisă obligatorie nu se poate pune problema nici a criteriului de discriminare.
În altă ordine de idei pretențiile reclamantei au la bază premisa potrivit căreia dispozițiile legale invocate sunt discriminatorii întrucât încalcă principiul egalității instituit atât de Convenția României cât și de art. 23 din Declarația Universală a Dreptului Omului.
Cu privire la acest aspect curtea reține că instanțele ordinare pot fi sesizate doar în legătură cu constatarea faptului că o lege este aplicată în mod discriminatoriu subiecților de drept cărora li se adresează, nefiind posibil să se solicite constatarea faptului că o lege este discriminatorie și nici extinderea aplicării ei altor subiecți de drept.
În situația în care un act normativ conține dispoziții discriminatorii cu privire la anumiți subiecți de drept, soluția legală este aceea de a invoca și a se constata neconstituționalitatea respectivei norme pe considerentul că încalcă principiul egalității instituit prin legea supremă. Doar Curtea Constituțională are competența legală de a aprecia că un text legal creează o discriminare și încalcă acest principiu, ca atare poate stabili modalitatea în care trebuie interpretat textul respectiv pentru a elimina încălcarea principiului egalității. În acest sens părțile sau instanțele ordinare din oficiu pot invoca excepția de neconstituționalitate în cadrul procesului pendinte.
În contextul în care norma legală invocată nu a fost declarată neconstituțională în perioada în care aceasta este în vigoare, instanțele ordinare au obligația de a respecta conținutul respectivei norme, în caz contrar actul de justiție căzând în derizoriu.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 Cod procedură civilă acțiunea reclamantei va fi admisă în parte conform dispozițiilor prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepțiile lipsei calității procesual pasive a Ministerului Justiției și a MEF prin DGFP
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta cu domiciliul ales în B, la Judecătoria Brașov, cam.79,-, jud.B în contradictoriu cu Ministerul Justiției cu sediul în B, sector 5,-, Curtea de APEL ALBA IULIA, cu sediul în A I, str.-, jud.A, TRIBUNALUL ALBA cu sediul în A I, nr.24, jud.A și Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B, sector 5,-, și în consecință:
Obligă pârâții să calculeze și să achite reclamantei drepturile salariale ând sporul de risc și solicitare neuropsihică de 50% din indemnizația de bază brută lunară pentru perioadele în care a funcționat ca judecător în cadrul Judecătoriei Alba Iulia, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală până la data plății efective.
Obligă pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele modificări în carnetul de muncă al reclamantei.
Obligă MEF să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
Respinge restul pretențiilor privind acordarea sporului de confidențialitate de 15%.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 03 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Cu votul consultativ al asistenților judiciari
- - -
Grefier,
Red: CȘ/15.09.2008
Dact: MD/17.09.2008 - 7 ex.
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu Gabriel Vizitiu
