Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 24/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILA Nr. 24/
Ședința publică de la 03 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu Gabriel Vizitiu
Asistenți judiciari: - -
-
Grefier
Pe rol fiind litigiului de muncă intervenit între reclamantele și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, TRIBUNALUL BRAȘOV și CURTEA DE APEL BRAȘOV, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa reclamantelor și -a, precum și a pârâților Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, TRIBUNALUL BRAȘOV și Curtea de APEL BRAȘOV.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că prin cererea de chemare în judecată, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Față de excepțiile invocate de pârâți prin întâmpinările depuse la dosar, cât și față de motivele invocate în cererea de chemare în judecată, instanța, rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Constata ca prin acțiunea formulata si înregistrata la data de 22.07.2008 reclamantele si, personal auxiliar de specialitate la Judecătoria Brașov au solicitat in contradictoriu cu pârâții - MINISTERUL JUSTITIEI, MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR, TRIBUNALUL B, CURTEA DE APEL B, ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună obligarea acestora la plata unor diferențe de drepturi de natura salariala după cum urmează:
- sporul de 50% din salariul de baza lunar pentru risc si suprasolicitare neuropsihica pentru perioada 02.02.2007 până la zi, sume actualizate cu indicele de inflație până la data plații efective, efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă;
- obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății drepturilor solicitate.
In motivarea acțiunii, reclamantele au arătat că potrivit art.47 din nr.50/1996, (republicată ulterior), pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază lunar.
Ulterior, prin art. 50 din OUG nr.177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților a fost abrogat și art.47 din nr.50/1996, abrogare ce a fost înlăturată prin art. 41 din OUG nr.27/2006. Acest ultim act normativ a abrogat în totalitate OUG nr.177/2002.
Ulterior, prin Legea nr. 45/06.03.2007 s-a aprobat OUG 27/2006 fără să se menționeze în această ultimă lege in mod expres printr-o dispoziție suplimentară că se abrogă prev. art. 47 din Legea nr. 46/1996.
In aceste condiții, reclamantele apreciază că dreptul prevăzut de art. 47 din Legea 50/1996 este și a rămas în vigoare de la data apariției actului normativ care-1 reglementează alături de celelalte sporuri prevăzute în Legea nr. 45/06.03.2007 și, pe cale de consecință, el trebuia acordat în continuare judecătorilor și personalului auxiliar de specialitate, lucru ce nu s-a întâmplat.
Legea nr. 50/1996 are caracter de lege organica conform disp. art. 73 pct. 1 lit. e din Constituție. În art.47 se prevedea că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații beneficiază de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar.
Acest text a fost într-adevăr abrogat, abrogarea însă nu poate produce efecte juridice întrucât ordonanța 83/2000 este un act normativ de nivel inferior Legii 50/1996 și se încalcă principiul supremației juridice a legii, fiind într-o vădita contradicție cu dispozițiile Constituției și ale Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativa pentru elaborarea actelor normative (art. 54 pct.2).
TRIBUNALUL BRAȘOVa depus întimpinare prin care invoca excepția lipsei calității procesual pasive pentru perioada in care reclamantele nu au avut calitatea de personal auxiliar la instanțele din raza sa de competenta. Tribunalul considera ca nu poate fi angajata culpa sa in privința sporului solicitat,in calitatea sa de ordonator terțiar de credite neavând calitatea legala de a aproba si aloca fonduri de natura celor solicitate prin acțiune. Potrivit art.47 din /1996 pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, magistrații si personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești beneficiau de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar. G.177/2002 aprobata prin Lege a 347/2003 abroga prin dispozițiile art.50 prevederile art 47 din Legea 50/1996 dar OUG nr.177/2002 se refera strict la salarizarea si alte drepturi ale magistraților si nu la salarizarea personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judeca
In dovedire, s-au anexat copiile carnetelor de muncă.
Pârâta Curtea de APEL BRAȘOVa formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.
Pe fond, a menționat că legea de salarizare a magistraților OUG 27/2006, si nr.OG8/2007 care este în vigoare și reglementează salarizarea personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești nu cuprind dispoziții referitoare la acest spor.
Apreciază că instituirea acestui spor este o problemă de legiferare.
Raportat la dispozițiile.8/2007 aprobata prin legea 247/2007,coroborate cu dispozițiile Deciziei nr. 21 pronunțata de in dosarul nr.5/2008 se considera ca sporul la data intrării in vigoare a legii nr.247/2007 si nu si pentru viitor, respectiv la zi.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului B, a formulat și depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că nu există un temei juridic pentru chemarea sa în judecată.
Rolul acestuia este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și a proiectelor bugetelor locale, respectând procedura reglementată de Legea finanțelor publice.
Raporturile de muncă există între reclamantă și instituțiile pârâte fără ca Ministerul Finanțelor Publice să fie implicat în vreun fel.
Acțiunea este scutită de taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, în conformitate cu prevederile art.285 raportat la art. 281 din Codul Muncii.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 137 alin.1 Cod procedură civilă, instanța urmează să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor invocate de pârâți prin întâmpinări. Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive invocata de TRIBUNALUL BRAȘOV prin întimpinare, instanța o va respinge, reclamantele având calitatea de personal auxiliar de specialitate la Judecătoria Brașov, instanța aflata in raza de competenta a Tribunalului Brașov.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată de Direcția Generală a Finanțelor Publice B, instanța constată că potrivit art. 15 din nr.HG83/2005, instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea, art. 118 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit dispozițiilor Legii nr. 500/2002, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume, pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, acesta având, în principal, următoarele atribuții: "elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Ca urmare, instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată de Direcția Generală a Finanțelor Publice
Pe fondul cauzei, instanța reține că reclamantele au calitatea de personal auxiliar de specialitate la Judecătoria Brașov.
Prin decizia civilă nr.21 din 10.03.2008 a ÎCCJ s-a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrați asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară respectiv la salariul brut lunar. Prin urmare, având în vedere dispozițiile art.329 alin.3 din Cod procedură civilă, instanța va avea în vedere dispozițiile acestei decizii, sens în care va admite acțiunea ținând cont de faptul că reclamantele au calitatea de personal auxiliar de specialitate, în cadrul Judecătoriei Brașov.
Potrivit dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/ 1996 (republicată) " pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin art.50 din OUG nr.177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, s-a abrogat art.47 din Legea nr.50/1996.
Potrivit art. 1 din Protocolul adițional nr.1 la CEDO "orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale.
Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional".
Caracterizat în mod indubitabil printr-o valoare economică, sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, constituie un bun în sensul art.1 din protocolul nr.1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, alături de alte asemenea "bunuri" (pensie, părți sociale, acțiuni), potrivit practicii CEDO.
Pretențiile reclamantelor se bazează pe un serviciu deja prestat ele constituind "un bun" în sensul practicii CEDO, așa cum rezultă și din Hotărârea Van Marle împotriva Olandei, din 26.06.1986.
In concluzie, dreptul de proprietate invocat de reclamantă se analizează ca o valoare patrimonială, deci ca un bun, în sensul art.1 din Protocol.
Proprietatea asupra acestui bun conferă dreptul reclamanților de a nu fi lipsit de el în mod nejustificat, din perspectiva art.44 din Constituția României, coroborat cu art.1 din Protocolul 1 al CEDO.
Măsura eliminării sporului de risc și suprasolicitare nervoasă pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate nu se justifică, întrucât limitarea drepturilor nu era "necesară" într-o societate democratică, pentru a garanta respectarea drepturilor și libertăților altora sau pentru a proteja ordinea publică, Securitatea națională, sănătatea publică sau bunele moravuri.
Acest act internațional ratificat de România nu prevede limitări ale dreptului reclamat decât în condiții speciale, ce nu sunt întrunite în speță, astfel încât, în baza art.20 alin.2 din Constituția României, devin aplicabile dispozițiile art.1 din Protocolul adițional nr.1 la CEDO, ca fiind mai favorabile decât legislația internă.
Prin abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996, instanța apreciază că a fost încălcat dreptul reclamantelor privind proprietatea unui bun, acesta constând în contravaloarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.
De altfel, la data stabilirii acestui drept, prin art.47 din Legea nr.50/1996, legiuitorul a avut în vedere condițiile în care judecătorii și celelalte categorii de personal își desfășoară activitatea, și care au fost caracterizate ca fiind de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Aceste condiții nu s-au schimbat ci dimpotrivă, s-au acutizat, întrucât odată cu aderarea României la Uniunea Europeană au crescut cerințele înfăptuirii actului de justiție, în condiții de calitate și eficiență sporite.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, instanța va admite acțiunea reclamantelor sens în care va obliga pârâții Ministerul Justiției,Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV să calculeze și să plătească reclamantelor diferențele de drepturi de natura salariala, echivalente cu sporul de 50% din indemnizația de încadrare bruta lunara pe perioada 02.02.2007si până la zi, sume actualizate cu indicele de inflație până la data plații efective.
În conformitate cu art. 3 alin.1 pct.2 din HG nr. 208/2005, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii anuale bugetare și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ca urmare, este necesar ca acest minister să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante.
Față de considerentele de fapt și de drept dezvoltate mai sus, instanța va obliga pe pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să vireze fondurile necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, reactualizate, menționate mai sus.
Reclamantele nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului Brașov și MEF.
Admite acțiunea formulată de reclamanții si -a, cu domiciliul ales la Judecătoria Brașov,-, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B, sector 5,-, TRIBUNALUL BRAȘOV, cu sediul în B,-, Curtea de APEL BRAȘOV, cu sediul în B,- și Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP, cu sediul în B, B- - nr.7, și în consecință:
Obligă pe pârâții 1, 2 si 3 să plătească in favoarea fiecărui reclamant a sporului de risc si solicitare neuropsihica in procent de 50% din salariul de baza brut lunar pentru perioada 2 februarie 2007 si până la zi, sume actualizate cu indicele de inflație până la data plații efective.
Obliga paratul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare efectuării plăților.
Cu recurs in 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 03 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Cu votul consultativ al asistenților judiciari
- - -
Grefier,
Red: NG/16.09.2008
Dact: MD/18.09.2008 - 8 ex.
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu Gabriel Vizitiu
