Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 22/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR.22/CM
Ședința publică din 2 septembrie 2008
Complet specializat pentru cauze privind conflicte de muncă
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 2: Vanghelița Tase Georgeta Chioveanu Lucian Neacșu
Asistent Judiciar - - -
Asistent Judiciar - - -
Grefier - - -
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamanții, toți cu domiciliul procesualalesla Tribunalul Tulcea, în T,-, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI B, cu sediul în B, sector 5,-, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B, cu sediul în B, sector 5,-, TRIBUNALUL TULCEA, cu sediul în T,- și CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în C,-, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal efectuat în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, învederând că pârâtul Ministerul Justiției B a depus la dosar, prin fax la data de 28.08.2009 și prin poștă la 02.09.2008, cereri prin care solicita comunicarea unei copii de pe acțiunea reclamanților și a înscrisurilor ce o susțin.
După referatul grefierului de ședință.
Instanța, referitor la cererea formulată de pârâtul Ministerul Justiției, constată că aceasta nu este întemeiată, deoarece la data de 24 iulie 2008 (așa cum reiese din citativ - fila 19) a fost comunicată pârâtului copie de acțiunea formulată de reclamanți.
Totodată, având în vedere că nu sunt motive de amânare, constată cauza în stare de judecată și luând act că prin acțiune s-a solicitat judecata în lipsă, rămâne în pronunțare asupra acesteia.
CURTEA
Asupra acțiunii civile de față:
Prin cererea formulată inițial la data de 22.07.2008 la Tribunalul Constanța reclamanții, și au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL CONSTANȚA, Tribunalul Tulcea și Ministerul Economiei și Finanțelor, obligarea acestora în solidar la plata despăgubirilor reprezentând drepturi salariale rezultate din diferența dintre salariu încasat și cel prevăzut în anexa I lit.A pct.6-13 corespunzător funcțiilor exercitate de fiecare, începând cu 1.01.2008 și până la 30.06.2008, inclusiv, sume actualizate cu indicele de inflație de la data plătii efective, astfel pentru - diferența dintre drepturile salariale cuvenite în funcție de coeficientul de multiplicare 23,000 și drepturile salariale primite efectiv calculate în funcție de coeficientul de multiplicare 17,00; - diferența dintre drepturile salariale cuvenite în funcție de coeficientul de multiplicare 21,5 și drepturile salariale primite efectiv calculate în funcție de coeficientul de multiplicare 16,00 și - diferența dintre drepturile salariale cuvenite în funcție de coeficientul de multiplicare 19,00 și drepturile salariale primite efectiv calculate în funcție de coeficientul de multiplicare 15,00.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că prin nr.OUG 27/2006 a fost reglementată salarizarea judecătorilor, procurorilor, asistenților judiciari și a altor categorii de personal din sistemul justiției.
Conform art. 11 al. 1 din nr.OUG 27/2006 și a art. II din Legea nr. 45/2007, procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și celor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism li se acordă o salarizare corespunzătoare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (nr. 6-13 de la lit. A din anexă), precum și toate celelalte drepturi de salarizare stabilite numai pentru aceștia, prin alte acte normative.
Cercetând sistemul de salarizare instituit prin nr.OUG 27/2006, este de remarcat faptul că, potrivit art. 3 al. 1 din această ordonanță, salarizarea personalului prevăzut de acest act normativ a fost stabilită în raport: cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură (noțiune definită de art. 86 din Legea nr. 303/2004), toate aceste criterii reflectându-se în mod unitar în coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexa ordonanței.
Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
În motivarea întâmpinării pârâtul a invocat faptul că reglementarea prin lege sau printr-un alt act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit prin ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind completările ulterioare.
În măsura în care o dispoziție cuprinsă într-o lege sau ordonanță în vigoare este în contradicție cu dispozițiile art. 16 din Constituție, există posibilitatea ca într-un litigiu de competența instanțelor judecătorești cei interesați să invoce excepția de neconstituționalitate a acelor prevederi legale.
Acordarea coeficienților de multiplicare 19-23 acestor procurori s-a făcut avându-se în vedere criteriul gradului instanței sau a parchetului unde funcționează, în acord cu dispozițiile art. 3 din nr.OUG 27/2006, ale art. 74 alin. 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, modificată și completată.
Ca atare, susținerile reclamanților potrivit cărora art. 11 alin. 1 din nr.OUG 27/2006 instituie o discriminare sunt nefondate, deoarece acordarea coeficienților de multiplicare 19-23 pentru procurorii din cadrul și este făcută în considerarea nivelului parchetului unde funcționează aceștia, chiar și pentru o perioadă de timp limitată, cum vom arăta în continuare.
În ceea ce privește încadrarea procurorilor la. și este de observat că legiuitorul a menținut regula numirii acestora, iar nu a promovării, a exercitării pe o durată temporară a funcției de procuror în cadrul acestui parchet, precum și a revenirii pe postul deținut anterior.
În acest sens art. 75 alin. 11 din Legea nr. 304/2004 stabilește că: "La data încetării activității în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcționeze potrivit legii".
În acest sens sunt și dispozițiile art. 83 alin. 9 din Legea nr. 304/2004 în ceea ce privește încadrarea procurorilor
Analizând cauza din prisma apărărilor părților și a actelor normative incidente în cauză instanța a constatat că pretențiile reclamanților sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Reclamanții au calitatea de magistrați în cadrul Tribunalului Tulcea.
Potrivit art. 3 al. 1 din nr.OUG 27/2006 judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora ți magistrații asistenți au dreptul pentru activitatea desfășurată la o îndemnizație de încadrare brută lunară stabilită în raport de nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură prevăzută de art. 86 din Legea nr. 303/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.
Art. 74 al. 1 din Legea 303/2004 republicată, modificată și completată, prevede în același sens faptul că pentru activitatea desfășurată, judecătorii, procurorii au dreptul la o renumerație plătibilă în raport cu nivelul instanței sau al parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în magistratură și alte criterii prevăzute de lege.
Conform art. 11 al. 1 din nr.OUG 27/2006 modificată și completată prin Legea 45/2007, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și cei din cadrul Direcției de Investigare a Acțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt salarizați potrivit numărului curent 6- 3 de la lit. din anexă, în raport cu funcțiile pe care le dețin sau cu care sunt asimilați potrivit legii.
De precizat că numerele curente 6-13 din anexa la.OUG nr. 27/2006 privesc salarizarea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Direcția Națională Anticorupție reprezintă potrivit dispozițiilor nr.OUG 43/2002 o structură cu personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Din sistemul de salarizare instituit prin nr.OUG 27/2006 rezultă faptul că salarizarea personalului prevăzut de acest act normativ a fost stabilită în raport: cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură, aceste criterii reflectându-se în coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexa ordonanței.
Acordarea coeficienților de multiplicare 19 - 23 procurorilor din cadrul acestor structuri s-a făcut avându-se în vedere criteriul gradului instanței sau al parchetului unde funcționează în acord cu dispozițiile art. 3 din nr.OUG 27/2006 și art. 74 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
În ceea ce privește încadrarea procurorilor la Direcția de Investigare a Acțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcția Națională Anticorupție, legiuitorul a avut în vedere regula numirii acestora, iar nu a promovării, a exercitării pe o durată temporară a funcției de procuror în cadrul acestui parchet, precum și a revenirii pe postul deținut anterior.
În acest sens, art. 75 al. 11 din Legea 304/2004 prevede că la data încetării activității în cadrul Direcției de Investigare a Acțiunilor de Criminalitate Organizată procurorul revine la Parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcționeze potrivit legii.
În același sens, sunt și dispozițiile art. 83 al. a) din Legea 304/2004.
Criteriul esențial avut în vedere de legiuitor la salarizarea acestor procurori a fost cel al nivelului instanței sau al parchetului și nu cel al vechimii.
Reclamanții deși sunt magistrați la Tribunalul Tulcea, aceștia au solicitat să li se acorde prin hotărâre judecătorească îndemnizațiile de încadrare brută lunară corespunzătoare procurorilor Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Acțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Admiterea pretențiilor reclamanților ar duce la instituirea unui alt sistem de salarizare decât cel stabilit de legiuitor, prin OUG27/2006, ar însemna o adăugare la lege, ceea ce nu este permis.
În acest sens, prin decizia nr. 818/3.07.2008 Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Ministerul Justiției într-o cauză civilă având ca obiect înlăturarea discriminării rezultate din acordarea unor drepturi salariale inferioare acordate procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Acțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism potrivit anexei II din nr.OG 27/2008.
Prin această decizie Curtea Constituțională a statuat că prevederile art. 1, art. 2 al. 3 și art. 27 al. 1 din OG37/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
În considerentele deciziei s-a reținut că un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței, prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor consacrat în art. 1 al. 4) din Constituție, precum și prevederile art. 61 al. 4), în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
Art. 11 al. 3 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, prevede faptul că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.
În consecință deciziile Curții Constituționale produc efecte "erga omnes", iar dispoziția din lege sau ordonanță declarată neconstituțională nu se mai poate aplica în nici o altă cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții, toți cu domiciliul procesualalesla Tribunalul Tulcea, în T,-, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI B, cu sediul în B, sector 5,-, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B, cu sediul în B, sector 5,-, TRIBUNALUL TULCEA, cu sediul în T,- și CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în C,-.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 2 septembrie 2008.
Președinte, Judecători,
- - - -
Asistenți judiciari,
- -
- -
Grefier,
- -
Red.hot.jud./29.09.2008
Tehnored.gref.RD/9ex./01.10.2008
Emis 7 comunicări/06.10.2008
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Vanghelița Tase Georgeta Chioveanu Lucian Neacșu
