Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 30/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr.30/2008
Ședința publică de la 25 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Crețoiu JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - JUDECĂTOR 3: Sebastian Nașcu Mihai Pașca Denisa Ștefan
- - - asistent judiciar
- - - asistent judiciar
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea litigiului de muncă privind pe reclamanta în contradictoriu pârâții CURTEA DE APEL ALBA IULIA, TRIBUNALUL ALBA, MINISTERUL JUSTIȚIEI și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care față de actele și lucrările dosarului, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față;
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Alba sub dosar nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții: Curtea de APEL ALBA IULIA, Tribunalul Alba, Ministerul Justiției B, B, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună:
-obligarea Tribunalului Alba la plata sporului de calculator, respectiv 15% din salariul de bază brut, începând cu ianuarie 2008 și în continuare, actualizat, în raport de rata inflației la data plății efective a acestora și obligarea pârâtei la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă;
-obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă;
-acordarea celor 3 zile în plus la concediul de odihnă, începând cu data introducerii acțiunii.
În motivare arată că lucrează la calculator 8 ore zilnic și nu au primit drepturile aferente acestei munci, așa cum au primit alți salariați din cadrul
Faptul că i se plătește sporul de condiții grele - nu poate fi o explicație, deoarece sporurile pot fi cumulate, ele datorându-se unor cauze diferite.
În drept invocă nr.HG1028/2006.
În continuare arată că deși primește spor pentru condiții grele, totuși nu beneficiază de cel puțin 3 zile în plus la concediul de odihnă, așa cum este prevăzut în art.142 Codul muncii.
invocă dispozițiile art.6 alin.2, 40 pct.2 lit.c și 142 Codul muncii, art.48 alin.1 din Legea nr.50/1995 și art.14 alin.1 din Legea nr.56/1996 și art.269 Codul muncii.
În cauză au formulat întâmpinări pârâții Curtea de APEL ALBA IULIA, Ministerul Justiției și
Curtea de APEL ALBA IULIAa solicitat respingerea acțiunii reclamantei, întrucât nr.HG1028/2006 stabilește cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, iar instanțele îndeplinesc aceste obligații.
În privința art.142 Codul muncii se arată că acesta nu este aplicabil reclamantei, întrucât nu a făcut dovada că lucrează în condiții grele, periculoase ori vătămătoare.
Cererea privind cele 3 zile de concediu de odihnă solicitate o apreciază de asemenea neîntemeiată având în vedere că potrivit art.140 Codul muncii durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 zile lucrătoare, cu cele 3 zile rezultând 23 zile, însă personalul auxiliar din sistemul judiciar beneficiază de 30 zile concediu de odihnă, mult peste drepturile reglementate de Codul muncii.
Ministerul Justiției Bas olicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii, având în vedere dispozițiile art.30 din nr.OUG177/2002, nr.OUG27/2006, art.48 din Legea nr.50/1996, art.65 din Legea nr.567/2004, art.295 Codul muncii, art.12 alin.1 din Legea nr.130/1996.
Pârâtul Bai nvocat prin întâmpinare excepția calității procesuale pasive prin prisma dispozițiilor art.16-20 din nr.OG137/2000.
Cauza a fost scoasă de pe rolul Tribunalului Alba în baza nr.OUG75/2008 și înregistrată pe rolul Curții de APEL ALBA IULIA.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Potrivit art.137 (1) Cod pr.civilă:
"Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii."
Din această perspectivă, Curtea va reține ca întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul B, dată de dispozițiile art.16-20 și 27 din nr.OG137/2000 întrucât prin natura atribuțiilor sale acestui pârât legea nu-i creează obligații față de reclamanții presupuși a fi discriminați, ci doar își poate preciza poziția cu privire la existența sau inexistența caracterului discriminatoriu al unei spețe prezentate instanței de judecată.
Drept urmare, acțiunea formulată de reclamantă împotriva acestui pârât urmează a fi respinsă ca fiind făcută împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, acțiunea reclamantei este neîntemeiată.
Reclamanta are calitatea de grefier în cadrul Tribunalului Alba, astfel cum rezultă din adeverința nr.308/8.05.2008 emisă de Tribunalul Alba (15).
Prin cererea introductivă de instanță solicită acordarea sporului de 15% din salariul de bază brut începând cu ianuarie 2008, constând în sporul de lucru la calculator.
Un asemenea spor nu este prevăzut în legislația specială de salarizare specifică acestei categorii profesionale.
Un spor de 15% pentru condiții de muncă deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase a fost anterior prevăzut de art.48 din Legea nr.50/1996, apoi de art.30 din nr.OUG177/2002, nr.OUG27/2006 și în prezent este preluat de art.22 din nr.OUG8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, care statuează că:
"(1) Pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, personalul salarizat prezentei ordonanțe beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
(2) Locurile de muncă și categoriile de personal care beneficiază de acest spor se aprobă prin ordin al ministrului justiției, al președintelui, al procurorului general al Parchetului de pe lângă sau, după caz, al procurorului șef al, în funcție de condițiile deosebite, grele, vătămătoare și periculoase stabilite, potrivit legii."
Rezultă așadar că acordarea sporului de 15% este condiționată de stabilirea existenței unor condiții de muncă ce pot fi deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase pe baza unei expertize de specialitate care să determine în raport de timpul de lucru efectiv posibilitatea dobândirii chiar a unei boli profesionale, iar ulterior de emiterea ordinului ministrului justiției.
Având în vedere cele patru categorii de situații prevăzute de art.22 din nr.OG8/2007, mai trebuie precizat că rațiunea legiuitorului a fost aceea de a acorda acest spor o singură dată, concluzie ce se desprinde din folosirea sintagmei "sau" pentru delimitarea situațiilor ce ar putea exista, iar reclamanta beneficiază deja de acest spor.
Mai mult decât atât, nr.HG1028/2006 de care face vorbire reclamanta în motivarea cererii sale se referă la cerințele minime de securitate și sănătate în muncă și nu prevede un asemenea spor de lucru la calculator.
De asemenea, ordinele invocate de reclamantă vizează reglementări pentru personalul din domeniul sanitar, al industriei chimice și petrochimice etc și nu au nicio legătură cu categoria de personal și cu domeniul de activitate din care face parte pentru a-i fi aplicabile.
Deci, cererea acesteia de acordare a sporului anterior menționat se privește a fi nefondat.
Totodată, și petitul 3 al acțiunii vizând acordarea celor 3 zile în plus la concediul de odihnă este neîntemeiat.
Potrivit art.65 din Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate se statuează că:
"(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare."
Față de prevederile art.140 și 142 Codul muncii, aceste prevederi au caracter special, derogatoriu de la dreptul comun, astfel că primează în aplicare.
Mai mult decât atât, art.12 alin.1 din Legea nr.130/1996 prevede:
"(1) Contractele colective de muncă se pot încheia și pentru salariații instituțiilor bugetare. Prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale."
Concluzia este deci că atâta timp cât există reglementare specială pe domeniul concediului de odihnă, devin inaplicabile prevederile art.142 Codul muncii în privința reclamantei, în calitatea sa de personal auxiliar de specialitate.
Față de cele ce preced, acțiunea reclamantei urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanta cu domiciliul procesual ales la Tribunalul Alba, cu sediul în A I, P-ța - -, nr.24, jud. A, împotriva pârâților Ministerul Justiției cu sediul în B,-, sector 5, Tribunalul Alba cu sediul în A I, P-ța - -, nr.24, jud. A, Curtea de APEL ALBA IULIA cu sediul în A I, str. -, nr.1, jud.A.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamantă, împotriva pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu sediul în B, P-ța - -, nr.1-3, sector 1, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 25.09.2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Asistenți Judiciari,
- - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnore. 7 ex.
Președinte:Victor CrețoiuJudecători:Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa, Sebastian Nașcu Mihai Pașca Denisa Ștefan
