Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 30/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 30/
Ședința publică din 30 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Anica Ioan Violeta Neculai
ASISTENT JUDICIAR - -
ASISTENT JUDICIAR
GREFIER
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra litigiului de muncă intervenit între reclamanta, domiciliată în B,-, - 1,.6, și pârâții CURTEA DE APEL G, cu sediul în G,-, MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B,-, sector 5, MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, TRIBUNALUL B, cu sediul în B, nr. 47, jud. B și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, cu sediul în nr. 1-3, sector 1, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 27 octombrie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la data de 30 octombrie 2008.
CURTEA
Asupra cauzei de față, înregistrată la Curtea de Apel Galați, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele.
Prin acțiunea înregistrată inițial la Tribunalul Brăila sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Galați, Tribunalul Brăila, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării solicitând obligarea acestora să îi plătească și pe viitor drepturile bănești reprezentând sporul de 50% din salariul de bază de încadrare începând cu 01.02.2007.
În fapt, a motivat că, prin sentința civilă nr.55 din 23 ianuarie 2008 Tribunalul Vrancea - Secția civilă pentru motivele arătate în considerente a obligat pârâții prin dispozitivul sentinței civile nr. 55 din 23 ianuarie 2008 să-i plătească drepturile bănești reprezentând sporul de 50% din salariul de bază de încadrare aferente perioadei septembrie 2004 - februarie 2007 actualizate cu indicele de inflație.
Prin același dispozitiv a fost respinsă ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor Publice.
Întrucât Tribunalul Vranceaa omis să se pronunțe cu privire la plata acestui spor pe viitor a fost nevoită să promoveze prezenta acțiune.
A mai menționat că procedând în acest mod Tribunalul Vranceai -a creat un prejudiciu întrucât Casa Județeană de Pensii B nu poate recalcula și plăti după data de 1 februarie 2007 pensia actualizată conform acestui spor câștigat prin hotărâre.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art.1,2 din OUG nr.22/2002 și art. 73 - 78 din Legea nr. 168/1999 a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În dovedirea acțiunii a depus copie de pe sentința civilă nr. 55 din 23 ianuarie 2008 Tribunalului Vrancea pronunțată în dosarul nr-.
Pârâta Ministerul Justiției a solicitat declinarea cauzei în favoarea Curții de Apel Galați conform art. 1 din OUG nr. 75/2008.
Tribunalul Brăila, prin Încheierea din data de 26.06.2008, în baza disp. art. II alin. 2 din OUG nr. 75/2008, a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea la Curtea de Apel Galați -Secția litigii de muncă.
La Curtea de Apel Galați, cauza a fost înregistrată sub nr-.
Pârâta Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât obiectul acțiunii îl constituie plata unor drepturi salariale ca urmare a muncii prestate de reclamantă în cadrul unei instituții subordonate Ministerului Justiției și nu la instituții subordonate Ministerului Economiei și Finanțelor.
Analizând și coroborând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele.
Potrivit disp. art. 137 alin. 1.pr. civilă, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor invocate.
Astfel, se reține ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Ministerul Economiei și Finanțelor întrucât, obiectul acțiunii îl constituie plata unor drepturi de natură salarială ca urmare a muncii prestate de reclamantă într-o instituție aflată în subordinea pârâtei Ministerul Justiției. Ministerul Economiei și Finanțelor nu are raporturi juridice de muncă directe cu reclamanta și nu are calitatea de angajator pentru a putea fi obligat la plata unor drepturi salariale. Chiar sentința nr. 55/2008 a Tribunalul Vrancea invocată de reclamantă a fost modificată în parte prin decizia nr. 369/2008 a Curții de Apel Galați prin care s-a respins acțiunea față de pârâta Ministerul Economiei și Finanțelor pentru lipsa calității procesuale pasive. În consecință, urmează, în baza disp. art. 137 alin. 1.pr. civilă, să se respingă acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta Ministerul Economiei și Finanțelor pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pentru aceste considerente apare ca nefondată excepția inadmisibilității acțiunii față de aceeași pârâtă.
Pe fondul cauzei, acțiunea este întemeiată în parte pentru următoarele motive.
Reclamanta a lucrat la Tribunalul Brăila până la 30.06.2007 conform adresei nr.3533/18.09.2008 a Tribunalului Brăila
Față de această situație, perioada pentru care pot fi acordate drepturi salariale este doar începând cu data de 01.02.2007 până la 30.06.2007 și nu pentru viitor, reclamanta nemaiavând calitatea de salariată.
Aferent aceste perioade, acțiunea este întemeiată față de decizia nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În interpretarea și aplicarea unitară a disp. art. 47 din Legea rn. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
, potrivit art. 329 alin. 3.pr. civilă.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 6 decembrie 2007 în Cauza Beian împotriva contra României), rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa contradicțiile jurisprudenței, fiind mecanismul capabil să asigure coerența practicii, în scopul de a se evita insecuritatea juridică și incertitudinea.
În consecință, față de faptul că s-a pronunțat o decizie ca urmare a promovării recursului în interesul legii asupra interpretării art. 47 din Legea nr. 50/1996, Curtea nu poate da o altă soluție și nu poate emite o altă interpretare contrară deciziei nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De altfel, prin Decizia nr. 93 din 11 mai 2000, Curtea Constituțională a statuat că, în temeiul art. 329 din Codul d e procedură civilă, scopul reglementării recursului în interesul legii este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg cuprinsul țării. Pentru realizarea acestui scop Curtea Supremă de Justiție se pronunță asupra chestiunilor de drept care au fost diferit soluționate de instanțele judecătorești. Potrivit aceluiași text, dezlegarea dată de instanța supremă acestor probleme de drept este obligatorie pentru instanțe.
" de clar ar fi textul unei dispoziții legale - se arată într-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza " contra Regatului Unit", 1995) - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară [.]". Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicări diferite ale legii în practica instanțelor de judecată. Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridică a unor situații de fapt și pentru a se asigura aplicarea unitară a legii în practica tuturor instanțelor de judecată, a fost creată de legiuitor instituția recursului în interesul legii.
Pronunțându-se asupra unui recurs în interesul legii, instanța supremă contribuie la asigurarea supremației Constituției și a legilor, prin interpretarea și aplicarea unitară a acestora pe întreg teritoriul țării, fapt de natură să concretizeze un alt principiu fundamental, prevăzut în art. 16 alin. (1) din Constituție în conformitate cu care: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."
Printr-o altă decizie, nr. 528/02.12.1997, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 lit. d) și ale art. 31 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993, statuând că: "Principiul supunerii judecătorului numai față de lege, potrivit art. 123 alin. (2) din Constituție, nu are și nu poate să aibă semnificația aplicării diferite și chiar contradictorii a aceleiași dispoziții legale, în funcție exclusiv de subiectivitatea interpretării aparținând unor judecători diferiți. O asemenea concepție ar duce la consacrarea, chiar pe temeiul independenței judecătorilor, a unor soluții ce ar putea reprezenta o încălcare a legii, ceea ce este inadmisibil, întrucât legea fiind aceeași, aplicarea ei nu poate fi diferită, iar intima convingere a judecătorilor nu poate justifica o asemenea consecință." De asemenea, Curtea a considerat, prin aceeași decizie, că "Asigurarea caracterului unitar al practicii judecătorești este impusă și de principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, deci inclusiv a autorității judecătorești, deoarece acest principiu ar fi grav afectat dacă în aplicarea uneia și a aceleiași legi soluțiile instanțelor judecătorești ar fi diferite și chiar contradictorii".
Curtea Constituțională a reținut, de asemenea, că această soluție legislativă este în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul oricărei persoane la un "proces echitabil", conform art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat (prin hotărârea pronunțată în cauza "Brincat contra Italiei", 1992) că independența judecătorilor este privită în raport cu puterea executivă, fără ca această independență să excludă subordonarea față de alți judecători, dacă aceștia se bucură, ei înșiși, de independență față de puterea executivă.
Referitor la cererea de constatare a sporului ca având caracter permanent, instanța va respinge această cerere pentru următoarele motive.
După cum s-a arătat mai sus, prin decizia nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție recursul în interesul legii, constatându-se că Legea nr. 50/1996 este încă în vigoare în ceea ce privește disp. art. 47, sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică fiind legiferat deja.
Este astfel atribuția legiuitorului să stabilească dacă un spor de natură salarială are caracter permanent și nu instanței de judecată.
Obiectul acțiunii îl constituie plata despăgubirilor ca urmare a neacordării unui spor la salariu și astfel, nu poate fi constatat caracterul permanent al acestuia.
Față de toate aceste considerente, se va admite în parte acțiunea și se vor obliga pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Galați, Tribunalul Brăila, să plătească reclamantei sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar începând cu data de 01.02.2007 până la data de 30.06.2007.
Se vor respinge ca nefondate capetele de cerere privind plata aceluiași spor pentru viitor inclusiv cererea de constatare a sporului ca având caracter permanent.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive formulată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor pentru lipsa calității procesuale pasive.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta, domiciliată în B,-, - 1,.6, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, CURTEA DE APEL G, cu sediul în G,-, și TRIBUNALUL B, cu sediul în B, nr. 47, jud.
Obligă pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Galați și Tribunalul Brăila să plătească reclamantei sporul de 50% din salariul de bază brut reprezentând spor de risc și suprasolicitare neuropsihică pe perioada 01.02.2007 - 30.06.2007.
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata sporului menționat pentru viitor.
Respinge excepția de inadmisibilitate a acțiunii invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 30 Octombrie 2008.
Președinte, | Judecător, | Asistent judiciar, |
Asistent judiciar, | ||
Grefier, |
: /28.11.2008/:DC/8 ex/28.11.2008
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Anica Ioan Violeta Neculai
