Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 32/2008. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 32/
Ședința publică din 30 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Anica Ioan Violeta Neculai
ASISTENT JUDICIAR - -
ASISTENT JUDICIAR
GREFIER
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra litigiului de muncă intervenit între reclamanta, cu domiciliul ales în G,-, la sediul Judecătoriei Galați, și pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, CURTEA DE APEL GALAȚI, cu sediul în G,-, TRIBUNALUL BRĂILA, cu sediul în B, nr. 47 și MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 27 octombrie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 30 octombrie 2008.
CURTEA
Asupra cauzei de față, înregistrată la Curtea de APEL GALAȚI, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele.
Prin acțiunea înregistrată inițial la TRIBUNALUL BRĂILA sub nr- reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI, TRIBUNALUL BRĂILA, Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând obligarea acestora să îi plătească și pe viitor drepturile bănești reprezentând sporul de 50% din salariul de bază de încadrare începând cu 02.05.2006 până la 14.10.2006.
În fapt, a motivat că, a avut funcția de grefier la Judecătoria Brăila.
A arătat reclamanta că, potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată: "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul brut lunar".
Ulterior, prin art. 50 din nr.OUG 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele, a fost abrogat și art. 47 din Legea nr.50/1996, abrogare ce a fost înlăturată prin dispozițiile art. 41 din nr.OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și alte categorii de personal auxiliar din sistemul justiției, prin faptul că acte ultim act normativ a abrogat în totalitate nr.OUG177/2002.
S-a ajuns la această concluzie motivat de faptul că în timp ce nr.OUG177/2002 prevedea expres la art. 50 că se abrogă și Legea nr.50/1996, în art. 41 din nr.OUG 27/2006 se prevede expres că se abrogă numai nr.OUG177/2002, nu și Legea nr. 50/1996.
În această situație a apreciat că dreptul prevăzut de art. 47 din legea nr.50/1996 este și a rămas în vigoare de la data apariției actului normativ care îl reglementează și, pe cale de consecință, el trebuie acordat în continuare judecătorilor și personalului de specialitate, lucru care nu s-a mai făcut.
Mai mult decât atât, la data stabilirii acestui drept, în baza art.47 din Legea nr.50/1996, legiuitorul a avut în vedere anumite criterii de referință care rezidă din condițiile în care judecătorii și personalul auxiliar își desfășoară activitatea, condiții care sunt caracterizate de acesta ca fiind de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Aceste condiții nu s-au schimbat ci, dimpotrivă s-au acutizat întrucât odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, au crescut cerințele înfăptuirii actului de justiție în condiții de calitate și eficiență sporite care, în situația existenței unui sistem legislativ stufos și uneori contradictoriu și a unor condiții de muncă neadecvate etapei actuale, duc fără doar și poate la creșterea celor doi factori de risc.
Considerând că acțiunea este pe deplin întemeiată și pe considerentul că un act normativ cu puterea juridică a unei legi nu poate fi modificat sau abrogat decât un act normativ de aceeași forță juridică, neputând pune sub semnul egalității între lege și ordonanțele guvernului, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii.
Pârâta Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat declinarea competenței materiale în favoarea Curții de APEL GALAȚI în baza art.I alin.1 și art. 2 alin.2 din OUG nr.75/2008.
TRIBUNALUL BRĂILA, prin Încheierea din data de 27.08.2008, în baza disp. art. II alin. 2 din OUG nr. 75/2008, a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea la Curtea de APEL GALAȚI -Secția litigii de muncă.
La Curtea de APEL GALAȚI, cauza a fost înregistrată sub nr-.
Pârâta Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive întrucât obiectul acțiunii îl constituie plata unor drepturi salariale ca urmare a muncii prestate de reclamantă în cadrul unei instituții subordonate Ministerului Justiției și nu la instituții subordonate Ministerului Economiei și Finanțelor.
Analizând și coroborând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele.
Potrivit disp. art. 137 alin. 1.pr. civilă, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor invocate.
Astfel, se reține ca fiind întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Ministerul Economiei și Finanțelor întrucât, obiectul acțiunii îl constituie plata unor drepturi de natură salarială ca urmare a muncii prestate de reclamantă într-o instituție aflată în subordinea pârâtei Ministerul Justiției. Ministerul Economiei și Finanțelor nu are raporturi juridice de muncă directe cu reclamanta și nu are calitatea de angajator pentru a putea fi obligat la plata unor drepturi salariale. Chiar sentința nr. 55/2008 a TRIBUNALUL BRĂILA invocată de reclamantă a fost modificată în parte prin decizia nr. 369/2008 a Curții de APEL GALAȚI prin care s-a respins acțiunea față de pârâta Ministerul Economiei și Finanțelor pentru lipsa calității procesuale pasive. În consecință, urmează, în baza disp. art. 137 alin. 1.pr. civilă, să se respingă acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta Ministerul Economiei și Finanțelor pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pe fondul cauzei, acțiunea este întemeiată în parte pentru următoarele motive.
Reclamanta a avut funcția de grefier la Judecătoria Brăila în perioada 02.05.2006 - 14.10.2006.
Aferent aceste perioade, acțiunea este întemeiată față de decizia nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În interpretarea și aplicarea unitară a disp. art. 47 din Legea rn. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
, potrivit art. 329 alin. 3.pr. civilă.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 6 decembrie 2007 în Cauza Beian împotriva contra României), rolul unei instanțe supreme este tocmai acela de a reglementa contradicțiile jurisprudenței, fiind mecanismul capabil să asigure coerența practicii, în scopul de a se evita insecuritatea juridică și incertitudinea.
În consecință, față de faptul că s-a pronunțat o decizie ca urmare a promovării recursului în interesul legii asupra interpretării art. 47 din Legea nr. 50/1996, Curtea nu poate da o altă soluție și nu poate emite o altă interpretare contrară deciziei nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De altfel, prin Decizia nr. 93 din 11 mai 2000, Curtea Constituțională a statuat că, în temeiul art. 329 din Codul d e procedură civilă, scopul reglementării recursului în interesul legii este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg cuprinsul țării. Pentru realizarea acestui scop Curtea Supremă de Justiție se pronunță asupra chestiunilor de drept care au fost diferit soluționate de instanțele judecătorești. Potrivit aceluiași text, dezlegarea dată de instanța supremă acestor probleme de drept este obligatorie pentru instanțe.
" de clar ar fi textul unei dispoziții legale - se arată într-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza " contra Regatului Unit", 1995) - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară [.]". Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicări diferite ale legii în practica instanțelor de judecată. Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridică a unor situații de fapt și pentru a se asigura aplicarea unitară a legii în practica tuturor instanțelor de judecată, a fost creată de legiuitor instituția recursului în interesul legii.
Pronunțându-se asupra unui recurs în interesul legii, instanța supremă contribuie la asigurarea supremației Constituției și a legilor, prin interpretarea și aplicarea unitară a acestora pe întreg teritoriul țării, fapt de natură să concretizeze un alt principiu fundamental, prevăzut în art. 16 alin. (1) din Constituție în conformitate cu care: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."
Printr-o altă decizie, nr. 528/02.12.1997, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 lit. d) și ale art. 31 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993, statuând că: "Principiul supunerii judecătorului numai față de lege, potrivit art. 123 alin. (2) din Constituție, nu are și nu poate să aibă semnificația aplicării diferite și chiar contradictorii a aceleiași dispoziții legale, în funcție exclusiv de subiectivitatea interpretării aparținând unor judecători diferiți. O asemenea concepție ar duce la consacrarea, chiar pe temeiul independenței judecătorilor, a unor soluții ce ar putea reprezenta o încălcare a legii, ceea ce este inadmisibil, întrucât legea fiind aceeași, aplicarea ei nu poate fi diferită, iar intima convingere a judecătorilor nu poate justifica o asemenea consecință." De asemenea, Curtea a considerat, prin aceeași decizie, că "Asigurarea caracterului unitar al practicii judecătorești este impusă și de principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, deci inclusiv a autorității judecătorești, deoarece acest principiu ar fi grav afectat dacă în aplicarea uneia și a aceleiași legi soluțiile instanțelor judecătorești ar fi diferite și chiar contradictorii".
Curtea Constituțională a reținut, de asemenea, că această soluție legislativă este în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul oricărei persoane la un "proces echitabil", conform art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat (prin hotărârea pronunțată în cauza "Brincat contra Italiei", 1992) că independența judecătorilor este privită în raport cu puterea executivă, fără ca această independență să excludă subordonarea față de alți judecători, dacă aceștia se bucură, ei înșiși, de independență față de puterea executivă.
Față de toate aceste considerente, se va admite acțiunea și se vor obliga pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI, TRIBUNALUL BRĂILA, să plătească reclamantei sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar începând cu data de 02.05.2006 până la data de 14.10.2006.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Admite acțiunea formulată de reclamanta, cu domiciliul ales în G,-, la sediul Judecătoriei Galați, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, CURTEA DE APEL GALAȚI, cu sediul în G,-, TRIBUNALUL BRĂILA, cu sediul în B, nr. 47, jud.
Obligă pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI și TRIBUNALUL BRĂILA să plătească reclamantei sporul de 50% din salariul de bază brut lunar reprezentând spor de risc și suprasolicitare neuropsihică pe perioada 02.05.2006 - 14.10.2006, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 30 Octombrie 2008.
Președinte, | Judecător, | Asistent judiciar, |
Asistent judiciar, | ||
Grefier, |
: /28.11.2008
:DC/7 ex/28.11.2008
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Anica Ioan Violeta Neculai