Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 334/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.334/2009
Ședința publică din 30 martie 2009
PREȘEDINTE: Stoica Manuela președinte secție
- - -vicepreședintele Curții de Apel
- - -JUDECĂTOR 2: Lodoabă Alina Mureșan Monica
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanții, împotriva sentinței civile numărul 157/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei,după care față de împrejurarea că s-a solicitat judecarea în lipsă instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
În deliberare se constată că prin acțiunea în conflict de muncă înregistrată la această instanță sub dosar nr-, prin trimitere de la ribunalul Hunedoara, conform Încheierii din data de 05.08.2008, urmare apariției nr.OUG 75/2008, reclamantele, și au chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, CURTEA DE APEL ALBA -I și TRIBUNALUL HUNEDOARA solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța:
- să fie obligații pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Hunedoara la plata drepturilor salariale restante reprezentând diferența între coeficienții de multiplicare ce se aplică grefierilor cu studii medii și coeficienții de multiplicare ce se aplică grefierilor arhivari și grefierilor registratori, începând cu luna ianuarie 2007;
- să se acorde în continuare aceste drepturi până la prevederea lor și pentru grefierii arhivari și grefierii registratori, în legea specială de salarizare.;
- să fie obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice la alocarea fondurilor necesare achitării acestor drepturi.
În motivarea acțiunii lor reclamantele arată că, fac parte din corpul grefierilor cu studii medii (grefier arhivar, grefier registratori) și că sunt tratate inegal din punct de vedere a salarizării, discriminate fără un criteriu obiectiv și rațional față de ceilalți grefierii cu studii medii ( grefieri, grefieri - statisticieni și grefieri - documentariști, cu studii medii), în ce privește coeficienții de multiplicare ce se aplică acestora din urmă, prin nr.OG 8/2007.
În drept, au invocat art. 3 alin.1 și 4 din nr.OG 8/2007, art.33 și art.36 cu art.38 din Legea nr. 567/2004, art.6 alin.2 Codul Muncii, nr.OG 137/2000 aprobată prin Legea nr. 48/2002, modificată prin Legea nr. 24/2004, art. 20 din Constituția României, Declarația Universală a Drepturilor Omului, pactele și celelalte tratate la care România este parte.
Prin întâmpinarea depusă, Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii, invocându-se în primul rând excepția lipsei calității procesual pasive a acestui pârât, față de împrejurarea că acest minister nu are atribuții de legiferare, ci doar de aplicarea a legilor în vigoare, iar pe fond pretențiile reclamantelor sunt nefondate, deoarece reclamantele au beneficiat de drepturile salariale în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile. Totodată, pârâtul susține că reglementarea prin lege sau printr-un act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrul legal stabilit de nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, iar solicitarea reclamantelor de acordare în continuare nu poate fi primită, întrucât se referă un drept viitor care nu s-a născut încă.(21-29).
Prin întâmpinarea depusă de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAs - solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătându-se că nu există cadrul legal pentru acordarea acestor drepturi bănești de natură salarială.(29).
Prin întâmpinarea depusă de pârâtul s- solicitat respingerea acțiunii, invocându-se lipsa calității procesual pasive în cauză a acestei instituții, față de prevederile OG nr.137/2000, care îi conferă doar competența să se pronunțe cu privire la caracterul discriminatoriu a unei fapte și ca atare nu poate fi citată în calitate de pârâtă.(30 - 32).
Prin întâmpinarea depusă de pârâtul Tribunalul Hunedoaras - solicitat respingerea acțiunii formulate în cauză de reclamante ca neîntemeiată arătând că aspectele invocate de acestea nu conturează existența unei discriminării ( 34-35).
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor solicită respingerea acțiunii pentru lipsă calitate procesual pasivă, față de prevederile HG nr.386/2007 și Legii nr. 500/2002, iar pe fondul cauzei, ca neîntemeiată arătând că ordonatorii principali de credite au obligația să se încadreze în cheltuielile de personal.(47,48).
Reclamantele au depus răspuns la întâmpinarea pârâtului Tribunalul Hunedoara solicitând a se constata că există o evidentă discriminare între cele două categorii profesionale - grefieri arhivari și grefier - cu atât mai mult cu cât persoanele sunt în situații similare și nicidecum diferite.(58,60).
Reclamantele și-au precizat ulterior acțiunea (70, 76) solicitând: să fie obligații pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Hunedoara la plata în favoarea fiecărui reclamant a despăgubirilor echivalente cu diferențele de drepturi salariale neacordate în mod discriminatoriu, diferențe dintre: drepturile salariale cuvenite reclamanților calculate în funcție de treapta profesională a acestora și de coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefieri, grefieri statisticieni și grefieri-documentariști cu studii medii și respectiv drepturile salariale primite efectiv de reclamanții, care au fost calculate în funcție de treapta profesională a reclamanților și de coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefieri-arhivari și grefieri-registratori, diferențe calculate începând cu data de 27.01.2007 și până la data încetării stării de discriminare;
- să fie obligat pârâtul Ministerul Economie și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății despăgubirilor solicitate.
- s- solicitat respingerea excepțiilor invocate de pârâții, ca nelegale și netemeinice, reiterându-se motivele din acțiunea introductivă.
Prin sentința civilă nr.157/4.12.2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-, s-a admis excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, prin H, și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și s-a respins excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul Ministerul Justiției.
Pe cale de consecință, s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantele, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Hunedoara.
Totodată, acțiunea formulată de reclamante în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, prin H, și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a fost respinsă ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesual pasivă.
Pentru a hotărî în acest mod, prima instanța a constatat, sub un prim aspect, că excepția lipsei calității procesual pasivă este fondată în ce-i privește pe pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, prin H, și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Astfel, referitor la primul pârât, s-a reținut că potrivit art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare, aprobate pentru un ordonator principal de credite, nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite, între care figurează și Ministerul Justiției și nu repartizează sume de la buget acestora.
În ce-l privește pe pârâtul, s-a reținut că, potrivit art.16-20 din nr.OG137/2000, această instituție este abilitată și investită să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare, pe teritoriul țări, să constate și să sancționeze contravențiile prevăzute de acest act normativ și ca atare nu este subiect de drept al raportului obligațional în cauză.
Pe fondul pricinii, prima instanță a apreciat că acțiunea dedusă judecății este neîntemeiată, din următoarele motive:
Reclamantele sunt angajate grefier arhivar la udecătoria Hațeg, conform adeverinței nr. 903/25.11.2008 emisă de Tribunalul Hunedoara -28.
Pretențiile salariale de față sunt fundamentate juridic pe situația discriminatorie creată prin nr.OG 8/2007, cu referire la coeficienții de multiplicare pentru stabilirea salariilor de bază prevăzuți la lit. A din Anexele nr.1 a, 1b și 1c; coeficienții diferiții pentru această categorie profesională față de la grefieri, inclusiv grefierii informaticieni, grefierii - statisticieni și grefierii - documentariști.
Or, în lipsa unei reglementări legale în acest sens, invocarea de către reclamante a unei situații discriminatorii, nu justifică pretențiile acestora iar instanța nu poate acorda ceva ce nu își are izvorul în norma legală deoarece instanța aplică legea, nu o creează, acesta fiind un atribut exclusiv al legiuitorului.
În acest sens, instanța de fond a invocat jurisprudența Curții Constituționale care este constantă în a statua că " prevederile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederile cuprinse în alte acte normative" (Decizia nr. 819/03.07.2008 publicată în Of. nr. 537/16.07.2008).
Totodată, s-a reținut că deciziile Curții Constituționale sunt în acord cu practica constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că principiul egalității în drepturi și al discriminării se aplică doar situațiilor egale ori analoage iar tratamentul juridic diferențiat instituit în temeiul unor situații obiective diferite nu constituie privilegii ori discriminări.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termenul legal de 10 zile prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999, reclamantele, și criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând modificarea ei, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În expunerea motivelor de recurs, recurentele au arătat că admiterea excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor este greșită deoarece potrivit Legii nr.500/2002, nr.HG208/2005 și nr.HG386/2007, acest minister coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului în ce privește sistemul bugetar.
Pe fond, au arătat că în trecut, sub imperiul Legii nr.50/1996 și până la adoptarea Legii nr.17/2006, funcțiile de arhivar și registrator au fost reglementate în afara corpului profesional al grefierilor, având alți coeficienți decât grefierii și că nu beneficiau de salarizarea prevăzută pentru această categorie profesională.
Ulterior, însă, prin modificările apărute în urma intrării în vigoare a Legii nr.567/2004, cu referire la art.3 din lege, arhivarii și registratorii au fost integrați în corpul profesional al grefierilor, aceștia făcând parte din categoria grefierilor cu studii medii.
Deși statutul reclamantelor, ca grefieri arhivari și registratori, este identic cu cel al celorlalți grefieri, sub aspectul numirii în funcție, al promovării, a suspendării din funcție, a eliberării din funcție, a derogării, detașării și transferului, a drepturilor și îndatoririlor profesionale și al răspunderii profesionale, cu toate acestea ele tratate inegal din punct de vedere a salarizării, fiind discriminate fără un criteriu obiectiv și rațional în raport cu grefierii cu studii medii ( grefieri, grefieri - statisticieni și grefieri - documentariști, cu studii medii).
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, sub toate aspectele potrivit art.304/1 Cod proc.civ. precum și din oficiu, în limitele stabilite de art.306 alin.2 Cod proc. civ. curtea constată că prezentul recurs este nefondat din următoarele considerente:
În ce privește critica referitoare la greșita admitere a excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, se constată că aspectele critice invocate de către recurente sunt nefondate deoarece conform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Prin urmare, prima instanță a apreciat în mod corect că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care, la rândul lor, sunt ordonatori principali de credite, și printre care figurează și Ministerul Justiției, și că nu repartizează sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să efectueze o plată pentru salariații altei instituții.
Rezultă în acest context că, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Pe fondul cauzei, se constată de asemenea că susținerile recurentelor nu pot fi primite întrucât reclamantele, în calitatea lor de grefieri arhivari la udecătoria Hațeg, își fundamentează pretențiile salariale de față pe tratamentul discriminatoriu creat prin nr.OG 8/2007, cu referire la coeficienții de multiplicare pentru stabilirea salariilor de bază prevăzuți la lit. A din Anexele nr.1 a, 1b și 1c; coeficienții diferiții pentru această categorie profesională față de la grefieri, inclusiv grefierii - informaticieni, grefierii - statisticieni și grefierii - documentariști.
Or, în lipsa unei reglementări legale în acest sens, invocarea de către reclamante a unei situații discriminatorii, nu justifică pretențiile acestora. Este de menționat că instanța nu poate acorda ceva ce nu își are izvorul în norma legală deoarece instanța aplică legea, nu o creează, acesta fiind un atribut exclusiv al legiuitorului.
În acest sens, jurisprudența Curții Constituționale este constantă în sensul că " prevederile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederile cuprinse în alte acte normative ".
Potrivit art.1 alin.3 din OG.nr.137/2000" exercitarea drepturilor enunțate în cuprinsul prezentului articol privește persoanele aflate în situații comparabile". Nu orice diferență de tratament semnifică discriminare iar pentru a fi reținut tratamentul diferențiat, injust este necesar să se stabilească că persoanele aflate în situații analoage sau comparabile, în materie, beneficiază de un tratament preferențial, iar dacă o asemenea distincție între situații analoage sau comparabile există, ea să nu-și găsească nici o justificare obiectivă sau rezonabilă.
diferite de salarizare ale diferitelor categorii profesionale fac să nu poată fi reținută o situație comparabilă între categoriile profesionale din instituții diferite. Diferența de tratament instituită prin reglementările care guvernează sistemul de salarizare al diverselor categorii profesionale are o justificare obiectivă prin raportare la deosebire dintre aceste grupuri.
În concluzie, situațiile deosebite în care se găsesc diferitele categorii de salariații determină soluții diferite ale legiuitorului în ce privește salarizarea acestora, fără ca prin aceasta să se încalce principiul egalității, care nu semnifică uniformitate (deciziile Curții Constituționale nr.168/1988, 294/2001). Prin Hotărârile Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nr.23/2007 și 318/2007 - Colegiul Director a reținut că situațiile deosebite în care se găsesc diferitele categorii de salariații determină soluții diferite ale legiuitorului în ce privește salarizarea acestora, fără ca prin această soluției să se încalce principiul egalității.
În fine, Curtea Constituțională, în acord cu practica constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, a statuat că principiul egalității în drepturi și al discriminării se aplică doar situațiilor egale ori analoage. Tratamentul juridic diferențiat instituit în temeiul unor situații obiective diferite nu constituie privilegii ori discriminări.
Nefiind un drept reglementat printr-un act normativ în vigoare nu face obiectul protecție normelor constituționale, precum a convențiilor și tratatelor invocate de recurentă. Art.14 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, așa cum a statuat CEDO, în jurisprudența sa (cazul Thimmenos contra Greciei) nu are o existență independentă, întrucât are efect doar în relație cu drepturile și libertățile protejate de prevederile Convenției și Protocoalele sale".
Altminteri, înseamnă că orice instanță de judecată poate să adauge la lege și,in terminis,ea să creeze o nouă lege -lex tertia- cea ce este vădit inacceptabil și contravine rolului și funcției puterii judecătorești.
În fine, trimiterea făcută de reclamante la soluțiile pronunțate în spețe similare, nu are relevanță juridică în cauză, deoarece hotărâri judecătorești reflectă aplicabilitatea textului de lege la cazul concret al speței date iar în plus în sistemul nostru de drept practica judiciară nu are valoarea unui izvor de drept.
Față de cele ce preced, în temeiul art.312 alin.1 Cod proc.civ. Curtea va dispune respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamante.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, și împotriva sentinței civile nr.157/4.12.2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA - Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30.03.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.SM
Tehnored.TM/ 2 ex
Președinte:Stoica ManuelaJudecători:Stoica Manuela, Lodoabă Alina Mureșan Monica
