Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 338/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.338/2009
Ședința publică din 30 martie 2009
PREȘEDINTE: Lodoabă Alina Crețoiu Victor vicepreședintele Curții de Apel
- - -JUDECĂTOR 2: Mureșan Monica
- - -judecător
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții P - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE ȘI PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ALBA IULIA
împotriva sentinței civile nr.166/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei,după care se constată că la dosar s-a înregistrat o cerere de amânare formulată de reclamanta intimată prin care solicită un nou termen de judecată în vederea formulării apărării întrucât nu i s-a comunicat motivele de recurs.
Instanța deliberând respinge cererea de amânare formulată de reclamantă având în vedere mențiunea de pe citație din care reiese că s-au comunicat motivele de recurs și față de împrejurarea că recurenții solicită judecarea în lipsă,instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Curții de APEL ALBA IULIA sub dosar nr-, reclamanții, au chemat în judecată pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:
- obligarea pârâților la recunoașterea pentru reclamanții a sporului de 50% din salariu de bază brut lunar, pentru risc și solicitare neuropsihică; începând cu luna februarie 2008 și în continuare;
- obligarea pârâților la plata drepturilor salariale, reprezentând 50%, din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu data nașterii drepturilor și până la data executării hotărârii judecătorești, reactualizate, urmând ca sumele să fie calculate printr-o expertiză de specialitate;
- obligarea pârâților la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.
În motivarea acțiunii lor reclamanții au arătat că îndeplinesc funcția de magistrați-procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Blaj, a Parchetului de pe lângă Judecătoria Aiud și respectiv a Parchetului de pe lângă Judecătoria Brad și că sporul de 50% solicitat este reglementat de art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, întrucât abrogarea adusă acestuia prin nr.OG83/29 august 2000 pentru modificarea si completarea Legii nr.50/1996, privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, nu a avut efecte in ceea ce privește acest articol de lege.
Prin efectul art.47 din Legea nr.50/1996 republicata in Monitorul Oficial nr.563/18 noiembrie 1999 magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar pentru risc si suprasolicitare.
Reclamanții mai arată că, prin dispozițiile nr.OG83/2000, act emis de Guvernul României care are natura unui act juridic cu putere inferioară legii, le-a fost retras acest spor și că această ordonanță a fsot emisă cu încălcarea art.114 alin.1 din Constituția Românei.
Au mai arătat că prin raportare la dispozițiile Legii nr.24/2000 republicata, privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, norma legală ordinară- ordonanța- nu poate modifica dispozițiile unui act normativ de nivel superior așa încât sporul de 50% a fost abrogat neconstituțional,cu încălcarea dispozițiilor art.41 alin.2 și 53 din Constituția României, precum și ale art.1 din Protocolul 1 la.
În același sens se invocă Decizia nr. 21/2008 a
S-au atașat cererii Decretele de numire în funcția de procuror emise de Președintele României - 5-13
Pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, prin întâmpinările depuse-fila 24-38, au solicitat respingerea acțiunii civile, motivând că nu se poate da curs, de către instanța de fond, cererii formulată de către reclamanți, întrucât aceasta ar echivala cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, respectiv cu o adăugare la lege. Pe fondul cauzei se susține că potrivit art.1 pct.42 din nr.OG 83/2000 a fost abrogat art. 47 din Legea 50/1996. Se mai solicită de asemenea respingerea capătului de cerere privind plata actualizată cu indicele de inflație a drepturilor bănești solicitate, arătându-se că Ministerul Public, ca instituție bugetară, nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală pentru respectiva sumă.
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiției au formulat și o cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, pentru ca în cazul admiterii cererii reclamanților să se dispună prin aceeași hotărâre ca F să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2009, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamanților.
În motivarea cererii de chemare în garanție se arată că potrivit nr.HG 736/2003, Ministerul justiției, instanțele judecătorești sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat.
CURTEA prin sentința nr- a admis excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat de a Jud. și a admis acțiunea în conflict de drepturi formulată de reclamanții:, împotriva pârâților Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara.
Pârâții au fost obligați să plătească reclamanților drepturile salariale rezultând din acordarea a 50% din salariu de bază brut lunar, corespunzător raportului de serviciu al fiecărui reclamant, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu 11 februarie 2008 și în continuare; actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la data plății efective.
Pârâții au fost obligați să efectueze cuvenitele mențiunii în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.
A fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanți împotriva pârâtului Statul Român, prin,pe excepție lipsei calității procesual pasive, precum și cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție împotriva chematei în garanție
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele considerente:
Referitor la această excepția, lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor s-a arătat că, conform art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care sunt ordonatori principali de credite și nu repartizează sume de la buget acestora.
Alocarea acestor sume se realizează potrivit destinațiilor bugetare, conform Legii bugetului de stat, ceea ce conduce la concluzia că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să efectueze o plată pentru salariații altei instituții.
Rezultă în acest context că, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, în care se solicită obligarea la plata unor drepturi constând în sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, și că litigiul de muncă se stabilește, potrivit art.282 din Codul muncii, între salariați și angajator precum și alte persoane juridice sau fizice care au vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă.
Pe aceleași considerente a fost respinsă, în aplicarea art.60 pr.civilă, ca inadmisibilă, cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Ministerul Public împotriva Aflându-ne în cadrul unui conflict de muncă nu existând un raport obligațional între reclamanții în cauză și acest pârât-chemat în garanție, iar rolul în elaborarea proiectului de stat excede cadrul procesual de față, raporturile juridice dintre instituțiile statului fiind de altă natură, respectiv administrativă.
Pe fondul pricinii, acțiunea reclamanților urmează a fost admisă, ca legală și temeinică pentru următoarele considerente:
Astfel, reclamanții îndeplinesc funcția de magistrați - procurori în cadrul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Blaj, Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud, Parchetul de pe lângă Judecătoria Brad - calitate probată cu copiile după Decretele de numire în funcție emise de Președintele României, depuse la dosar.
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Practica neunitară în aplicarea acestui text de lege a justificat promovarea unui recurs în interesul legii de către Procurorul General al României.
Prin decizia nr. 21/10.03.2008, - Secțiile Unite, admițând recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al României, a stabilit că, n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, " judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Potrivit art. 329 alin. 3.pr.civilă " dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instituția recursului în interesul legii găsindu-și rațiunea în necesitatea formării și menținerii unei jurisprudențe unitare pe întreg teritoriul țării, astfel că deciziile pronunțate asupra recursurilor în interesul legii au valoarea unui izvor de drept secundar, apropiindu-se de actele normative, întrucât au caracter general - abstract și un caracter de obligativitate.
Așadar, cum Jas tabilit forța interpretării judecătorești dată dispozițiilor art. 47 din Legea nr.50/1996, curtea a constat că acțiunea reclamanților fundamentată juridic pe acest text de lege, este temeinică și legală urmând a fi admisă, ca atare.
Potrivit prevederilor art.6 și 7 cuprinse în Decretul Lege 92/1976 modificat, normele incidente prevăzute de Legea 130/1999 și art. 296 din Legea 53/2003, pârâții-în calitate de operator al carnetelor de muncă, urmează a efectua cuvenitele și necesare mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.
Împotriva acestei soluții au declarat recurs pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA și Parchetul de Pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurenții au susținut în esență că soluția instanței de fond este nelegală sub aspectul obligării în continuare la plata sporului de 50% deoarece prin Ordonanța 8/2007 a fost abrogată Legea 50/1996, în ceea ce privește acordarea sumelor în cuantum actualizat cu rata inflației, deoarece Ministerul Public nu poate înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală și în ce privește cerere de operare în carnetele de muncă deoarece aceste drepturi nu sunt supuse înscrierii în carnetul de muncă.
Deliberând asupra recursurilor prin prisma motivelor invocate și din oficiu în limitele prev. de art. 306 alin 2 din codul d e procedură penală Curtea constată că acestea sunt nefondate pentru motivele care vor fi expuse:
Soluția instanței de fond este legală ș temeinică.
În mod corect prima instanță a reținut că în temeiul art. art. 329 alin. 3 Cod de procedură civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în recursul în interesul legii este obligatorie pentru instanțe. Cum prin acest recurs ÎNALTA CURTEî n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, a constat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a Ordonanței de Guvern nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001 în mod corect instanța a admis acțiunea reclamanților.
În ceea ce privește obligarea pârâților la plata sumelor în cuantumul actualizat aceasta este întemeiată raportat la faptul că reclamanții au suferit o pagubă prin neplata la termen a drepturilor salariale cuvenite. Faptul că pârâții nu au înscris în buget aceste sume nu este imputabil reclamanților astfel că nu pot fi ținuți să suporte acest prejudiciu.
În ceea ce privește înscrierea în carnetul de muncă a sporului cuvenit aceasta a fost în mod corect dispusă deoarece carnetul de muncă trebuie să reflecte cu fidelitate veniturile realizate de reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții Ministerul Public -Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței nr.166/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA, în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30.03. 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.LA
Tehnored.TM/ 2.ex
Președinte:Lodoabă Alina Crețoiu VictorJudecători:Lodoabă Alina Crețoiu Victor, Mureșan Monica
