Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 44/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 44/
Ședința publică de la 10 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu Izabela Mușat
Asistenți judiciari - -
-
Grefier șef sectie -
Pe rol fiind soluționarea litigiului de muncă intervenit între reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, TRIBUNALUL BRAȘOV și CURTEA DE APEL BRAȘOV, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa reclamanților, - și, precum și a pârâților Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, TRIBUNALUL BRAȘOV și Curtea de APEL BRAȘOV și a participantului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier care învederează că la dosar au fost depuse, prin serviciul registratură, note de ședință formulate de pârât Ministerul Justiției.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor invocată de acesta prin întâmpinare, instanța o respinge având în vedere că petitele acțiunii sunt formulate pe considerentul ca această parte să pună la dispoziție fondurile necesare achitării pretențiilor reclamanților, întrucât potrivit art. 28 din L 500/2002, MEF este răspunzător de elaborarea bugetelor și rectificarea acestora.
Asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune, precum și asupra actelor și lucrărilor dosarului, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Constată că prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la această instanță sub nr - formulată de reclamanții, - și, personal de specialitate la Judecătoria Brașov, au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, Ministerul Economiei și Finanțelor și cu citarea obligatorie a CNCD, ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, instanța să oblige pârâții să calculeze și să plătească drepturile ând sporul de confidențialitate de până la 15%, începând cu data angajării fiecărui reclamant și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești precum și pentru viitor; să li se plătească drepturile de mai sus, actualizate cu indicele de inflație, ca urmare a devalorizării monedei naționale, începând cu data nașterii drepturilor și până la data executării hotărârii judecătorești (plata efectivă) și să se efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă.
În drept reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.27 a alin.3 din OG nr.137/2000 privind acordarea sporului de confidențialitate personalului din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Prezidențiale,Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene Ministerului Economiei și Comerțului și Consiliului Legislativ, pe prevederile art.20 alin.3 din Legea nr.656/2002 prin care s-a acordat acest spor membrilor plenului, precum și unor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și pe art.3 din OG nr.19/2006 prin care s-a acordat acest spor procurorilor militari, pe prevederile art.21 alin.1 din OG 137/2000, invocând un criteriu de discriminare, potrivit dispozițiilor art.21 alin.3 din OG nr.137/2000modificată și completată prin Legea 324/2006, art.16 din Constituție și art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului purtând titlul "interzicerea discriminării".
În probațiune s-a depus practică judiciară și alte înscrisuri.
Intimații TRIBUNALUL BRAȘOV, Ministerul Justiției, MEF prin DGFP au formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii.
Se arată că cererea reclamanților este întemeiată pe dispozițiile art.1 și 2 alin.1 din OG 137/2000 respectiv art.27 alin.1 din OG 137/2000 iar aceste texte de lege au fost declarate neconstituționale în măsura în care din ele se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adaptarea actelor normative considerate discriminatorii.
TRIBUNALUL BRAȘOV, prin întâmpinarea formulată a invocat excepția lipsei calității procesual pasive pentru perioada în care reclamanții nu ar avea calitatea de personal auxiliar la instanțele din raza de competență Tribunalului Brașov.
Excepția este neîntemeiată. Calitatea procesual pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății și trebui raportată la obiectul cererii de chemare în judecată în întregime.
În speță calitatea procesual pasivă a Tribunalului Brașov este justificată prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată neputând fi partajată existența acestei calități procesuale în funcție de anumite perioade pentru care reclamanții pretind pretențiile cu atât mai mult cu cât prin cerere, reclamanții au indicat exact că pretențiile privind sporul de confidențialitate curg de la data angajării la instanțele aflate în raza de competență a Tribunalului Brașov.
Cu privire la excepția prescrierii dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei cuprinse între data angajării reclamanților și până la un an anterior datei introducerii acțiunii, excepție invocată de pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Ministerul Justiției, instanța reține că este întemeiată potrivit art.1 și 3 din Decretul 167/1958 și raportat la data înregistrării cererii la instanță (19.06.2008).
Așadar pentru pretenții anterioare datei de 18.06.2005 operează prescripția dreptului material la acțiune.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța constată că, într-adevăr, temeiul de drept al acțiunii este art.27 alin.3 din OG 137/2000.
Pretențiile deduse judecății au fost concepute ca veritabile despăgubiri pe care pârâții ar trebui să le acorde reclamanților pentru discriminarea creată acestei categorii de personal, prin neacordarea sporului de confidențialitate deși alte categorii de personal din același sistem bugetar încasau aceste drepturi, existând reglementare legală pentru acordarea lor.
Apărarea Ministerul Justiției prin care se solicită instanței să respecte hotărârile Curții Constituționale referitoare la neconstituționalitatea art.27 din OG 137/2000 nu poate fi înlăturată deoarece potrivit art.31 alin.3 din Legea 47/1992 "dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă în acest interval Parlamentul sau Guvernul nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale suntsuspendate de drept.
Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din OG 137/2000 prin decizia 821/3.07.2008, 818/3.07.2008, 820/2.07.2008 aceste decizii fiind publicate în MO din 16.07.2008 și fiind obligatorii pentru instanța de fond.
Fundamentul juridic al cererii de chemare în judecată presupune chiar interpretarea dispozițiilor art.2 și art.27 din OG 137/2000 în sensul pe care Curtea Constituțională l-a considerat neconstituțional.
Admițând o astfel de cerere instanța ar fi apreciat că "omisiunea legiuitorului de a le acorda și reclamanților beneficiul acestor drepturi constituie o discriminare contrară legii și normelor comunitare". Ori, prin deciziile mai sus arătate un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței pe care-și fundamentează reclamanții pretențiile - înțeles prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative (cazul în speță) a fost considerat neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor în stat.
Prin urmare, instanța va respinge pretențiile reclamanților ca efect al admiterii excepției prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada descrisă în dispozitivul prezentei și pe fond, ca neîntemeiate restul pretențiilor reclamanților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioadele, începând cu data angajării reclamanților până în data de 18.06.2005.
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, - și, cu domiciliul ales la Judecătoria Brașov, Str. 15 45, jud B, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, jud B; Curtea de APEL BRAȘOV, cu sediul în B,-, jud B; TRIBUNALUL BRAȘOV, cu sediul în B,-, jud; Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B, cu sediul în B, str - nr. 7, jud
Definitivă și irevocabilă.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 10 2008
Președinte, - - | Judecător, - - |
Cu votul consultativ al asistenților judiciari
- - -
Grefier șef sectie, - |
Red NG 26.09.2008 Dact AG 29.09.2008/ 15 |
Judecători:Nicoleta Grigorescu, Anca Pîrvulescu Izabela Mușat
