Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 505/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 505
Ședința publică din 28 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Andrieș Catrinel
JUDECĂTOR 2: Timofte Cristina
JUDECĂTOR 3: Ciută Oana
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților B, sector 5,-, împotriva sentinței civile nr. 75 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit pârâtul recurent Ministerul Justiției Și Libertăților B, pârâții intimați Ministerul Economiei Și Finanțelor - Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S, Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Suceava, reclamanții intimați, -, -, -, -, intervenienții intimați, -.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava, reclamanții, -, -, -, -, au chemat în judecată pe pârâții Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Suceava, Ministerul Justiției B și Ministerul Economiei și Finanțelor B, prin reprezentanții săi legali, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați pârâții la plata actualizată a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% din salariul de bază brut lunar, prevăzut de art. 47 din Legea 50/1996, reactualizată, pentru perioada 1 februarie 2007 până la zi, precum și pentru viitor, cu efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă.
În motivare, reclamanții susțin că potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea 50/1996, republicată, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariu de bază brut lunar și, ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele, a fost abrogat și art. 47 din Legea 50/1996, abrogare ce a fost înlăturată prin art. 41 din nr.OUG 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și a altor categorii de personal din sistemul justiției, prin faptul că acest ultim act normativ a abrogat în totalitate nr.OUG 177/2002. Reclamanții arată că acțiunea este pe deplin întemeiată și pe considerentul că un act normativ cu puterea juridică a unei legi nu poate fi modificat sau abrogat decât de un alt act normativ de aceeași forță juridică, în cazul de față încălcându-se astfel prevederile din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Mai menționează, de asemenea, că la data stabilirii acestui drept, în baza art. 47 din Legea nr. 50/1996, legiuitorul a avut în vedere anumite criterii de referință care rezidă în condițiile în care judecătorii și personalul auxiliar își desfășoară activitatea, condiții ce sunt caracterizate de acesta ca fiind condiții de risc și suprasolicitare neuropsihică, iar aceste condiții nu s-au schimbat, ci dimpotrivă, s-au acutizat, întrucât au crescut cerințele înfăptuirii actului de justiție în condiții de calitate și de eficiență sporite.
În drept, reclamanții și-au întemeiat pretențiile pe dispozițiile art. 47 din Legea 50/1996, astfel cum au fost acestea interpretate prin decizia nr. 21/ 10.03.2008 a ÎCCJ.
Pârâtul Ministerul Justiției, prin întâmpinarea depusă la dosar, a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, în ceea ce privește efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă, respectiv a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât art. 47 din Legea nr. 50/1996, învederat de reclamanți în susținerea pretențiilor formulate, a fost abrogat total și expres prin art. I pct. 42 din nr.OUG 83/2000, astfel că sporul solicitat de reclamanți nu mai subzistă începând cu luna februarie 2007.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice S, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că raporturile juridice de muncă s-au stabilit între reclamanți și Ministerul Justiției, care are atribuții în ceea ce privește angajarea și salarizarea propriilor angajați, fără participarea Ministerul Economiei și Finanțelor. Aceiași excepție a fost invocată și cu privire la capătul de cerere vizând efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă.
Prin încheierea din 7.06.2008, în baza art. II pct. 2 din nr.OUG 75/2008, Tribunalul Suceavaa trimis cauza spre competentă soluționare Curții de Apel Suceava
La termenul din 11 noiembrie 2008, au formulat cerere de intervenție în interes propriu intervenientele - și, care au fost încadrate pe funcția de grefier temporar pentru perioada 01.02.2007 - 01.09.2007, respectiv pentru perioada 01.02.2007 - 15.11.2007.
Prin sentința nr. 75 din 11.12.2008, Curtea de Apel Suceavaa admis în parte acțiunea și a obligat pârâții Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Suceava și Ministerul Justiției B să plătească reclamanților sumele reprezentând drepturile salariale constând în sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară, în cuantum actualizat cu indicele de inflație până la data plății efective, pentru perioada 1 februarie 2007 la zi și în continuare, intervenientei - pentru perioada 01.02.2007 - 01.09.2007, iar pentru intervenienta pentru perioada 01.02.2007 - 15.11.2007. Prin aceeași sentință a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul economiei și finanțelor, fiind obligat pârâtul Tribunalul Suceava să facă mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților și intervenienților.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că este dată excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor, acesta neavând calitate de ordonator principal de credite, în conformitate cu dispozițiile art. 131 al. 1 din Legea nr. 303/2004, republicată, instanțele și parchetele sunt finanțate de la bugetul de stat, iar potrivit art. 9 și art. 19 din Legea nr. 500/2002, Ministerul Finanțelor Publice este obligat să vireze fondurile necesare plății drepturilor salariale, astfel cum au fost acestea stabilite de către ceilalți pârâți.
Referitor la fondul acțiunii, s-a reținut că prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
În considerarea dispozițiilor art. 329 al. 3 din Codul d e procedură civilă, care prevăd că dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, reținând că în perioada solicitată reclamanții au avut calitatea de personal auxiliar de specialitate, prima instanță a conchis că acțiunea acestora este întemeiată, obligând tribunalul Suceava să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților și intervenientelor.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției, care a criticat modul de aplicare a legii în cauză, arătând că prin /2007 a fost edictată o nouă lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțe judecătorești, actul normativ abrogând Legea nr. 50/1996 (art. 30). Câtă vreme noua reglementare nu mai cuprinde dispoziții exprese referitoare la sporul de risc și suprasolicitare, s-a invocat arogarea de către instanțe a atribuțiilor de legiferare, în contradicție cu deciziile nr. 818 și 1325 din 2008 ale Curții Constituționale. Totodată, s-a criticat acordarea pentru viitor a sumelor corespunzătoare sporului, invocându-se că reclamanții și intervenientele nu justifică un interes actual, drepturile solicitate nefiind creanțe cete, lichide și exigibile.
În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe prevederile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
Examinând recursul, prin prisma motivelor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al. 3 din Codul d e procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, Curtea reținând că începând cu data de 01 februarie2007 reclamanții și intervenientele au avut calitatea de personal auxiliar de specialitate, astfel că acțiunea acestora este întemeiată. Ca urmare a admiterii primului capăt de cerere, în mod corect s-a procedat la obligarea Tribunalului Suceava la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților și intervenientelor, acest capăt de cerere având caracter accesoriu.
Referitor la critica formulată în recurs privind încălcarea limitelor puterii judecătorești, instanța reține că prin acțiune s-a solicitat verificarea legalității modului de calcul și al plății drepturilor salariale la care erau îndreptățiți reclamanții și intervenientele în calitate de personal auxiliar de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești. S-a solicitat astfel să se constate că angajatorii direcți, Tribunalul Suceava și Curtea de Apel Suceava, ordonatori secundari și terțiari de credite, cât și cei indirecți, Ministerul justiției în calitate de ordonator principal de credite, fac o greșită aplicare și interpretare a dispozițiilor legale referitoare la salarizarea personalului din domeniul justiției. Dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 21/2008 este în continuare respinsă de recurent care susține că art. 47 din legea 50/1996 a fost abrogat. Chiar dacă decizia dată în interesul legii a fost pronunțată de instanța supremă la data de 10 martie 2008, se invocă abrogarea temeiului juridic al acțiunii de la data de 01 februarie 2007, aspect ce nu poate fi reținut de instanță în condițiile în care recursul în interesul legii este pronunțat ulterior datei la care se invocă a fi operat abrogarea. Nu se poate aprecia că instanța și-a arogat atribuții de legiferare câtă vreme a pronunțat soluția doar în limitele în care a fost investită, obligând pârâții la respectarea și aplicarea întocmai a dispozițiilor legale invocate, analizate și reținute a avea aplicabilitate în cauză. Instanța a sancționat pretinsa încălcare a legii de către angajatori prin obligarea acestora la plata drepturilor salariale cuvenite pentru munca prestată de reclamanți și interveniente, acordarea pentru viitor a acestor drepturi vizând adoptarea aceleiași interpretări a dispozițiilor legale, plata urmând a fi condiționată de menținerea celorlalte condiții ale raporturilor de muncă, respectiv prestarea efectivă a activității în funcțiile de personal auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 al. 1 Cod procedură civilă și al dispozițiilor legale mai sus arătate, urmează ca instanța să respingă recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâtul Ministerul justiției și libertăților cetățenești, cu sediul în mun. B,-, sector 5, împotriva sentinței nr. 7 5 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Suceava - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 aprilie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond
ex.2/17.06.2009
Președinte:Andrieș CatrinelJudecători:Andrieș Catrinel, Timofte Cristina, Ciută Oana
