Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 504/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 504
Ședința publică din 28 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Andrieș Catrinel
JUDECĂTOR 2: Timofte Cristina
JUDECĂTOR 3: Ciută Oana
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâții Ministerul Public B - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, B, sector 5,- și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA,-, jud. S, împotriva sentinței civile nr. 71 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA în dosarul nr-.
La apelul nominal a răspuns consilier juridic pentru Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA, avocat pentru reclamanții intimați, lipsă fiind aceștia din urmă și pârâtul recurent Ministerul Public B - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Finanțelor
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic depune la dosar, ca probă, copia unei sentințe pronunțată de Tribunalul Suceava. Precizează că reclamanții intimați fac parte din categoria personalului conex și la data de 2 februarie 2007 nu mai erau în vigoarea dispozițiile Legii 50/1996. Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței și respingerea acțiunii.
Avocat precizează că reclamanții intimați, potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar". Susține că sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural, aprod și șofer. Solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
La data de 15 octombrie 2008 reclamanții, și au solicitat instanței obligarea pârâților Ministerul Public, Ministerul Economiei și Finanțelor, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA și Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, calculat la indemnizația brută de încadrare, începând cu 1 februarie 2007 și în continuare, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății și efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că: potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin nr.OUG 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale salariaților a fost abrogat acest spor, nemaifiind prevăzut în noua lege de salarizare a magistraților, abrogare ce a fost înlăturată însă prin art. 41 din nr.OUG 27/2006.
La data stabilirii acestui drept în baza art. 47 din legea nr. 50/1996, legiuitorul a avut în vedere anumite criterii de referință care rezidă din condițiile în care personalul din justiție își desfășoară activitatea, condiții ce sunt caracterizate de acestea ca fiind condiții de risc și suprasolicitare neuropsihică.
În opinia reclamanților, aceste condiții nu s-au schimbat, ci dimpotrivă s-au acutizat, întrucât au crescut cerințele înfăptuirii actului de justiție în condiții de calitate și eficiență sporită.
Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural, aprod și șofer.
Cu excepția Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, pârâții au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiunii reclamanților.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că acțiunea este inadmisibilă, deoarece acest spor se cuvine reclamanților doar până la abrogarea Legii nr. 50/1996 prin nr.OG 8/2007.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, arătând că stabilirea sumelor necesare pentru cheltuielile de personal și de acordare a drepturilor bănești cuvenite revine ordonatorilor de credite.
Prin sentința nr. 71 din 11 decembrie 2008 a Curții de APEL SUCEAVAa fost admisă cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor și fost admisă acțiunea reclamanților, în sensul obligării pârâților de plăti în parte acestora sporul de 50% în raport de salariul brut de încadrare, începând cu data de 3 februarie 2007 până la pronunțare și în continuare.
În motivare s-a reținut că nr.OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din alte unități din justiție a intrat în vigoare la 3 februarie 2007 (art. 31 din nr.OG 8/2007 - 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial).
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Prin art. 1 pct. 42 din nr.OG 83/2000, pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat expres.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001, rezultând astfel că acest spor se cuvine și pentru viitor.
Art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă prevede că dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanță.
Din adeverințele depuse la filele 12-17 dosar rezultă că reclamanții dețin funcția de șofer la unitățile de Parchet de pe lângă Judecătoria Suceava, Tribunalul Suceava și Curtea de APEL SUCEAVA, funcție conexă personalului auxiliar de specialitate.
Față de aceste considerente urmează ca instanța s-a admită acțiunea în parte, să oblige pârâții să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la salariul de bază brut lunar de la 3.02.2007 și în continuare, actualizate în raport de indicele de inflație la data plății.
Potrivit Legii 500/2002 și HG208/2005, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar.
Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectului ordonatorilor de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
În aceeași idee, art. 1 din OG22/2002, aprobată prin Legea nr. 288/2002, prevede că executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Prin urmare, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor justifică în cauză calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA.
În motivarea cererii sale, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că personalul conex nu este asimilat personalului auxiliar de specialitate din punct de vedere al salarizării, că instanța de fond a dispus în mod nelegal plata pentru viitor a drepturilor salariale solicitate, acest aspect echivalând cu o adăugare la lege, că decizia Înaltei Curți de casație și Justiție vizează intervalul de timp până la 3 februarie 2007, deoarece Legea nr. 50/1996 a fost abrogată în totalitate. A mai arătat că obligarea Ministerului Public la plata drepturilor bănești actualizate cu rata inflației este nelegală, cât timp pârâtul, ca instituție bugetară, nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală.
De asemenea, a mai arătat că sporurile acordate de instanța de fond sunt drepturi salariale ce se adaugă la retribuția lunară tarifară și nu se includ în acesta, fiind o categorie de drepturi bănești ce nu pot face obiectul transcrierii în carnetele de muncă.
La rândul său, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVAa criticat sentința pentru nelegalitate, arătând că decizia nr. 21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu prevede întinderea în timp a acordării sporului de 50%, aplicabilitatea acestui spor încetând la data de 3 februarie 2007. S-a mai arătat că dispoziția privind plata acestui spor și pe viitor este nelegală, deoarece instanțele nu sunt abilitate să creeze și să adopte legi, ci doar să le aplice pe cele deja existente, care au girul puterii legislative. Cu privire la operarea acestor mențiuni în cartea de muncă a arătat că singura categorie de drepturi bănești ce se poate transcrie în carnetele de muncă este retribuția tarifară de încadrare, precum și alte drepturi ce se includ în aceasta, nefiind cazul acestui spor care doar se adaugă la salariul de bază.
Analizând actele dosarului prin prisma motivelor invocate, instanța constată că recursul este nefondat.
Din adeverințele depuse la dosar ( filele 12-13 dosar fond ) rezultă că reclamanții dețin funcția de șofer la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, Tribunalul Suceava și Curtea de APEL SUCEAVA, funcții conexe asimilate personalului auxiliar de specialitate sub aspectul salarizării prin Legea nr. 17/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 567/2001.
Articolul 47 din Legea nr. 50/1996, care prevedea acordarea sporului de 50% personalului auxiliar de specialitate, a fost abrogat prin OG nr. 83/2000, emisă în baza Legii nr. 125/2000 prin care Guvernul a fost abilitat să modifice și să completeze Legea nr. 50/1996. Fără a fi abilitat să abroge parțial sau total această din urmă lege, Guvernul a abrogat, cu depășirea limitelor legii speciale de abilitate, dispozițiile cuprinse într-o lege organică.
Având în vedere aceste aspecte, rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele care reglementează acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a soluționat recursul în interesul legii privind interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din legea nr. 50/1996 republicată, stabilindu-se că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. Față de această împrejurare, în mod corect a apreciat instanța de fond că acțiunea reclamanților este întemeiată și că pârâții urmează a plăti aceste drepturi și după data de 3 februarie 2007.
În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 4 din Codul d procedură civilă instanța apreciază că nu este dat în cauză.
Este incontestabil că activitatea de legiferare intră în atribuțiile exclusive ale Parlamentului României, însă art. 1 pct. 42 și art. 9 alin. 2 paragraful 1 din nr.OG 83/2000, adoptate cu depășirea limitelor legii speciale de abilitare, contravin prevederilor art. 107 alin. 3 din Constituția României din anul 1991, în vigoare la acea dată.
Cum nr.OG 83/2000 este abrogată în prezent, controlul constituționalității dispozițiilor acesteia nu intră în competența Curții Constituționale, instanțele judecătorești putând să se pronunțe asupra regularității actului de abrogare și a aplicabilității în continuare a normei abrogate în condițiile în care au fost legal investite cu soluționarea unor astfel de cauze.
În speță, constatând neregularitatea actului de abrogare și aplicabilitatea în continuare a normei abrogate, prima instanță nu a realizat o ingerință în atribuțiile puterii legiuitoare și executive, ci doar a soluționat pretențiile reclamanților aplicând legislația în vigoare.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a Ministerului Economiei și Finanțelor, aceasta este justificată în temeiul art. 1 din nr.OG 22/2002 aprobată prin Legea nr. 288/2002, prin care se pretinde că, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. În consecință, văzând dispozițiile art. 60 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, în mod corect prima instanță a admis cererea de chemare în garanție a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, obligându-l la alocarea sumelor necesare plății drepturilor salariale obținute prin prezentul titlu executoriu.
Nici critica privind obligarea angajatorilor la efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă nu este întemeiată, această obligație fiind prevăzută de dispozițiile art. 1 din Decretul nr. 97/1996 privind carnetul de muncă.
Având în vedere aspectele reținute anterior, în temeiul art. 312 din Codul d e procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Public B - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, B, sector 5,- și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA,-, județul S, împotriva sentinței civile nr. 71 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 aprilie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Judecători fond:;
Tehnored.
Ex. 2/11.05.2009
Președinte:Andrieș CatrinelJudecători:Andrieș Catrinel, Timofte Cristina, Ciută Oana
