Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 502/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 502
Ședința publică din 28 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Andrieș Catrinel
JUDECĂTOR 2: Timofte Cristina
JUDECĂTOR 3: Ciută Oana
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, cu sediul în-, sector 2, B, împotriva sentinței civile nr. 72 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. 2253/11 decembrie 2008.
La apelul nominal a răspuns consilier juridic pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, lipsă fiind recurenta Casa Națională de pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, pârâții intimați Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, chematul în garanție - intimat Ministerul Finanțelor Publice, reclamanții intimați --, C, G, G,.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța, constatând recursul în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava invocă excepția tardivității recursului și solicită respingerea acestuia. Pe fond, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței primei instanțe ca fiind temeinică și legală.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
La data de 9 mai 2008 reclamanții -, C, G, G, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani și Ministerul Finanțelor Publice, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, pârâții să fie obligați la plata către fiecare dintre reclamanți a drepturilor salariale corespunzătoare diminuării venitului net lunar prin calcularea contribuției de asigurări sociale, începând cu luna august 2007 și până la data pronunțării hotărârii, cu actualizarea acestor sume în raport de indicele de inflație.
În motivare au arătat că, pentru respectarea interdicției de a diminua venitul net al asiguratului prevăzut de art. 183 alin. 4 din Legea 19/2000, se impunea ca inițial să se calculeze și majorarea drepturilor salariale cu suma reprezentând diferența între contribuția datorată anterior și cea datorată ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 250/19 iulie 2007. Prin art. 2 din Legea 250/2007 a fost modificat alin. 3 al art. 23 din Legea 19/2000, în sensul că baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale o constituie venitul brut realizat lunar, rămânând în vigoare dispozițiile art. 183 alin. 1, 2, 4 din Legea 19/2000. Pentru că alin. 4 al art. 183 din Legea 19/2000 prevede păstrarea cuantumului venitului net în urma aplicării reglementărilor referitoare la baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, reclamanții solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Prin întâmpinarea depusă la dosar de către pârâtul Ministerul Public - Pachetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În conformitate cu art. 137 raportat la art. 158 din Cod proc. civilă, pârâtul Ministerul Publica invocat excepția necompetenței materiale a instanței, motivând că o cerere de acordare a unor drepturi salariale, formulată de personalul salariat potrivit nr.OUG 27/2006, este soluționată în primă instanță de curtea de apel, iar recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile de apel se judecă de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Așadar, în atare condiții, competența de soluționare a prezentei cauze revine Curții de Apel Suceava ca instanță de fond și nu Tribunalului Botoșani (art. I din nr.OUG 75/11.06.2008).
În baza aceluiași articol s-a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, invocând ca temei legale dispozițiile Anexei 1, pct. 3, 5 și 6 din Ordinul nr. 1646 din 17.10.2007 emis de Ministerul Economiei și Finanțelor, publicat în Of. nr. 725 din 26 octombrie 2007, procedura de restituire a sumei reprezentând contribuție individuală de asigurări sociale reținută de la asigurați, plătită în plus față de plafonul maxim, se aprobă de către conducătorul Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale.
Pe cale de consecință, reclamanții au solicitat instanței introducerea în cauză a Casei Naționale de Pensii și alte drepturi de Asigurări Sociale și constatare a lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Prin aceeași întâmpinare, pârâtul Ministerul Publica formulat cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, în temeiul art. 60-63 din Codul d e procedură civilă, considerând că în baza dispozițiilor 89 și art. 93 din Legea nr. 304/2004, plata drepturilor bănești solicitate revine Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, care are calitatea de ordonator secundar de credite.
De altfel, potrivit art. 132 alin. 1 din același act normativ, atributul privind elaborarea Proiectului de buget pentru parchetele de pe lângă tribunale și de pe lângă judecătorii revine parchetelor de pe lângă curțile de apel, încât se impune introducerea în cauză a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.
Pe fond, pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că: după modificarea alin. 3 al art. 23 din Legea nr. 19/2000 prin Legea nr. 250/2007, a fost modificată și baza de calcul prevăzută la alin. 1, stabilindu-se calcularea contribuției de asigurări sociale pentru magistrați nu la venitul net realizat lunar, ci la venitul individual brut lunar, iar pe de altă parte prin. OUG147/2002 acest plafon a fost majorat de 3 ori salariul mediu brut lunar pe economie la 5 salarii medii brute pe economie.
Cât privește modalitatea de majorare a drepturilor salariale necesare acoperirii majorării contribuției de asigurări sociale, urmează a fi reglementată pe baza normelor metodologice aprobate de Guvern.
Prin nr.HG 403/19.04.2001 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor art. 183 din Legea nr. 19/2000, s-a statuat că: "procentul de majorare a salariului de bază brut lunar, respectiv a indemnizației, se aplică o singură dată, la data intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 19/2000".
În concluzie, este evidentă voința legiuitorului de a stabili o anumită bază de calcul pentru contribuția de asigurări sociale, iar instanța învestită cu un asemenea litigiu nu poate decât să interpreteze legea, să o aplice și nici într-un caz să adauge la aceasta.
Cât privește capetele de cerere privind actualizarea sumelor prin aplicarea indicelui de inflație, precum și acordarea dobânzilor legale, pârâtul a arătat că nu există nici o convenție încheiată între părți care să genereze obligația de acordare a unor dobânzi încât nr.OG 9/2000 nu are incidență în cauză.
Apreciind că în raport de argumentările prezentate acțiunea reclamanților nu are fundament legal, nu se justifică nici cererea lor de actualizare a drepturilor pretinse.
Pe de altă parte, în bugetul de stat aprobat prin Legea nr. 388/31.12.2007 nu este prevăzută acordarea unor diferențe de drepturi salariale, încât acordarea ulterioară a unor sume reactualizate peste cea datorată - reprezentând indicele de inflație - nu se justifică.
Așadar, cum Ministerul Public nu are alte surse de finanțare în afara celor prevăzute de lege, plata sumei reprezentând indicele de inflație, nu se poate realiza altfel, decât prin intervenția legiuitorului.
Față de considerentele expuse și de prevederile legale incidente în cauză, au solicitat admiterea excepției de necompetență materială a instanței de judecată și declinarea competenței materiale de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Suceava, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și respingerea acțiunii formulate ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, admiterea cererii de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Dând curs dispozițiilor art. 1 din nr.OUG 75/11.06.2008, privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 462/20.06.2008.Partea I, Tribunalul Botoșania declinat competența de soluționare în favoarea Curții de Apel Suceava, pentru a soluționa cauza în fond.
Prin sentința nr. 72 din 11 decembrie 2008 a Curții de Apel Suceavaa fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Economiei și Finanțelor și a Casei Naționale de Pensii.
Acțiunea reclamanților a fost respinsă ca nefondată, la fel și cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
În motivare s-a arătat că excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani se impune a fi admisă, motivat de prevederile Ordonanței nr. 1646 din 17 octombrie 2007 emisă de Ministerul Economiei și Finanțelor, în care se arată că procedura de restituire a sumelor reprezentând contribuția individuală de asigurări sociale reținute de la asigurați, plătită în plus față de plafonul maxim, se aprobă de către conducătorul Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, printr-o dispoziție de restituire.
În ce privește Ministerul Economiei și Finanțelor și Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, prima instanță a apreciat că au calitate procesuală activă, pentru Casa Națională de Pensii avându-se în vedere motivul arătat anterior, iar pentru Ministerul Economiei și Finanțelor în virtutea obligației pe care o are de a adopta un buget care să includă alocarea acestor sume.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta Casa Națională de Pensii - prin reprezentant legal, criticând-o sub aspectul respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive.
A arătat că, dacă acțiunea reclamanților ar fi fost admisă, procedura restituiri acestor sume s-ar fi realizat prin Agenția Națională de Administrare fiscală, nicidecum prin Casa Națională de Pensii. A mai formulat o serie de precizări referitoare la fondul cauzei, fără a critica soluția de respingere pronunțată.
La termenul de judecată din 28 aprilie 2008, consilier juridic pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceavaa invocat excepția tardivității recursului declarat de pârâtă. Verificând excepția, Curtea constată că mențiunea datei comunicării sentinței din cuprinsul dovezii de comunicare este greu lizibilă, însă, din borderoul de comunicare de la fila 10 dosar ÎCCJ și de pe ștampila poștei se constată că s-a trimis corespondența de Curtea de Apel Suceava la data de 12 ianuarie 2009, a ajuns la Oficiul Poștal S la 13 ianuarie 2009, apoi la B în data de 15 ianuarie 2009, fiind primită de pârâtă prin Registratura generală probabil la 18 ianuarie 2009, cum rezultă din dovada de comunicare de la fila 235 dosar fond, situație în care recursul înregistrat la 27 ianuarie 2009 este formulat în termen.
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea constată următoarele:
Prin sentința nr. 72 din 11 decembrie 2008 a Curții de Apel Suceavaa fost respinsă ca nefondată acțiunea reclamanților, fiind reținută calitatea procesuală pasivă a Casei Naționale de Pensii.
Argumentând greșita reținere a calității sale procesuale pasive, Casa Națională de Pensii, în declarația de recurs, face referire la aspecte care țin de fondul cauzei, de obiectul acțiunii și de restituirea contribuției de asigurări sociale, cu privire la care obligația ar reveni Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Pentru verificarea acestor aspecte, fiind necesară analizarea considerentelor hotărârii, Curtea constată că lipsește motivarea pe fond a soluției pronunțate, situație care echivalează cu necercetarea fondului cauzei. În consecință, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, instanța va admite recursul, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Suceava, urmând a fi avute în vedere la soluționare și motivele de recurs formulate de pârâtă prin reprezentant legal.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, cu sediul în-, sector 2, B, împotriva sentinței civile nr. 72 din 11 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. 2253/11 decembrie 2008.
Casează sentința civilă nr. 72 din 11 decembrie 2008 a Curtea de Apel Suceava și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Suceava.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 aprilie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond:
Tehnored.
2ex/18.05.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
IV. Caracterizarea cererii în raport de care s-a soluționat pricina. Drepturi bănești.
II. Soluția în apel. Respinge ca nefondată acțiunea.
III. Soluția în recurs. Admite recursul, casează sentința nr. 72/11.12.2008 a Curtea de Apel Suceava și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Suceava.
ÎN CIVIL
JUDECĂTORIA III.CURTEA DE APEL SUCEAVA
Sentința nr. Decizia nr. 502/28.04.2009
Judecători: Dosar nr-
Complet: - -
- -
- -
II. CURTEA DE APEL SUCEAVA
Sentința nr. 72/11.12.2008
Judecători:
Verificarea aspectelor expuse în declarația de recurs presupune analizarea considerentelor hotărârii pronunțate de prima instanță. Curtea a constatat că lipsește motivarea pe fond a soluției pronunțate, situație care echivalează cu necercetarea fondului cauzei, sens în care se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr- din 18 mai 2009
Către
Tribunalul Suceava,
Vă trimitem alăturat dosarul acestei instanțe cu nr- privind Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, recurenta Casa Națională de pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, pârâții intimați Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, chematul în garanție - intimat Ministerul Finanțelor Publice, reclamanții intimați --, C, G, G, pentru rejudecare, ca urmare a admiterii recursului formulat de reclamanți.
Dosarul conține un număr de file.
Președinte, Grefier,
a făcut referatul cauzei după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a data cuvântul la dezbaateri.
Președinte:Andrieș CatrinelJudecători:Andrieș Catrinel, Timofte Cristina, Ciută Oana
