Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 55/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 55/CM
Ședința publică din 21 Octombrie 2008
Complet specializat pentru cauze
privind conflicte de muncă
PREȘEDINTE: Maria Apostol
JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman Marcel Nistor Loredana Voivozeanu
Asistent judiciar - -
Asistent judiciar - -
Grefier - -
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanții și, judecători la Judecătoria Hârșova, cu domiciliul ales la Judecătoria Hârșova,-, județul C în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B, sector 5,-, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5 PRIN, cu sediul în C, Bd.- nr.18, județul C, CURTEA DE APEL CONSTANȚA și TRIBUNALUL CONSTANȚA, cu sediile în C, str.- rn.23, județul C, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție -coeficient de 19,00 DIICOT.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu disp.art.87 și următoarele cod procedură civilă.
În referatul oral asupra cauzei grefierul de ședință învederează că la data de 14 octombrie 2008, pârâtul Ministerul Justiției a depus la dosar note scrise, ce au fost comunicate și reclamanților.
După referatul grefierului de ședință:
Curtea constatând că nu sunt motive de amânare, apreciază cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra soluției, luând act că s-a solicitat judecata în lipsă în conformitate cu dispozițiile art.242 alin.2 cod procedură civilă.
CURTEA:
Asupra acțiunii civile de față;
Prin cererea formulată inițial la Tribunalul Constanța, reclamanții și au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Constanța, Tribunalul Constanța și Ministerul Economiei și Finanțelor, obligarea acestora, în solidar, la plata despăgubirilor echivalente valoric cu diferența dintre indemnizația la care aveau dreptul
corespunzător unui coeficient de multiplicare de 19,00 și drepturile salariale încasate, actualizate cu rata inflației începând cu aprilie 2006 până la data introducerii acțiunii.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că potrivit art. 11 alin. 1 din nr.OUG 27/2006 și a art. II din Legea nr. 45/2007, procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și celor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism li se acordă o salarizare corespunzătoare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (nr. 6-13 de la lit. A din anexă), precum și toate celelalte drepturi de salarizare stabilite numai pentru aceștia, prin alte acte normative.
Cercetând sistemul de salarizare instituit prin nr.OUG 27/2006, este de remarcat faptul că, potrivit art. 3 alin. 1 din această ordonanță, salarizarea personalului prevăzut de acest act normativ a fost stabilită în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură (noțiune definită de art. 86 din Legea nr. 303/2004), toate aceste criterii reflectându-se în mod unitar în coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexa ordonanței.
Vechimea în magistratură reprezintă criteriul definitoriu, omniprezent și esențial în stabilirea salarizării personalului prevăzut de nr.OUG 27/2006, acest element explicit sau implicit, de la caz, aflându-se în corelație directă, necesară și obligatorie cu celelalte două criterii: nivelul instanțelor sau parchetelor, respectiv funcția deținută.
Totuși, în cazul procurorilor din și a fost în mod privilegiat eliminată corelația obligatorie dintre criteriul nivelului instanțelor sau parchetelor și criteriul vechimii minime necesare accesului la respectivul nivel al parchetelor, deoarece aceștia sunt salarizați la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, chiar dacă nu au vechimea minimă (de 8 ani prevăzută de art. 44 alin. 1 lit. c din Legea nr. 303/2004) corespunzătoare acestui nivel, ci dispun de o vechime de doar 5 ani (potrivit art. 87 alin. 2 și art. 75 alin. 4 din Legea nr. 304/2004).
S-a mai arătat și faptul că apartenența procurorilor și la aceste structuri este doar temporară, conform art. 87 alin. 9 și art. 75 alin. 11 din Legea nr. 304/2004, deci acești procurori nici nu dispun în mod real și definitiv de gradul profesional de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În aceste condiții este discriminatorie asimilarea salarizării doar a procurorilor din cadrul și cu salarizarea procurorilor din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în detrimentul celorlalte persoane salarizate în baza nr.OUG 27/2006, care au aceeași vechime minimă în magistratură ca și cea cerută potrivit procurorilor din și
Reclamanții sunt discriminați în sensul art. 2 alin. 1-3, art. 6 din nr.OUG 137/2000 întrucât le-a fost refuzată asimilarea salarizării sub pretextul că aparțin la o anumită categorie socio-profesională și sub pretextul locului de muncă (loc de muncă specializat prin natura cauzelor instrumentate), criterii declarate în mod expres de lege ca fiind discriminatorii (art. 2 alin. 1 din nr.OG 137/2000).
Potrivit art. 16 alin. 1 și 2 din Constituția României, cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților, fără privilegii și discriminări, nimeni nefiind mai presus de lege.
În multe situații, legiuitorul a prevăzut acordarea unor sporuri bazate pe calificare profesională, dar acestea au într-adevăr justificare reală, sunt nediscriminatorii, ori, în speță, simplul fapt că se soluționează un alt gen de cauze nu justifică inegalitatea de tratament, prin asimilări preferențiale și privilegiate de salarizare.
Articolul 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului prevede faptul că este garantat dreptul tuturor oamenilor, fără nicio discriminare, la un salariu egal pentru muncă egală, munca pentru soluționarea unor cauze de o anumită natură (cum ar fi cea din domeniul combaterii corupției și al criminalității organizate) nu poate fi considerată ca superioară celei a restului personalului salarizat în baza nr.OUG 27/2006.
Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice stabilește, la art. 19 pct. 3, că exercițiul drepturilor și libertăților poate fi supus unor limitări prevăzute de lege ce sunt necesare apărării securității naționale și ordinii publice, fapt ce implică inclusiv posibilitatea unor restricții privind exercitarea acestor drepturi, dar, în speță, nu se poate aprecia, conform considerentelor expuse, că acordarea unei salarizări superioare (prin asimilare) doar unor categorii de personal a fost justificată pentru apărarea securității naționale și a ordinii publice.
Cu privire la actualizarea prejudiciului suferit conform indicelui de inflație, au fost invocate prevederile art. 1082 cod civil și cele ale art. 161 alin. 4 din Codul muncii.
Potrivit art. 1084 Cod civil, daunele interese ce sunt debite creditorului cuprind în genere pierderea ce a suferit și beneficiul de care a fost lipsit, ori, în speță, este de notorietate faptul că sumele de bani datorate se devalorizează continuu. Astfel, potrivit practicii judiciare constante în materie, în mod justificat s-a solicitat actualizarea creanței conform indicelui de inflație.
Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesual pasive motivat de faptul că nu are raport juridic de muncă cu reclamanții și simplul fapt că prin atribuțiile sale gestionează bani publici nu este de natură să-i dea calitatea de pârât.
Ministerul Justiției a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivarea întâmpinării a arătat că acordarea coeficienților de multiplicare 19-23 pentru procurorii din cadrul este făcută în considerarea nivelului parchetului unde funcționează aceștia.
Potrivit art. 74 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, republicată, pentru activitatea desfășurată judecătorii și procurorii au dreptul la o remunerație stabilită în raport cu nivelul instanței sau al parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în magistratură și cu alte criterii prevăzute de lege.
Nu poate fi reținut un tratament diferențiat nelegal între procurorii și magistrații de la nivelul judecătoriilor deoarece nu poate fi reținută o situație comparabilă sau analoagă între cele două categorii de magistrați.
Prin încheierea din 6 august 2008 Tribunalul Constanța, în temeiul art. I și II alin. 2 din nr.OUG 75/2008 a scos cauza de pe rol și a înaintat dosarul la Curtea de Apel Constanța spre soluționare.
La Curtea de Apel Constanța dosarul a fost înregistrat sub nr-.
Potrivit art. 137 Cod procedură civilă, Curtea va răspunde mai întâi la excepțiile de procedură și asupra celor de fond, care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor;
În conformitate cu dispozițiile art. 282 Codul muncii, pot fi părți în litigiul de muncă, pe lângă angajatorii propriu-ziși și alte persoane juridice sau fizice care au această vocație, în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă.
Calitatea procesual pasivă a Ministerului Economiei și Finanțelor rezultă nu din calitatea de angajator a reclamanților, ci din normele legale privind elaborarea proiectelor de buget.
Potrivit art. 118 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
În conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 pct. 2 din nr.HG 208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Economiei și Finanțelor, elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator de credite, va întocmi necesarul sumelor de bani reprezentând drepturi salariale neacordate, iar Ministerului Economiei și Finanțelor, în virtutea rolului său de elaborare a proiectului bugetului de stat, va face propuneri de rectificare a acestui buget.
În lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, Ministerul Justiției se află în imposibilitate de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Pentru aceste considerente, instanța a respins excepția lipsei calității procesual pasive invocată pe calea întâmpinării de către pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pe fond, analizând cauza din prisma apărărilor părților și a actelor normative incidente în cauză, instanța a constatat că pretențiile reclamanților sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Reclamanții au calitatea de magistrați în cadrul Judecătoriei Hârșova.
Potrivit art. 3 alin. 1 din nr.OUG 27/2006, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații asistenți au dreptul pentru activitatea desfășurată la o îndemnizație de încadrare brută lunară stabilită în raport de nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură prevăzută de art. 86 din Legea nr. 303/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.
Articolul 74 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 republicată, modificată și completată, prevede în același sens faptul că pentru activitatea desfășurată, judecătorii, procurorii au dreptul la o renumerație plătibilă în raport cu nivelul instanței sau al parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în magistratură și alte criterii prevăzute de lege.
Conform art. 11 alin. 1 din nr.OUG 27/2006 modificată și completată prin Legea 45/2007, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și cei din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt salarizați potrivit numărului curent 6-13 de la lit. din anexă, în raport cu funcțiile pe care le dețin sau cu care sunt asimilați potrivit legii.
De precizat că numerele curente 6-13 din anexa la.OUG nr. 27/2006 privesc salarizarea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Direcția Națională Anticorupție reprezintă, potrivit dispozițiilor nr.OUG 43/2002, o structură cu personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Din sistemul de salarizare instituit prin nr.OUG 27/2006 rezultă faptul că salarizarea personalului prevăzut de acest act normativ a fost stabilită în raport: cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură, aceste criterii reflectându-se în coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexa ordonanței.
Acordarea coeficienților de multiplicare 19-23 procurorilor din cadrul acestor structuri s-a făcut avându-se în vedere criteriul gradului instanței sau al parchetului unde funcționează în acord cu dispozițiile art. 3 din nr.OUG 27/2006 și art. 74 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
În ceea ce privește încadrarea procurorilor la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcția Națională Anticorupție, legiuitorul a avut în vedere regula numirii acestora, iar nu a promovării, a exercitării pe o durată temporară a funcției de procuror în cadrul acestui parchet, precum și a revenirii pe postul deținut anterior.
În acest sens, art. 75 alin. 11 din Legea 304/2004 prevede că la data încetării activității în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată procurorul revine la Parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcționeze potrivit legii.
În același sens, sunt și dispozițiile art. 83 lit. a din Legea 304/2004.
Criteriul esențial avut în vedere de legiuitor la salarizarea acestor procurori a fost cel al nivelului instanței sau al parchetului și nu cel al vechimii.
Reclamanții, deși sunt magistrați la Judecătoria Hârșova, aceștia au solicitat să li se acorde prin hotărâre judecătorească îndemnizațiile de încadrare brută lunară corespunzătoare procurorilor Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Admiterea pretențiilor reclamanților ar duce la instituirea unui alt sistem de salarizare decât cel stabilit de legiuitor, prin OUG27/2006, ar însemna o adăugare la lege, ceea ce nu este permis.
În acest sens, prin decizia nr. 818 din 3 iulie 2008 Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Ministerul Justiției într-o cauză civilă având ca obiect înlăturarea discriminării rezultate din acordarea unor drepturi salariale inferioare acordate procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism potrivit anexei II din nr.OG 27/2008.
Prin această decizie Curtea Constituțională a statuat că prevederile art. 1, art. 2 alin. 3 și art. 27 alin. 1 din OG37/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
În considerentele deciziei s-a reținut că un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței, prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor consacrat în art. 1 alin. 4 din Constituție, precum și prevederile art. 61 alin. 4, în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
Articolul 11 alin. 3 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, prevede faptul că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.
În consecință, deciziile Curții Constituționale produc efecteerga omnes, iar dispoziția din lege sau ordonanță declarată neconstituțională nu se mai poate aplica în nicio altă cauză.
Articolul 16 alin. 1 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale nu și identitate de tratament juridic în privința unor drepturi în considerarea unor situații speciale.
Principiul egalității în fața legii consacrat de art. 16 alin. 1 din Constituție nu înseamnă o uniformitate, așa încât dacă la situațiile egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit.
În speță, nu poate fi vorba de existența vreunei comparabilități între judecătorii de la Judecătoria Hârșova și procurorii din cadrul, ceea ce justifică un tratament diferențiat în stabilirea și acordarea drepturilor salariale.
De altfel, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul egalității în fața legii și a nediscriminării este constantă și recunoaște că principiul egalității nu este sinonim cu uniformitatea și că situațiile diferite impun un tratament juridic diferit, recunoscându-se astfel dreptul de diferențiere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.
Respinge, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanțiiși, cu domiciliul ales la Judecătoria Hârșova,-, județul C în contradictoriu cu pârâțiiMINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B, sector 5,-,MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5,prin, cu sediul în C, Bd. - nr. 18, județul C,CURTEA DE APEL CONSTANȚA și TRIBUNALUL CONSTANȚA, cu sediile în C, str.- rn.23, județul
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 21 octombrie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Asistenți judiciari,
- -
- -
Grefier,
- -
Red. jud. -/30.10.2008
gref.
9 ex./5.11.2008
Președinte:Maria ApostolJudecători:Maria Apostol, Jelena Zalman Marcel Nistor Loredana Voivozeanu
