Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 56/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 56/CM
Ședința publică din 21 Octombrie 2008
Complet specializat pentru
cauze privind conflicte de muncă
PREȘEDINTE: Maria Apostol
JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman Marcel Nistor Loredana Voivozeanu
Asistent judiciar - -
Asistent judiciar - -
Grefier - -
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanții, I, G, și - toți judecători în cadrul Tribunalului Constanța, cu domiciliul procesual ales la Tribunalul Constanța,-, județul C în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5, MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, TRIBUNALUL CONSTANȚA, CURTEA DE APEL CONSTANȚA - ambele cu sediul în-, județul C și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B,--3, sector1, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție - indexări salariale de 2%, 5% și 11%.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art.87 și următoarele cod procedură civilă.
În referatul oral asupra cauzei grefierul de ședință învederează că reclamanții nu și-au desemnat un reprezentant convențional, deși li s-a pus în vedere acest lucru.
După referatul grefierului de ședință:
Curtea, constatând că nu sunt motive de amânare, apreciază cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra soluției, luând act că s-a solicitat judecata în lipsă în conformitate cu dispozițiile art.242 alin.2 din Codul d e procedură civilă.
CURTEA:
Asupra acțiunii civile de față;
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial sub nr- la Tribunalul Constanța, reclamanții, I, G, in contradictoriu cu STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI si FINANTELOR, MINISTERUL JUSTITIEI, TRIBUNALUL CONSTANTA, CURTEA DE APEL CONSTANTA, CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, au solicitat instanței de judecată ca prin hotărârea ce se va pronunța pârâții să fie obligați la acordarea creșterilor salariale prevăzute de nr.OG 10/2007, cu 5% începând de la 1.01.2007 față de nivelul din luna decembrie 2006, cu 2% începând de la 1.04.2007, față de nivelul din luna martie 2007, actualizarea cu indicele de inflație a creșterilor salariale de la data când trebuiau acordate și până la plata efectivă.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că prin nr.OG 6, 10, 11/2007 s-au prevăzut creșteri salariale ale funcționarilor publici, personalului salarizat potrivit nr.OUG 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalul salarizat potrivit anexelor II și III la Legea nr. 154/1998, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, precum și pentru personalul didactic din învățământ salarizat potrivit Legii nr. 128/2007 privind Statutul personalului didactic.
Prin toate aceste acte normative s-au prevăzut creșteri salariale pentru personalul din sectorul bugetar, astfel că, prin excluderea d-lor de la creșterile salariale acordate celorlalte categorii de personal din cadrul bugetar s-a creat un caz de discriminare.
Ordonanța nr. 8/2007 stabilește salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, pe baza valorii de referință sectorială cuprinsă în art. 39 din nr.OUG 26/20.03.2006, în cuantum de 280,64 RON, nemodificat până în prezent și a coeficienților de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale în raport de funcția deținută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate, precum și de nivelul instanței sau al parchetului, astfel, modificându-se doar coeficienții de multiplicare.
În drept, reclamanții și-au întemeiat cererea pe disp. art. 1 al.(2) lit. e pct. I din nr.OG 137/2000, modificată și completată, Constituția României, art. 1 - 4 din OG nr. 10/2007, art. 1 din OG nr. 16/2007, art. 2 al. 2 al. 2 din OG nr. 27/2007, Legea nr. 232/2007.
Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că legea îi acordă capacitatea de a sta în judecată în calitate de pârât numai atunci când instanțele judecătorești specializate exercită în condițiile stabilite de Constituție și de Legea nr. 554/2004 controlul legalității actelor sale, învederând și faptul că în cauzele care au ca obiect litigii de muncă părți nu pot fi decât salariații, angajatorii, sindicatele sau patronatul, conform art. 282 din Codul muncii.
Pe fondul cauzei, Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată întrucât nu are atribuții directe legate de plata drepturilor salariale solicitate, iar atribuțiile privitoare la adoptarea bugetului sunt determinate de propunerile pe care trebuie să le facă ordonatorul principal de credite, în speța de față Ministerul Justiției.
Ministerul Justiției nu a formulat întâmpinare, dar prin note scrise a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată având în vedere deciziile pronunțate de Curtea Constituțională în ședința din 3 iulie 2008 referitor la unele dispoziții din OG nr. 137/2000.
Prin încheierea pronunțată la data de 06.08.2008 Tribunalul Constanța, în temeiul art. I și II al.1 și 2 din nr.OUG 75/2008, a scos cauza de pe rol și a trimis dosarul spre soluționare Curții de Apel Constanța.
Pe rolul Curții de Apel Constanța dosarul a fost înregistrat sub nr-.
Procedând la judecarea cauzei potrivit art. 137 Cod pr. civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor:
În conformitate cu prevederile art. 1 al.(3) din Constituție " România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor din decembrie 1989, și sunt garantate."
Potrivit art. 25 din Decretul nr. 31/1954 - Statul este persoana juridică in raporturile in care participă nemijlocit, in nume propriu, ca subiect de drepturi și obligații.
El participa in astfel de raporturi prin Ministerul Finanțelor, afară de cazurile in care legea stabilește anume alte organe in acest scop.
Prin art. 282 din Codul muncii legiuitorul a stabilit subiectele care pot fi părți în conflictele de muncă: salariații, angajatorii - persoane fizice sau juridice, sindicatele, patronatele, alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al Codului d e pr. civilă.
Astfel Statul nu este un comitent, un angajator în adevăratul sens al cuvântului, ci un garant al respectării legilor, garanție ce nu poate fi oferită decât prin serviciile publice specializate pentru a căror activitate trebuie să răspundă, în speța de față nefiind vorba de erori judiciare care să atragă răspunderea Statului în temeiul art. 52 al. 3 din Constituție.
Astfel, pentru considerentele arătate, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive aStatul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, cu consecința respingerii acțiunii față de acesta pentru lipsa calității procesuale pasive.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor:
În conformitate cu disp. art. 282 din Codul muncii, pot fi părți în litigiul de muncă pe lângă angajatorii propriu-ziși și alte persoane juridice sau fizice care au această vocație, în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e pr. civilă.
Calitatea procesuală pasivă a Ministerului Economiei și Finanțelor, rezultă nu din calitatea de angajator al reclamanților, ci din normele legale privind elaborarea proiectelor de buget.
Potrivit art. 118 din legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
În conformitate cu prev. art. 3 al.1 pct. 2 din nr.HG 208/2005, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Economiei și Finanțelor în virtutea rolului său de elaborare a proiectului bugetului de stat, va face propuneri de rectificare a acestui buget.
Cu privire la fondul cauzei, instanța constată că pretențiile reclamanților sunt nefondate pentru următoarele considerente:
1)Cu privire la reclamanții magistrați - judecători:
Prin cererea formulată reclamanții în calitate de magistrați - judecători la Tribunalul Constanța, au arătat că sunt discriminați comparativ cu pjudecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorii Curții Constituționale, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncții săi cărora li s-au acordat majorările salariale prev. de OG10/2007, OG16/2007 și respectiv OG27/2007, în timp ce reclamanții au fost exceptați de la aceste creșteri salariale.
Art. 16 al.1 din constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale nu și identitate de tratament juridic în privința unor măsuri în considerarea unor situații speciale.
Principiul egalității în fața legii consacrat de art. 16 al.1 din Constituție nu înseamnă o uniformitate așa încât dacă la situațiile egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât fi diferit.
În speță, nu poate fi vorba despre existența vreunei comparabilități între categoria profesională a magistraților judecători și celelalte categorii profesionale, ceea ce justifică un tratament diferențiat în stabilirea și acordarea majorărilor salariale aferente anului 2007.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 303/2004 republicată, Magistratura este activitatea judiciară desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor., iar conform art. 73,Stabilirea drepturilor judecătorilor și procurorilor se face ținându-se seama de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea și complexitatea funcției de judecător și procuror, de interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute de lege pentru aceste funcții și urmărește garantarea independenței și imparțialității acestora.
Funcția de judecător la instanța supremă este cuprinsă din perspectiva carierei profesionale în aceleași prevederi ale Legii nr. 303/2004, fiind statuate prin Capitolul V secțiunea a 3-a condițiile de promovare a judecătorilor la
Art. 74 alin. 1 și 2 teza a II-a din lege stabilește că,Pentru activitatea desfășurată, judecătorii și procurorii au dreptul la o remunerație stabilită în raport cu nivelul instanței sau al parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în magistratură și cu alte criterii prevăzute de lege. ( ) Salarizarea judecătorilor și procurorilor se stabilește prin lege specială.
Având în vedere sistemele de salarizare diferite ale magistraților judecători față de celelalte categorii profesionale invocate, nu poate fi vorba de existența vreunei comparabilități între categoria profesională a acestora și celelalte categorii profesionale, ceea ce justifică existența unui tratament diferențiat.
De altfel, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul egalității în fața legii și a nediscriminării este constantă și recunoaște că principiul egalității nu este sinonim cu uniformitate și că situațiile diferite impun un tratament juridic diferit, recunoscându-se astfel dreptul la diferențiere.
Reclamanții solicită în realitate extinderea dispozițiilor legale ale ordonanțelor care prevăd majorări salariale pentru alte categorii profesionale salarizate de la bugetul de stat și pentru personalul auxiliar de specialitate, așadar, pentru alte situații decât cele avute în vedere prin dispozițiile acestor acte normative.
Prin deciziile nr. 818/3.07.2008, nr.819/3.07.2008, nr. 820/3.07.2008, Curtea Constituțională a statuat că prevederile art. 1, art.2 al.3 și art. 27 al.1 din nr.OG 37/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești, au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
În considerentele acestor decizii s-a reținut că un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței, prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor consacrat în art. 1 al.4 din Constituție, precum și prevederile art. 61 al.4 în conformitate cu care parlamentul este unica putere legiuitoare a țării.
Art. 11 al.3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, prevede faptul că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.
În consecință, deciziile Curții Constituționale produc efecte " erga omnes", iar dispoziția din lege sau ordonanță declarată neconstituțională nu se mai poate aplica în nici o altă cauză.
În consecință, acțiunea acestora apare ca fiind nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesual pasive aStatul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sect. 5.
Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtulStatul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelorca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, reprezentat prin C, cu sediul procesual ales în C, str. -. -, nr. 18.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții, I, G, și - toți judecători în cadrul Tribunalului Constanța, cu domiciliul procesual ales la Tribunalul Constanța,-, județul C în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, TRIBUNALUL CONSTANȚA, CURTEA DE APEL CONSTANȚA - ambele cu sediul în-, județul C și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în B,--3, sector 1, ca nefondată.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 21 octombrie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Asistenți judiciari,
- -
- -
Grefier,
- -
Red.hot.asist.jud.
21 ex./ 11.11.2008
Emis 19 com/13.11.2008
Președinte:Maria ApostolJudecători:Maria Apostol, Jelena Zalman Marcel Nistor Loredana Voivozeanu
