Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 611/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 611/2009
Ședința publică de la 21 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Crețoiu judecător
- - - președinte secție
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA și pârâtul Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr.77/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura este îndeplinită.
Completul de judecată s-a constituit potrivit dispozițiilor art.98 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești prin participarea judecătorului ce asigură permanența și următorul, încheindu-se proces verbal în acest sens.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recurenții pârâți au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub dosar nr- reclamantele, și au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL ALBA IULIA, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună:
- obligarea pârâților la plata către reclamante a drepturilor salariale cuvenite cu titlul spor de periculozitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu data de 01.06.2004 și în continuare, respectiv începând ca data de 15.08.2006 pentru reclamanta, iar în subsidiar se solicită acordarea aceluiași spor în cuantum de 10% din indemnizația de încadrare brută lunară.
În motivarea cererii, reclamantele arată că au calitatea judecători în cadrul Judecătoriei Hațeg.
Având în vedere felul și complexitatea activității de mare risc social prestată de reclamante, acestea sunt recunoscute și consacrate expres de către legiuitor conform disp. art.2 din OUG nr. 27/2006 stabilindu-se riscurile funcției, dar și regimul de incompatibilități și interdicții, ținând seama de locul și rolul justiției într-un stat de drept.
În acest sens, personalul din justiție, deși se regăsește în prezența două categorii de condiții deosebite, respectiv vătămătoare și periculoase, pârâții ca ordonatori principali sau secundari de credite nu au înțeles să procedeze în sensul plății efective a sporului solicitat.
Reclamantele invocă și prevederile art.40 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel național, care diferențiază în mod clar drepturile salariale procentuale acordate în mod diferențiat cu titlu de spor de periculozitate, de sporul pentru condiții nocive.
Prin întâmpinare (fila 9-10) pârâtul Ministerul Justiției solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, reclamanții beneficiind de acordarea sporului de 15% prevăzut de art. 7 din OUG nr.27/2006, care a fost acordat în urma efectuării unei expertize de specialitate, în care a fost analizată existența cumulativă a condițiilor deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase.
Pârâtul arată că prevederile CCM nu sunt aplicabile magistraților întrucât magistrații beneficiază de drepturi salariale stabilite prin legea specială, respectiv OUG nr.27/2006.
Parata Curtea de APEL ALBA IULIAa formulat întâmpinare (fila 14) prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Întrucât toți judecătorii din cadrul Tribunalului Hunedoaras -au abținut de la judecarea cauzei, Curtea de APEL ALBA IULIA prin încheierea nr. 50/F/CC/2008 a admis cererile de abținere și a dispus trimiterea cauzei spre soluționare Tribunalului Alba - Secția civilă, complet specializat în litigii de muncă și asigurări sociale.
După înregistrarea cauzei pe rolul Tribunalului Alba reclamantele au depus acte doveditoare ale calității lor procesuale active.
Prin încheierea din data de 25.06.2008 Tribunalul Alba, în temeiul art. II alin. 1 și 2 din OUG nr. 75/2008 a scos cauza de pe rol și a trimis-o Curții de APEL ALBA IULIA spre competentă soluționare.
În temeiul art. 137 Cod procedură civilă, instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepției invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA privitoare la lipsa calității procesuale pasive, în sensul respingerii sale ca neîntemeiată, în condițiile în care această instituție are calitatea de ordonator de credite secundar, fiind cea care asigură fundamentarea bugetară a instanțelor din subordine.
Prin sentința civilă nr.77/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul cu nr.de mai sus, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA. A fost admisă acțiunea formulată de reclamante, pârâții fiind obligați să le plătească drepturile bănești reprezentate de sporul de periculozitate de 15% din indemnizația brută lunară începând cu data de 01.06.2004 pentru reclamantele și și, respectiv, 15.08.2006 pentru reclamanta, la zi, și în continuare.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantele au calitatea de judecători, fiind salarizate potrivit dispozițiilor OUG nr.27/2006.
În prezent reclamantele, beneficiază de sporul de condiții vătămătoare sănătății, respectiv de sporul de condiții nocive generat de mânuirea dosarelor și a actelor provenite de la diverse persoane, prin intermediul cărora se pot contacta microbi și boli, aceste condiții fiind determinate pe bază de expertize administrate de către instanță.
Este evident faptul că reclamantele solicită sporul de periculozitate pentru riscul vieții și al sănătății, recunoscut de OUG nr.27/2006.
În acest context nu poate fi primită susținerea conform căreia reclamantele beneficiază de sporul de 15%, pentru condiții vătămătoare sănătății, respectiv sporul de toxicitate întrucât în urma unei expertize de specialitate a fost analizată existența cumulativă a condițiilor deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase, în condițiile în care normele de drept aplicabile și mai sus arătate, nu conțin cuvântul singur sau cumulativ, sporurile salariale și procentuale trebuind a fi acordate pe categorii de riscuri și sunt diferențiate în mod clar condițiile nocive și toxice de cele periculoase, conform și art. 40 din CCM la nivel național.
Conform art.9 din această ultimă normă contractuală obligatorie, în scopul salarizării și a acordării celorlalte drepturi prevăzute în CCM, pentru personalul instituțiilor finanțate de la bugetul de stat, se vor purta negocieri pentru stabilirea fondurilor aferente acestei categorii de personal și pentru constituirea surselor, înainte de adoptarea bugetului de stat, precum și în vederea modificări ulterioare a acestuia.
Astfel, părțile contractante vor purta negocieri în vederea includerii drepturilor respective în actele normative prin care se reglementează astfel de drepturi, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate sau cu identificarea altor sume pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.
Pe baza fondurilor aprobate, părțile vor negocia utilizarea acestora pentru stabilirea salariilor și a celorlalte drepturi ale persoanelor instituțiilor publice.
Se reține faptul că OUG 27/2006, nu limitează drepturile privitoare la magistrați, această normă de drept vizând acordarea în plus față de drepturile prevăzute de alte acte normative.
De altfel, modul diferențiat de stabilire a sporului pentru condiții periculoase este stabilit în CCM unic nr.1116/2003, în acest context fiind avute în vedere prevederile art.241 alin.1 lit.c și art.295 alin.2 din Legea 53/2003 modificată și art.11 lit. d din Legea 130/1996.
Așa după cum s-a reținut mai sus, sporul de pericol este recunoscut pentru magistrați în procent de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, dar se referă la condiții periculoase în sensul de a fi vătămătoare și care se dă procentual cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
Personalul din justiție și implicit reclamantele, se regăsesc în prezența a două categorii de condiții deosebite, respectiv vătămătoare și periculoase, iar ordonatorul de credite a recunoscut pe baza expertizelor de nocivitate numai sporul de condiții vătămătoare.
Gradul de expunere la pericol a vieții și integrității corporale a magistraților este evidențiat expres și fără echivoc de OUG 27/2006, unde se disting prin condițiile de invaliditate, acestea fiind corespondente periculozității funcției profesionale.
Față de aceste considerente, instanța a admis prezenta acțiune civilă ca fiind temeinică și legală.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL ALBA IULIA.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa invocat excepția lipsei calității procesuale pasive arătând că nu are calitate de angajator al reclamantelor.
Mai arată că, pe fondul cauzei, pretenții reclamantelor sunt neîntemeiate întrucât sporul în discuție le-a fost acordat în baza art.30 din OUG nr.177/2002 până în luna aprilie 2006, iar după această dată în baza art.7 din OUG nr.27/2006.
Sporul de risc este acordat în cuantum maxim de 15% indiferent dacă sunt prezente toate elementele de risc sau numai unele din ele CCM prin art.40 prevede același spor doar numai de 10% pentru aceleași situații.
Pârâtul Ministerul Justiției a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii formulate de reclamante.
În expunerea de motive arată că, potrivit art.2 și art.7 din OUG nr.27/2006, rezultă că acordarea sporului de 15% este condiționată de stabilirea, pe baza unei expertize de specialitate, a existenței unor condiții de muncă ce pot fi deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase. Sporul de 15 % poate fi acordat o singură dată, iar reclamantele beneficiază de acesta.
Sporul nu putea fi acordat și în continuare, reclamantele nejustificând un interes actual. Drepturile respective nefiind prevăzute de lege, prin acordarea lor prima instanță a depășit limitele puterii judecătorești, arogându-și atribuții de legiferare.
Deliberând asupra recursurilor de față funcție de criticile formulate și din oficiu, potrivit prevederilor art.304/1 cod procedură civilă, Curtea de apel reține următoarele:
Recursurile sunt întemeiate pentru considerentele ce vor fi arătate:
Reclamantele, judecători în cadrul Tribunalului Hunedoara, își întemeiază acțiunea în principal pe prevederile art. 7 din OUG nr. 27/2006 și art. 40 din CCM la nivel național.
Potrivit art. 7 din OUG nr. 27/2006 "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilorli se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții".
Reclamantele susțin că dispoziția legală "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase" instituie două categorii de sporuri pentru două categorii de situații deosebite: cele vătămătoare și cele periculoase.
Pentru a clarifica acest aspect trebuie recurs la tehnica de interpretare logică, gramaticală a unui text de lege.
Dacă formularea în discuție era "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare și periculoase" atunci reclamanții puteau solicita acordarea acestui spor numai dacă toate condițiile enumerate erau îndeplinite.
Dacă legiuitorul folosea formularea fie. fie(sausau/oriori) însemna că reclamanții pot solicita acordarea sporului cu condiția să se regăsească într-una dintre situațiile reglementate.
Astfel cum este însă formulat textul legal invocat în susținerea acțiunii, prin utilizarea conjuncției "sau" după o enumerare, prin folosirea virgulei, înseamnă că dacă beneficiarul normei se regăsește în oricare dintre situațiile reglementate este îndreptățit să primească sporul.
Prin urmare, judecătorii din cadrul instanțelor beneficiază de acest spor și în situația în care lucrează numai în condiții grele, sau numai în condiții vătămătoare sau numai în condiții periculoase.
Dat fiind modul de redactare, reclamanții sunt îndreptățiți la un unic spor de 15% și în situația în care condițiile de muncă întrunesc două sau chiar trei din condițiile deosebite avute în vedere la editarea textului de lege.
În consecință, este corectă susținerea pârâtului Ministerul Justiției că textul de lege menționat nu prevede acordarea acestui spor pentru fiecare situație, cum greșit au interpretat reclamantele.
În ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă la nivel național, și implicit aplicarea prevederilor din dreptul comun al muncii, la judecători, trebuie reținut că potrivit art. 1 alin. 2 din Codul Muncii acesta se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii, iar la art. 295 se prevede că prevederile codului se aplică și acelor raporturi de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.
Astfel cum sunt redactate aceste dispoziții, rezultă fără nici un dubiu că nu se poate vorbi de o aplicabilitate a dispozițiilor din CCM la corpul magistraților, deoarece aceștia fac parte din puterea judecătorească, au o legislație aparte, bine conturată, completă, incompatibilă cu alte reglementări de drept comun.
Față de considerentele reținute, se constată că prima instanță a făcut o greșită aplicare a prevederilor legale la speța dedusă judecății, acțiunea formulată de reclamante fiind nefondată, astfel că se impune respingerea acesteia.
În ceea ce privește recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive, se constată că în mod corect prima instanță a dispus respingerea acestei excepții, având în vedere următoarele:
Potrivit art. 43 alin.2 din Legea nr. 304/2004, actualizată, președinții curților de apel exercită atribuții de coordonare și control, precum și de administrare a instanțelor din circumscripție, iar potrivit art. 44 din același act normativ are calitatea de ordonatori secundari de credite, răspunzând, conform art. 10 lit. t din Hotărârea 387/2005, de aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor și de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget.
instanțelor sunt gestionate de Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite conform art. 188 din Legea 304/2004, iar conform art. 119 din același act normativ, curțile de apel, în calitate de ordonator secundar de credite, elaborează proiectele de buget pentru instanțele din circumscripția lor, proiecte în care sunt incluse și drepturile salariale ale magistraților.
Astfel, Ministerul Justiției asigură fondurile necesare pentru instanțe în calitate de ordonator principal de credite. iar curțile de apel, în calitate de ordonatori secundari de credite, poartă răspunderea folosirii sumelor primite de la buget și efectuează plata drepturilor salariale către magistrați și personalul auxiliar încadrați în instanțe.
În consecință, în speță, Curtea de APEL ALBA IULIA are calitate procesuală pasivă, dar numai alături de Ministerul Justiției, în sensul că acesta din urmă asigură fondurile necesare pentru instanțe, inclusiv pentru retribuirea magistraților, iar Curtea de Apel efectuează plata drepturilor salariale și face mențiunile legale în cărțile de muncă.
Pentru considerentele menționate, în temeiul art. 312 raportat la art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, se va dispune admiterea recursurilor declarate de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților B și pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA și în consecință se va modifica în parte sentința atacată în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamante.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr.77/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr- și în consecință:
Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamații, și.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21.05.2009.
PREȘEDINTE: Victor Crețoiu - - | JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica - - | JUDECĂTOR 3: Ana Doriani - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact..ex.2/25.06.2009.
Jud.fond:,
Președinte:Victor CrețoiuJudecători:Victor Crețoiu, Manuela Stoica, Ana Doriani
