Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 652/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 652
Ședința publică de la 10 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Jănică Gioacăș
JUDECĂTOR 2: Petrina Manuela Aștefănesei
JUDECĂTOR 3: Sorina
Grefier:
**********************************************
La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de, G, G, în contradictoriu cu intimații MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, TRIBUNALUL BACĂU, CURTEA DE APEL BACĂU, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție împotriva sentinței civile numărul205 din 27 martie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU în dosarul nr-.-
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Nemaifiind alte chestiuni prealabile sau cereri în cauză, instanța constată cauza în stare de judecată și trece la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr.205 din 27 martie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU în dosarul nr-, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și respinsă acțiunea formulată împotriva acestui pârât pe această excepție.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții, -, -, -, G, G, -, toți cu domiciliu procesual ales la Judecătoria Buhuși - jud. B în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE - TRIBUNALUL BACAU CURTEA DE APEL BACAU CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, ca nefondată.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul a reținut următoarele;
Prin cererea înregistrată sub nr. 5043/110/05.09.2007 reclamanții, -, -, -, G, G, -, toți cu domiciliu procesual ales la Judecătoria Buhuși în calitate de personal auxiliar și personal contractual în cadrul Judecătoriei Buhuși jud. B - au chemat în judecată pârâții - Ministerul Justiției - Curtea de APEL BACAU - TRIBUNALUL BACĂU - Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării solicitând ca prin hotărâre judecătorească să fie pârâții obligați să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de 15% începând cu iunie 2004 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii - și pentru viitor - sume care să fie plătite în valoare actualizată cu indicele de inflație de la data nașterii drepturilor și până la data executării hotărârii, urmând a se face cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă;
- s-a cerut ca pârâtul Ministerul Finanțe să fie obligat să aloce fondurile necesare plății sumelor ce vor fi acordate.
Motivând în fapt acțiunea reclamanții au arătat că în conformitate cu prevederile art. 3 Legea 444/2006 pentru aprobarea OG19/2006, personalul militar și funcționarii publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională beneficiază de un spor de până la 15% lunar - din solda lunară- respectiv salariul de bază - reprezentând spor de confidențialitate - spor care conform disp. art. 15 al. 1 din OG6/2007 - se acordă și altor funcționari publici din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene, Ministerul Economiei și Comerțului, Consiliul Legislativ - dar și unor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și și Combatere a Spălării Banilor - conform art. 20 al. 3 din Legea 656/2002 modificată. Acest spor este acordat și personalului Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării conform art. 30 al. 3 din OG 137/2000.
Cu toate acestea, deși grefierii -în conformitate cu prev. art. 78 din Legea 567/2004 - sunt obligați să păstreze secretul profesional și confidențialitatea asupra informațiilor despre care iau cunoștință în exercițiul funcției privind procesele în curs - nu primesc sporul de confidențialitate în mod discriminatoriu în sensul art. 14 din dar și art. 16 din Constituția României și art. 21 din OG137/2000 privind combaterea discriminării
În drept a fost invocat art. 30 al. 3 din OG 137/2000, art. 20 al. 3 din Legea 656/2002, art. 3 din nr.OG 19/2006, art. 21 din OG 137/2000, art. 16 din Constituția României și art. 14 al
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a depus întâmpinare invocând excepția lipsei calității procesuale pasive și pe fond respingerea acțiunii ca nefondată.
Întâmpinare a depus și pârâtul Ministerul Justiției solicitând respingerea acțiunii ca nefondată- în cauză nefiind vorba de un tratament discriminatoriu - iar stabilirea sistemului de salarizare pentru sistemul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului și nu a puterii judecătorești.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a exprimat un punct de vedere depunând Hotărârea Colegiului Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nr. 232/29.08.2007 care face referire la o situație comparabilă în prezenta cauză.
Din actele și lucrările dosarului tribunalul a reținut următoarele:
Reglementarea prin lege sau printr-un alt act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit prin Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare.
Din examinarea cuprinsului Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 a rezultat că legiuitorul nu a avut în vedere modul de reglementare a unor relații sociale prin lege ori alte acte normative, folosindu-se sintagme cum sunt: "exercitarea următoarelor drepturi", - art. 1 alin. 2 " exercitarea drepturilor enunțate" - art. 1 alin. (3) "restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței și exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege" - art. 2 alin. (1), "comportament discriminatoriu", "persoana care se consideră discriminată poate sesiza Consiliul în termen de un an de la data săvârșirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoștință de săvârșirea ei" etc.
În mod evident, exercitarea unor drepturi se referă la modul de aplicare a unor dispoziții legale care constituie acele drepturi, iar nu la examinarea soluțiilor legislative alese de către legiuitor.
În afara legii, nu putem vorbi de discriminare, în sensul Ordonanței Guvernului nr. 137/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Prin urmare, modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii ori nereglementarea de legiuitor a anumitor aspecte care țin de statutul profesional al unei categorii care nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării, depășind cadrul legal reglementat prin nr.OG 137/2000.
În măsura în care o dispoziție cuprinsă într-o lege sau ordonanță în vigoare este în contradicție cu dispozițiile art. 16 din Constituție, există posibilitatea ca într-un litigiu de competența instanțelor judecătorești cei interesați să invoce excepția de neconstituționalitate a acelor prevederi legale.
Din examinarea tuturor dispozițiilor legale anterior citate, apare cu evidență faptul că sporul de confidențialitate recunoscut diferitelor categorii de salariați nu este identic din punctul de vedere al activităților desfășurate, al modului de acordare ori al cuantumului, așa încât există dificultăți în a reține " situația comparabilă" - categoriile profesionale în raport cu care reclamanții consideră că se afla într-o situație comparabilă - element indispensabil pentru a putea vorbi de o discriminare.
Astfel, în anumite legiuitorul are în vedere " informații clasificate", astfel cum sunt reglementate acestea în Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor ( informațiile, datele, documentele de interes pentru securitate națională, care datorită nivelurilor de importanță și consecințelor care s-ar produce ca urmare de dezvăluirii și diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate"), iar în alte situații doar întocmirea unor lucrări sau desfășurarea unor activități cu caracter confidențial, fără a fi vorba de acces la informații clasificate.
În anumite situații acordarea sporului este condiționată de existența unor alocații bugetare, precum și de decizia ordonatorului principal de credite, care urmează să stabilească persoanele ce desfășoară activități cu caracter confidențial ( OG nr. 6/2007).
În fine, din punct al cuantumului, în anumite situații sporul are o valoare de 15% din salariu, indemnizație, etc. în altele procentul de 15% este valoarea maximă avută în vedere de legiuitor " în cuantum de până la 15%, conform art. 15 alin. 1 din OG nr. 6/2007; în același sens este și art. 3 alin. 1 din OG nr. 19/2006).
Stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului.
Statutul personalului din sistemul autorității judecătorești ( judecători, procurori, personalul auxiliar de specialitate), precum și drepturile de care aceștia beneficiază, formează obiectul unor reglementări speciale. În mod constant, actele normative au stabilit că aceștia beneficiază de drepturile și îndatoririle prevăzute de actele normative având acest caracter, având în același timp un regim de salarizare distinct față de alte categorii de personal.
Nu există dispoziții în sensul acordării drepturilor solicitate de reclamanți în nr.OG8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției.
Fiind evident că modalitatea de salarizare a personalului auxiliar de specialitate este distinctă de cea reglementată pentru alte categorii profesionale, diferențele fiind motivate de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii profesionale, lipsa beneficiului unui drept suplimentar de natură salarială recunoscut altor categorii de salariați nu presupune plasarea într-o situație discriminatorie.
În mod greșit consideră reclamanții că s-ar afla într-o situație comparabilă cu a altor categorii socio-profesionale, atâta vreme cât pe lângă obligațiile specifice funcției, salariații din sistemul judiciar se bucură de o serie de drepturi și beneficii suplimentare care li se adresează numai lor, nefiind aplicabile altor categorii de salariați indicate de reclamanți.
Prin mai multe decizii Curtea Constituțională a reținut că principiul egalității în fața legii nu presupune uniformitate, așa încât stabilirea unor reglementări diferențiate pentru persoane aflate în situații diferite nu constituie nici discriminări și nici privilegii.
Față de cele arătate, constatând că reclamanții nu au vocație la acordarea sporului de confidențialitate și nu se poate reține o discriminare între reclamanți și cei care beneficiază de acest spor tribunalul urmează să respingă acțiunea ca nefondată.
În ce privește pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor - instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de acest pârât- întrucât între reclamanți și acest pârât nu există nici un raport juridic legal sau convențional de natură a crea în sarcina Ministerului Economiei și Finanțelor obligația de a plăti drepturile bănești solicitate - drepturi care decurg din raportul de muncă al reclamanților cu angajatorul.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs reclamanții. -
Recursul nu a fost motivat iar nemotivarea recursului în termen atrage nulitatea acestuia conform art.306 alin(1) Cod procedură civilă.-
Văzând că nu sunt motive de ordine publică ce pot fi invocate din oficiu, Curtea urmează a constata nulitatea prezentei cereri.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul pentru nemotivarea în termen, promovat de, G, G, în contradictoriu cu intimații MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, TRIBUNALUL BACĂU, CURTEA DE APEL BACĂU, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție împotriva sentinței civile numărul 205 din 27 martie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU în dosarul nr-.-
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 10 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - -
Pentru judecător - plecată
în concediu de odihnă
PREȘEDINTE INSTANȚĂ
RED.SENT. - Red.dec.JG/ Tehn.red.EG/1 iulie 2009
Președinte:Jănică GioacășJudecători:Jănică Gioacăș, Petrina Manuela Aștefănesei, Sorina
