Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 654/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 654
Ședința publică de la 05 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 2: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 3: Georgeta Pavelescu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiul de muncă privind recursul declarat de
MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - PRIN.. A. PU-ȘI împotriva sentinței civile nr. 877 din 13 06 2008 Tribunalului Iași, intimați fiind:-, G, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, TRIBUNALUL IAȘI și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată după repunerea pe rol, s-a solicitat judecata cauzei în lipsă.
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, văzând că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr.1598/99/08.04.2008, reclamanții, G, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Iași, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând obligarea primilor doi pârâți la plata sporului de risc și suprasolicitare psihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 01.01.2000 - 31.12.2004, precum și la plata unei despăgubiri egale cu sporul de 50% începând cu data de 01.01.2005 și până la încetarea discriminării, sume reactualizate. De asemenea, reclamanții au solicitat obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la alocarea fondurilor necesare achitării acestor drepturi.
În motivarea acțiunii, reclamanții au susținut că sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar a fost reglementat prin Legea nr. 50/1996, care, în art. 47 prevedea că magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar. Deși sporul era un drept câștigat de natură să compenseze condițiile de muncă cu efecte negative asupra sănătății celor din sistem, textul a fost abrogat fără nici o justificare rațională prin nr.OG 83/2000. Prin decizia nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a constatat îndreptățirea lor la acordarea sporului de 50% și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000.
În ceea ce privește termenul de promovare a acțiunii, susțin reclamanții că prin Strategia de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005 - 2007 s-a propus înlăturarea discriminării, capitolul 6 pct. 3 referindu-se la asigurarea salarizării adecvate și nediscriminatorii a magistraților și personalului auxiliar. Astfel, este o recunoaștere explicită a discriminării existente la momentul publicării Strategiei - 01.04.2005, recunoaștere care are drept efect întreruperea termenului de prescripție.
Reclamanții mai învederează faptul că sub imperiul Legii nr. 50/1996 agenții procedurali și aprozii făceau parte din categoria personalului auxiliar de specialitate și trebuiau să beneficieze de prevederile art. 47. Pentru aceste motive, pentru perioada 01.01.2000 - 31.12.2004 drepturile bănești solicitate li se cuvin în calitate de beneficiari direcți ai prevederilor Legii nr. 50/1996. După trecerea lor în categoria profesională a personalului conex, prin Legea nr. 567/2004, drepturile bănești solicitate li se cuvin în continuare deoarece era un drept câștigat și ar fi trebuit să devină un element al contractelor de muncă ce nu putea fi modificat decât prin acordul părților. Mai mult, reclamanții precizează că drepturile bănești solicitate li se cuvin cu titlu de despăgubiri generate de aplicarea discriminatorie a art. 47 din Legea nr. 50/1996 raportat la prevederile art. 3 din Legea nr. 567/2004. Astfel, până la data de 01.01.2005 sporul de 50% li se cuvenea direct și explicit întrucât erau incluși în categoria personalului auxiliar de specialitate și li se recunoștea faptul că lucrau în condiții de stres și suprasolicitare neuropsihică. După data de 01.01.2005 condițiile de muncă nu s-au schimbat, fiind incorect să nu mai primească sporul respectiv. Pentru identitate de argumente, și cei angajați după data de 01.01.2005 sunt îndreptățiți la acordarea de despăgubiri.
Mai susțin reclamanții că șoferii și personalul contractual lucrează efectiv în arhive și manipulează dosare în instanțe și în afara sediilor instanțelor.
Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive. În motivarea acestei excepții, pârâtul a susținut că, în conformitate cu prevederile art. 27 din nr.OG 137/2000, judecarea cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului, în sensul stabilirii caracterului discriminatoriu al faptei. În această situație, Consiliul nu poate fi citat în calitate de pârât, ci în calitate de expert în domeniul discriminării, pentru a-și preciza poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de discriminare.
Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
În motivarea poziției sale procesuale, pârâtul a susținut că disp. art. 47 din Legea nr. 50/1996 au fost abrogate total și explicit prin nr.OG 83/2000, iar abrogarea unor dispoziții legale reprezintă o problemă de legiferare. Este așadar o opțiune a legiuitorului, doar acesta având dreptul să reglementeze criteriile de acordare a sporurilor sau adaosurilor la indemnizațiile și salariile de bază.
Tot prin întâmpinarea formulată, pârâtul a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune pentru drepturile bănești ce nu se încadrează în termenul de prescripție general de 3 ani, raportat la prevederile art. 1, art. 3, art. 7 și art. 8 din Decretul nr. 167/1958 și ale art. 283 din Codul muncii.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive. În motivarea acestei excepții, pârâtul a susținut că stabilirea și acordarea diferitelor sporuri sau beneficii aferente unui raport de muncă sau de serviciu, precum și a celorlalte drepturi prevăzute de legea cadru, constituie un atribut exclusiv ce aparține angajatorului. De asemenea, potrivit disp. art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002, creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite. În consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor, în calitate de ordonator principal de credite, nu are posibilitatea să aloce fondurile necesare unui alt ordonator principal de credite pentru plata drepturilor salariale ale angajaților proprii. Mai mult, Ministerul Justiției nu a solicitat deschiderea de credite necesare pentru efectuarea plăților solicitate prin prezenta acțiune.
Prin sentința civilă nr.877 din 13.06.2008 Tribunalul Iași respinge excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtul Ministerul Justiției.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, G, cu domiciliul ales la Judecătoria Hârlău cu sediul în,-, jud I, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, Tribunalul Iași, cu sediul în I, str. - nr. 25, jud. I, Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5 și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B, nr. 1 - 3, sector 1.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță reține următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța constată că aceasta este neîntemeiată, având în vedere disp. art. 3 alin. 1 lit. A pct. 2 din nr.HG 386/2007, precum și disp. art. 1 din nr.OG 22/2002 aprobată prin Legea nr. 288/2002, potrivit cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. Astfel, pentru realizarea drepturilor salariale este necesară includerea sumelor datorate cu acest titlu în bugetul ordonatorului principal de credite, acesta având obligația, potrivit art. 2 din aceeași ordonanță, de a dispune toate măsurile necesare, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea bugetului propriu al ministerului și al instituțiilor din subordine a creditelor necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
De asemenea, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instanța constată că aceasta este neîntemeiată, având în vedere disp. art. 21 alin. 1 și 3 din nr.OG 137/2000.
Cât privește excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtul Ministerul justiției, instanța constată că și această excepție este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Astfel, potrivit art. 16 lit. a din Decretul nr. 167/1958, prescripția se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția, iar potrivit disp. art. 17 alin. 1 și 2 din același decret, întreruperea șterge prescripția începută înainte de a se fi ivit împrejurarea care a întrerupt-o, după întrerupere începând să curgă o nouă prescripție. Se mai reține de către instanță că prin Decizia nr. 21/10 martie 2008 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a admis recursul în interesul legii și, în interpretarea și aplicarea unitară a disp. art. 47 din Legea nr. 50/1996, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv la salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001. Astfel, prin această decizie s-a recunoscut faptul că sporul de 50%, ca drept salarial, este cuvenit magistraților și personalului auxiliar de specialitate și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, deci și pentru perioada 2000 - 2004. Or, potrivit disp. art. 329 Cod procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Totodată, la capitolul VI, pct. 3.2, anexa 2 la HG nr. 232/2005 se prevede plata sumelor datorate ca drepturi salariale magistraților și personalului auxiliar de specialitate, pentru care nu există hotărâri judecătorești, aferente perioadei 2000 - 2004.
Având în vedere faptul că sporul de 50% reprezintă un drept salarial care se cuvenea și în perioada 2000 - 2004, precum și faptul că la momentul intrării în vigoare a nr.HG 232/2005 nu existau hotărâri judecătorești cu privire la acest spor, instanța constată că prin capitolul VI, pct. 3.2, anexa 2 la HG nr. 232/2005 s-a întrerupt cursul prescripției, mențiunea plății drepturilor salariale cuvenite pentru perioada 2000 - 2004 pentru care nu existau la acel moment hotărâri judecătorești reprezentând o recunoaștere a dreptului, în sensul art. 16 din Decretul nr. 167/1958. Pentru toate aceste considerente, reținând că prin nr.HG 232/2005 s-a întrerupt cursul prescripției, la data de 01.04.2005 începând să curgă un nou termen de prescripție, instanța va respinge excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârât.
Pe fond, analizând actele și lucrările dosarului cauzei, instanța reține următoarea situație de fapt:
Reclamanții, G, și sunt salariații Judecătoriei Hîrlău pe posturile de muncitor, agent procedural, aprod și șofer.
Prin acțiunea introductivă, reclamanții au solicitat obligarea pârâților Tribunalul Iași și Ministerul Justiției la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% pentru perioada 01.01.2000 - 31.12.2004, precum și la plata unei despăgubiri egale cu sporul de 50% începând cu data de 01.01.2005 și până la încetarea discriminării.
Potrivit disp. art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50 % din salariul de bază brut lunar". Astfel, art. 47 din Legea nr. 50/1996 stabilea dreptul magistraților și al personalului auxiliar de specialitate la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50 % din salariul de bază brut lunar. Or, reclamanții sunt angajați la Judecătoria Hîrlău pe posturile de muncitor, agent procedural, aprod și șofer, nefăcând parte din categoria personalului auxiliar de specialitate. În acest sens, potrivit disp. art. 3 alin. 1 din nr.HG 567/2004, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT, iar potrivit alin. 3 al aceluiași articol, sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural, aprod și șofer. Totodată, instanța reține că nici anterior intrării în vigoare a nr.HG 567/2004, agenții procedurali, aprozii, șoferii și muncitorii nu făceau parte din categoria personalului auxiliar de specialitate întrucât îndeplineau aceleași atribuții specifice.
Se mai reține de către instanță că prin Decizia nr. 21 din 10 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a admis recursul în interesul legii și, în interpretarea și aplicarea unitară a disp. art. 47 din Legea nr. 50/1996, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv la salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001. Or, potrivit disp. art. 329 Cod procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Având în vedere faptul că prin decizia nr. 21/10.03.2008 s-a constatat că au dreptul la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate, faptul că reclamanții nu fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate, precum și dispozițiile art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă, instanța constată că sunt neîntemeiate pretențiile reclamanților privind plata sporului de 50%.
. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor. n motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă, susține că nu are calitate procesuală pasivă, având răspunderea elaborării proiectului bugetului de stat, însă numai în baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, printre care și Ministerul Justiției, aceasta necorespunzând cu răspunderea plății sumelor reclamate în cauză.
În conformitate cu dispozițiile art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2000, creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite, prin legea bugetară anuală, nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite. Mai mult, Ministrul Justiției nu a solicitat deschiderea de credite necesare pentru efectuarea plății solicitate, sens în care nu poate fi obligat să aloce fondurile pentru efectuarea plății pretinse.
Mai motivează recurentul că stabilirea și acordarea diferitelor sporuri aferente unui raport de muncă sau a unor stimulente constituie atributul exclusiv al angajatorului, raportul de drept procesual putându-se lega valabil numai între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății.
Curtea constată recursul ca fiind lipsit de interes și-1 va respinge ca atare, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă.
În raport de soluția pronunțată de tribunal în primă instanță, de respingere a acțiunii reclamanților, recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor se vădește a fi lipsit de un interes născut și actual.
Altfel spus, hotărârea fondului nu-l expune pe recurentul - pârât la nici un prejudiciu pentru ca acesta să aibă interes a recurge la contestarea acestuia în calea de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr. 877 din 13.iunie.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05.06.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./ Tehnored.
02 ex.16.06.2009
Tribunalul Iași: Jud.
Jud.
Președinte:Daniela PruteanuJudecători:Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea, Georgeta Pavelescu
