Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 655/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 655
Ședința publică de la 05 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 2: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 3: Georgeta Pavelescu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiul de muncă privind recursul declarat de împotriva sentinței civile nr. 170 din 11.12. 2008 Curții de APEL IAȘI, intimați fiind: TRIBUNALUL VASLUI, CURTEA DE APEL IAȘI, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ PENITENCIARELOR, PENITENCIARUL CU REGIM . V și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen de judecată, recurentul a depus la dosar, prin registratura instanței, concluzii scrise, solicitând judecata cauzei în lipsă.
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, văzând că s-a solicitat judecata în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de fata;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Vaslui cu nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Tribunalul Vaslui, Curtea de APEL IAȘI, Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor, Penitenciarul cu Regim . V solicitând plata sporurilor cuvenite pentru perioada 1 mai 2007-1 mai 2008, respectiv 10% din salariul de bază brut lunar pentru desfășurarea de activitate în condiții vătămătoare, 30% din salariul de bază brut lunar pentru desfășurarea de activități în condiții deosebite cu grad ridicat de risc, 15% din salariul de bază brut lunar reprezentând confidențialitatea datelor, 50% din salariul de bază brut lunar prevăzut de pct. 5.1. AC din Anexa 5 la Normele metodologice de aplicare a OG 64/2006, 20% din salariul de bază brut lunar pentru activitate desfășurată în penitenciar situat în zonă izolată, 15% din salariul de bază brut lunar reprezentând sporul de calculator, obligarea Penitenciarului cu Regim . la plata normei de hrană zilnică pe perioada 1.05.2007-1.05.2008, iar Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor să fie obligate să vireze sumele necesare efectuării plăților, sume care să fie actualizate cu indicele de inflație la data efectuării plății.
Reclamantul a solicitat citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
În motivarea acțiunii, reclamantul a aratat că, începând cu data de 1 mai 2007, fost delegat să își desfășoare activitatea de grefier pe lângă judecătorul delegat cu executarea pedepselor privative de libertate la Penitenciarul Vaslui.
Susține reclamantul că și-a desfășurat activitatea în interiorul penitenciarului unde este câmp electromagnetic, că a intrat permanent în contact cu persoanele private de libertate, că a avut acces la dosarele individuale ale persoanelor private de libertate și la programul informatizat al penitenciarului, care are caracter confidențial și că, în cadrul penitenciarului, sunt amenajate camere pentru deținuții cu TBC/, cu care a intrat direct în contact.
A mai precizat reclamantul că toate orele de program lucra la calculator și că de sporul de calculator beneficiază personalul auxiliar de la instanța supremă, salariații din Ministerul Justiției, din sistemul sanitar, din industria chimiei și petrochimiei.
Apreciază reclamantul că există o situație de discriminare între el și angajații ANP, atâta timp cât desfășoară activitate în aceleași condiții.
Au fost invocate prevederile art. 6 alin. 2 Codul muncii, art. 20 din Constituția României, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, dispozițiile OG 137/2000, precum și art. 1 din HG nr. 1848/2004 și art. 10 alin. 1 din Legea nr. 293/2004 în ceea ce privește drepturile de hrană.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Penitenciarul Vasluia solicitat respingerea acțiunii, arătând că reclamantul a desfășurat activități specifice funcției de grefier și nu are calitate de funcționar public cu statut special conform Legii nr. 293/2004.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. A susținut pârâtul că reglementarea prin lege sau prin alt act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit prin OG nr. 137/2000, deci modul de stabilire prin lege a unor drepturi nu este o problemă ce poate fi apreciată din punctul de vedere al discriminării.
Actele normative care reglementează salarizarea și statutul personalului auxiliar de specialitate nu prevăd nici unul din drepturile solicitate de reclamant și nici delegarea categoriei profesionale din care face parte în cadrul penitenciarelor.
Prin încheierea din 25 septembrie 2008, avându-se în vedere dispozițiile OUG nr. 75/2008, cauza a fost trimisă Curții de APEL IAȘI, unde a fost înregistrată cu nr-.
Din probatoriul administrat în cauză, Curtea, ca instanta de fond,a reținut următoarele:
Prin Ordinul de serviciu nr. 4 din 26 aprilie 2007, Președintele Curții de APEL IAȘIa dispus ca reclamantul, grefier la Judecătoria Vaslui, să funcționeze, începând cu data de 1 mai 2007, ca grefier delegat pe lângă judecătorul desemnat pentru executarea pedepselor privative de libertate la Penitenciarul Vaslui.
Potrivit art. 14 alin. 2 din OUG nr. 27/2006, judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, precum și alte categorii de personal salarizate potrivit prezentei ordonanțe de urgență, delegate sau detașate în sistemul penitenciar, beneficiază pe durata delegării sau detașării și de drepturile prevăzute de legile speciale pentru activitatea desfășurată efectiv în penitenciar. Reclamantul nu este salarizat potrivit OUG nr. 27/2006, deci nu-i sunt aplicabile prevederile art. 14 alin. 2 din acest act normativ. Mai mult, reclamantul nu a fost delegat la Penitenciarul Vaslui, ci a fost desemnat să funcționeze ca grefier pe lângă judecătorul delegat cu executarea pedepselor privative de libertate la Penitenciarul Vaslui.
Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, nu rezultă că judecătorul delegat la Penitenciarul Vaslui ar fi beneficiat, pe durata delegării, pentru activitatea desfășurată efectiv în penitenciar, și de anumite drepturi prevăzute de legile speciale. De altfel, reclamantul nu invocă existența discriminării în ceea ce privește neacordarea unor drepturi, respectiv a sporurilor din salariul de bază, mai puțin sporul de calculator, și a normei de hrană zilnică, prin raportare la judecătorul delegat cu executarea pedepselor privative de libertate, pe lângă care a fost desemnat să funcționeze, ci prin raportare la angajații Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Cu privire la discriminarea invocată de reclamant, s-a reținut că atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în interpretarea art. 14 din CEDO referitor la discriminare, cât și Curtea Constituțională au stabilit că egalitatea în drepturi între cetățeni nu înseamnă uniformitate, fiind posibilă stabilirea unui tratament juridic diferit pentru situații diferite, când acestea se justifică în mod rațional și obiectiv. Principiul egalității în drepturi și al nediscriminării se aplică doar situațiilor egale ori asemănătoare, iar tratamentul juridic diferențiat stabilit de legiuitor în considerarea unor situații obiectiv diferite nu reprezintă nici privilegii, nici discriminare.
Dimpotrivă, legiuitorul poate să țină seama de anumite particularități, care impun, în mod necesar și rațional, un tratament diferențiat. Ca urmare, este posibilă diferențierea salarizării, fără a fi vorba de discriminare, în funcție de folosirea unor cunoștințe și drepturi profesionale similare sau egale, depunerea unei cantități egale ori similare de efort intelectual și/sau fizic, importanța și complexitatea muncii prestate, cantitatea, calitatea și valoarea muncii, condițiile de muncă etc.
Statutul personalului auxiliar de specialitate diferă de al altor categorii profesionale, sub aspectul atribuțiilor, competențelor, condițiilor de acces, al incompatibilităților și, pe cale de consecință, al salarizării. Modalitatea de salarizare a reclamantului este motivată de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute pentru această categorie profesionale.
Astfel, lipsa beneficiului unui drept de natură salarială recunoscut altor categorii de salariați nu presupune automat discriminare, ci poate fi justificată de situațiile diferite în care se află și care impun în mod rațional și obiectiv soluții diferite ale legiuitorului în privința salarizării, fără ca prin aceasta să se încalce principiul egalității prevăzut de Constituție și art. 6 alin. 2 Codul muncii.
Reclamantul, grefier, face parte din categoria personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, salarizat potrivit OG nr. 8/2007, în timp ce angajații ANP, la care face trimitere reclamantul, sunt funcționari publici cu statut special, salarizați conform OG nr. 64/2006. Toate sporurile solicitate de reclamant sunt acordate acestei categorii de salariați, ținându-se seama de natura activității desfășurate ori de condițiile în care își desfășoară activitatea.
Astfel, sporul de 10 % din salariul de bază brut lunar presupune desfășurarea activității în anumite condiții vătămătoare (antenă- electromagnetice), iar sporul de 30% este, în realitate, un spor de până la 30% calculat la salariul de bază, de care beneficiază uncționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor operative, a activităților de pază, supraveghere, escortare, reeducare și asistență medicală pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate, culegere, prelucrare, verificare și valorificare a informațiilor, investigații, acțiuni și intervenție cu un grad ridicat de risc ori în condiții de pericol deosebit. Mai mult, alin. 2 al art. 21 din OG nr. 64/2006 prevede că unitățile, categoriile de personal și cuantumul sporului se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.
Este evident că reclamantul nu se regăsește în nici una dintre aceste situații, așa cum nu poate fi asimilat nici categoriei personalului civil dintr-o instituție publică de apărare națională, care beneficiază de un spor de până la 15% din salariul de bază, în funcție de certificatul/avizul de securitate deținut.
De asemenea, nu rezultă că reclamantul își desfășoară activitatea într-un penitenciar situat într-o zonă izolată, pentru a fi aplicabile prevederile art. 20 din OG nr. 64/2006 sau în condiții deosebit de periculoase (TBC, ), pentru a fi aplicabile prevederile pct. 5.1.A. din Anexa nr. 5 din nr. 399/C/2007. Situația reclamantului nu poate fi similară nici situației funcționarului public cu statut special din Ministerul Justiției, cu atribuții de coordonare și control al activității din sistemul administrației penitenciare sau cu alte atribuții în legătură cu activitatea administrației penitenciare, așa încât nu sunt aplicabile prevederile HG nr. 1848/2004 privind norma de hrană.
În ceea ce privește sporul de calculator de 15%, reclamantul, căruia îi revine obligația de a dovedi existența unor fapte care permit a se presupune existența unei discriminări, nu a făcut dovada că personalul auxiliar de la instanța supremă, singura categorie din cele menționate, în raport de care s-ar putea examina existența unei discriminări, beneficiază de acest spor.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul, considerand-o nelegala si netemeinica.
A sustinut recurentul ca instanta de fond a retinut in mod gresit si in contradictie cu probele administrate, ca nu ar avea dreptul la sporurile solicitate prin actiunea introductiva intrucat a lucrat timp de 1 an ca grefier delegat pe lângă judecătorul desemnat pentru executarea pedepselor privative de libertate la Penitenciarul Vaslui, participand nemijlocit, fara supraveghere, la audierea persoanelor private de libertate si la comunicarea solutiilor judecatorului catre acestea.
Mai sustine recurentul ca prima instanta a retinut eronat ca nu ar avea aceste drepturi intrucat este personal auxiliar si nu functionar public cu statut special, neluand in considerare faptul ca prin cererea formulata a invocat discriminarea.
In drept, recursul nu a fost motivat insa criticile formulate se circumscriu art.304 pct.9 pr.civ.
Alaturat cererii s-au depus inscrisuri.
Paratii Administrația Națională a Penitenciarelor si Penitenciarul Vaslui au formulat intampinari, solicitand respingerea recursului si mentinerea sentintei de fond ca legala si temeinica.
Analizand actele si lucrarile dosarului in raport de motivele invocate, probatoriul administrat in cauza si dispozitiile legale incidente,Curtea constata ca recursul este fondat, insa doar in limitele ce urmeaza.
Prin Decizia in interesul legii nr.46 din 15.12.2008, obligatorie pentru instante conform disp.art.329 pr.civ. Inalta C de Casatie si Justitie a decis ca judecatorii, procurorii, magistratii asistenti precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidentialitate de 15%, calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar, in baza disp.art 99 al.1 lit.d din Legea 303/2004 raportat la art.16 al.1 si 2 din Codul deontologic al magistratilor si al art.78 al.1 din Legea 567/2004 raportat la art.9 din Codul deontologic al personalului auxiliar.
Ca atare, si reclamantului, ce face parte din categoria personalului auxiliar si a pastrat acest statut si in perioada cand a lucrat ca grefier delegat pe lângă judecătorul desemnat pentru executarea pedepselor privative de libertate la Penitenciarul Vaslui, i se cuvine sporul de confidentialitate pentru perioada 1.05.2007-1.05.2008.
Sub acest aspect,urmeaza a fi admis recursul iar sentinta urmeaza a fi modificata in sensul admiterii in parte a actiunii si obligarii paratilor la plata sporului respectiv, fiind incidente disp.art.304 pct.9 pr.civ.
In ceea ce priveste insa celelalte sporuri solicitate prin actiune, Curtea apreciaza ca in mod corect prima instanta a interpretat normele legale in materie, retinand ca actele normative care reglementează salarizarea și statutul personalului auxiliar de specialitate nu prevăd nici unul din drepturile solicitate de reclamant iar discriminarea nu poate fi constatata intrucat lipsa beneficiului unui drept de natură salarială recunoscut altor categorii de salariați nu presupune automat discriminare, ci poate fi justificată de situațiile diferite în care se află și care impun în mod rațional și obiectiv soluții diferite ale legiuitorului în privința salarizării, fără ca prin aceasta să se încalce principiul egalității prevăzut de Constituție și art. 6 alin. 2 Codul muncii
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul impotriva sen.civ.nr.170 din 11.12.2008 pronuntata de Curtea de Apel I, sentinta pe care o modifica in parte in sensul ca:
Admite in parte actiunea reclamantului in contradictoriu cu pârâții Tribunalul Vaslui, Administrația Națională a Penitenciarelor, Penitenciarul cu Regim . V, Curtea de APEL IAȘI, Ministerul Justiției, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Obliga pârâții Tribunalul Vaslui, Administrația Națională a Penitenciarelor, Penitenciarul cu Regim . V, Curtea de APEL IAȘI, Ministerul Justiției sa plateasca reclamantului sporul de confidentialitate in cuantum de 15% din salariul de baza brut lunar pe perioada 1.05.2007-1.05.2008.
Mentine dispozitiile sentintei recurate referitore la respingerea celorlalte drepturi salariale solicitate.
Irevocabila.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Iunie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./Tehnored.
29.06.2009-2 ex.-
Curtea de Apel I:;
.
Președinte:Daniela PruteanuJudecători:Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea, Georgeta Pavelescu
