Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 672/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi salariale -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.672
Ședința publică din 19 mai 2009
PREȘEDINTE: Gheorghiu Nicolae
JUDECĂTOR 2: Maierean Ana
JUDECĂTOR 3: Andronic Tatiana
Grefier:
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de reclamanta -, ambele cu domiciliul ales la Tribunalul Suceava, județul S și de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților B, cu sediul în B-, sector 5, împotriva sentinței nr. 594 din 18 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit reclamanții recurenți, reprezentantul pârâtului recurent, reprezentanții pârâților intimați Curtea de APEL SUCEAVA, Curtea de Apel Iași, Tribunalul Suceava, Tribunalul Botoșani, Tribunalul Iași, intimat parte în proces Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării B precum și reclamanții intimați, și.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursurile în stare de judecată a lăsat cauza în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin acțiunea adresată Curții de Apel Suceava și înregistrată la data de 22.12.2008, reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași și Tribunalul Botoșani, au solicitat obligarea pârâților la calcularea și plata diferențelor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din indemnizația de bază brută lunară pentru perioada 1.09.2000 - 1.09.2004, respectiv 1.02.2007 - și data pronunțării sentinței și pentru viitor (doar pentru reclamantele și --), în raport cu timpul efectiv lucrat de fiecare reclamant la pârâți, sume actualizate în funcție de rata de creștere a inflației și a dobânzii legale până la plata efectivă, precum și obligarea pârâților la înscrierea în carnetul de muncă al fiecărui reclamanta mențiunilor corespunzătoare acestor drepturi salariale.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că au calitatea de judecători la Tribunalul Suceava, iar potrivit Legii nr.50/1996 au beneficiat de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% de indemnizația de bază brută lunară.
Conform art.47 din legea nr.50/1996, în forma republicată în Monitorul Oficial nr. 563 din 18 noiembrie 1999, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Acest text a fost abrogat însă în mod nelegal și abuziv, întrucât prin Legea nr. 125/2000 (art. 1, lit. Q pct. 1), Guvernul României a fost abilitat doar să modifice și să completeze Legea nr. 50/1996.
Au fost enunțate dispozițiile art. 114 alin. 1 și art. 53 din Constituție privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul unor legi organice, respectiv cele privind restrângerea unor drepturi sau libertăți, precum și dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.
S-a mai susținut, în acest sens a fost admis și recursul în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție în compunerea Secțiilor Unite, instanța supremă statuând că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001, reclamanții evocând considerentele deciziei susmenționate, astfel cum au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 444 din 13.06.2008, obligatorie conform dispozițiilor art. 329 alin. 2 Cod procedură civilă.
Cât privește eventuala prescripție a dreptului la acțiune pentru perioada specificată, reclamanții au evocat dispozițiile art. 166 alin. 2 din Codul muncii, conform căruia termenul de prescripție este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaștere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale, text ce se coroborează cu dispozițiile art.16 alin.1 lit.c și art.17 din Decretul nr.167/1958 care stabilește că prescripția se întrerupe prin recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie făcută de cel în folosul căruia curge prescripția, exemplificând în acest decizia nr. XXI din 10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Justiției a invocat excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune invocând art.1, art.3, art.7 și art.8 din Decretul nr.167/1958 și prevederile art.283 din Legea nr.53/2003 potrivit căruia cererile în materia conflictelor de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului de muncă constată în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat. Au fost evocate dispozițiile deciziei nr. XXI/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar", dar prin art.1 pct.42 din OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996, art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat expres.
Prin decizia nr. XXI din 10 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea, alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001.
Pentru ca prescripția să-și producă efectul sancționator extinctiv, este necesar ca pentru titularul dreptului la acțiune să existe, pe lângă voința de a acționa și posibilitatea reală de a acționa, adică de a se adresa organului competent pentru protecția dreptului său.
Dacă pe timpul cât durează împrejurarea care îl împiedică pe titularul dreptului la acțiune să acționeze prescripția nu ar fi oprită, adică suspendată, s-ar ajunge la situația în care titularul dreptului la acțiune să i se aplice efectul extinctiv, fără a i se imputa posibilitatea ori neglijența în a acționa, într-o asemenea situație prescripția ar fi deturnată de la finalitatea sa, nemaiavând caracter real.
În condițiile în care prin art. 1 pct. 42 din OG 83/2000 art. 47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat, nu le poate fi imputată reclamanților pasivitatea ori neglijența în a acționa.
După pronunțarea deciziei în interesul legii reclamanții au avut posibilitatea reală de a acționa, de a se adresa instanței pentru plata acestor drepturi.
Prin sentința nr.594 din 18.03.2009 a Tribunalului Suceava - Secția civilă (instanță care a fost investită cu judecarea cauzei prin încheierea nr. 18 din 22.01.2009 a Curții de APEL SUCEAVA, emisă în baza Deciziei nr.104/20.01.2009 a Curții Constituționale), s-a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtul Ministerul Justiției.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, -, toți cu domiciliul ales la Tribunalul Suceava,-, jud. S în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților cu sediul în mun. B,-, sector 5, Curtea de APEL SUCEAVA cu sediul în mun. S,-, jud. S, Curtea de Apel Iași cu sediul în mun. I,-, jud. I, Tribunalul Suceava cu sediul în mun. S,-, jud. S, Tribunalul Botoșani cu sediul în mun. B,-, jud. B, Tribunalul Iași cu sediul în mun. I,-, jud. I, parte procesuală fiind Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu sediul în mun. B, nr. 1 - 3, sector 1..
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Suceava să plătească reclamantului drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 1.09.2000 - 08.09.2003 și 01.07.2004-01.09.2004, precum și pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Iași și Tribunalul Iași pentru perioada 09.09.2003 - 01.07.2004, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Botoșani să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 1.09.2000 - 15.05.2004, precum și pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Suceava pentru perioada 15.05.2004 - 01.09.2004, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Suceava să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 1.09.2001 - 01.09.2004, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Suceava să plătească reclamantului drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 09.06.2003 - 01.09.2004, precum și pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Iași și Tribunalul Iași pentru perioada 01.09.2000 - 09.06.2003, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Suceava să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 1.12.2003 - 01.09.2004, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Suceava să plătească reclamantului drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 01.09.2000 - 01.09.2004, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Suceava să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 07.06.2004 - 01.09.2004, precum și pentru perioada 01.02.2007 - 01.03.2009, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Suceava să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 01.09.2001 - 01.09.2004, precum și pentru perioada 01.02.2007 - 01.03.2009, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Suceava să plătească reclamantului drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 01.09.2000 - 01.09.2004, actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății.
Au fost obligați pârâții Tribunalul Suceava, Tribunalul Botoșani, Tribunalul Iași, Curtea de APEL SUCEAVA și Curtea de Apel Iași să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților, potrivit perioadelor lucrate la fiecare angajator.
Împotriva sus-menționatei sentințe civile au declarat recursuri reclamantele -- și cât și pârâtul Ministerul Justiției.
În motivarea recursului, reclamantele sus-menționate au susținut că nu poate fi reținută motivarea primei instanțe în sensul că cererea de acordare drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară și în continuare nu ar fi admisibilă în condițiile în care prin Ordinul Ministerului Justiției nr.768/2009 s-a dispus plata către toți judecătorii a acestor drepturi salariale începând cu data de 1.02.2009.
Au susținut că prin decizia nr. XXI din 10.03.2008 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție -, publicată în Monitorul Oficial nr.444 din 13 iunie 2008, s-a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și s-a statuat că " în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
În considerentele acestei decizii se arată că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil, potrivit instanței supreme, în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr.50/1996 și ale art. 23^1 din Legea nr.56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege.
Or, având în vedere caracterul obligatoriu al deciziilor pronunțate în recursurile declarate în interesul legii, consacrat de art.329 alin.3 din Codul d e procedură civilă, caracter obligatoriu ce privește inclusiv considerentele ce explicitează dispozitivul, apreciem că instanța de fond era ținută că admită și capătul de cerere vizând obligarea pârâților la acordarea pentru viitor a drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar.
Recurentele au solicitat ca în baza art. 312 alin. 1 și 3 din Codul d e procedură civilă raportat la art.304 pct. 9 din același cod, să se admită recursurile și să fie modificată în parte sentința recurată în sensul admiterii acțiunii și obligării pârâților la acordarea drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară și în continuare.
Prin recursul declarat, întemeiat pe prevederile art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, pârâtul Ministerul Justiției a criticat sentința pentru că instanța de fond nu a reținut prescripția dreptului material la acțiune al reclamanților pentru drepturile solicitate pe perioada 1.09.2000 - 1.09.2004.
A susținut că potrivit art.283 alin.1 lit. a din Codul muncii, cererile în vederea soluționării în conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat.
De asemenea, potrivit art.3 alin.1 din Decretul nr.167/1958 privind prescripția extinctivă, durata temeiului general de prescripție aplicabil în materia drepturilor de creanță este de 3 ani.
Referitor la momentul de început al curgerii termenului de prescripție, același recurent a învederat aplicabilitatea dispozițiilor art.8 din Decretul nr.167/1957, în conformitate cu care intervine recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția, efectul întreruperii termenului de prescripție constând, conform art.17 alin. 1 și 2 din același act normativ în ștergerea prescripției începute înainte de a se fi ivit împrejurarea care a întrerupt-o și începerea unui nou termen de prescripție.
Ori în cauză au intervenit mai multe acte de întrerupere a cursului prescripției, prin diferite acte emise de Ministerul Justiției, respectiv prin Ordinul nr. 903/C din 18.03.2003 al Ministrului Justiției s-a constituit Comitetul mixt de soluționare a problemelor de natură salarială a magistraților, Ministerul Justiției efectuând diferite demersuri la Ministerul Finanțelor Publice pentru alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale restante, iar prin Ordinul nr. 3/C din 11.01.2005 același pârât a dispus calcularea și centralizarea sumelor datorate magistraților din cadrul organelor autorității judecătorești, inclusiv pentru cei care nu dețineau titluri executorii (anexele 1-18 la ordin).
Totodată, se constată că prin nr.HG 232/2005, publicată în nr. 273/2005, act normativ producând efecte erga omnes, a fost aprobată Strategia de reformă a sistemului judiciar pe anii 2005 - 2007 și Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei de reformă pentru perioada specificată, iar prin Cap. VI pct. 3.2 din anexa 2 s-a stabilit măsura plății drepturilor salariale restante și diminuarea discriminărilor salariale pentru personalul din domeniul autorității judecătorești, inclusiv pentru cei care nu dețineau titluri executorii cu scadența de plată în luna decembrie 2005, măsura preluată și în Angajamentul perfectat cu ocazia încheierii negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană, obligația de plată a drepturilor salariale restante și salarizarea adecvată și nediscriminatorie a magistraților și personalului auxiliar de specialitate constituind o prioritate cuprinsă în planul de acțiune pentru anii 2005-2007.
A susținut că la momentul intrării în vigoare a nr.OG83/2000 s-a născut dreptul la acțiune al reclamanților, iar nu din momentul pronunțării Deciziei nr. XXI/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Examinând recursurile de față, curtea constată întemeiat recursul declarat de reclamantele -- și și neîntemeiat recursul pârâtului Ministerul Justiției pentru cele ce se vor reține în continuare.
Astfel, referitor la recursul reclamantelor -- și, curtea reține că, prin Decizia nr. XXI din 10.03.2008 a secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a statuat că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Este corectă observația recurenților conform căreia în considerentele deciziei nr.21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție se arată că au supraviețuit dispozițiilor de obligare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice; că efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil, potrivit instanței supreme, în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 și ale art.231din Legea nr.56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege.
La fel de judicioasă este și susținerea recurenților în sensul că, având în vedere momentul obligatoriu al deciziilor pronunțate în recursurile declarate în interesul legii, consacrat de art.329 alin.3 din Codul d e procedură civilă, caracter obligatoriu ce privește inclusiv considerentele ce explicitează dispozitivul, instanța de fond era ținută să admită și capătul de cerere privind obligarea pârâților la acordarea pentru viitor a drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară.
Referitor la recursul pârâtului Ministerul Justiției, curtea apreciază că în mod corect instanța de fond a respins excepția de prescripție a dreptului material la acțiune al reclamanților pentru pretențiile solicitate pe perioada 1.09.2000 - 1.09.2004.
Astfel în considerentele sentinței recurate, cu privire la această excepție, corect s-a reținut că, potrivit art.47 din Legea nr.50/1996, republicată "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar", dar prin art.1 pct.42 din OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996, art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat expres.
Corect s-a reținut, de asemenea, că potrivit art.16 alin.1 din Decretul nr.167/1958, prescripția se întrerupe și în cazul în care intervine recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția, efectul întreruperii termenului de prescripție constând, conform art.17 alin. 1 și 2 din același act normativ în ștergerea prescripției începute înainte de a se fi ivit împrejurarea care a întrerupt-o și începerea unui nou termen de prescripție.
Față de cele de mai sus, curtea în baza art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va admite recursul introdus în cauză de reclamantele și -- și va modifica în parte sentința recurată în sensul că va obliga pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Suceava să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 7.06.2004 - 1.09.2004 precum și pentru perioada 1.02.2007 - 1.03.2009 actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății și în continuare;
Va obliga pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava, să plătească reclamantei -- drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 1.09.2001 - 1.09.2004 precum și pentru perioada 1.02.2007 - 1.03.2009 actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății și în continuare.
Se va respinge ca nefondat, recursul declarat în cauză de pârâtul Ministerul Justiției.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantele și --, ambele cu domiciliul ales la Tribunalul Suceava, împotriva sentinței nr. 594 din 18 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, în dosarul nr-.
Obligă pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Suceava să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 7.06.2004 - 1.09.2004 precum și pentru perioada 1.02.2007 - 1.03.2009 actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății și în continuare.
Obligă pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava, să plătească reclamantei -- drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 1.09.2001 - 1.09.2004 precum și pentru perioada 1.02.2007 - 1.03.2009 actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății și în continuare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 19 mai 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud.fond:
Jud:
Asist.jud:
Asist.jud:
Tehnored.
Ex.2/17.06.2009
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
. - Caracterizarea cererii în raport de care
s-a soluționat pricina:Drepturi bănești. Respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtul Ministerul Justiției. Admis în parte acțiunea formulată de reclamanți.
II. - Soluția în recurs:Admite recursul reclamantelor, Modifică în parte sentința recurată în sensul că Obligă pârâții Sv. și Trib. să plătească reclamanților drepturile reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul brut lunar actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății și în continuare. Respinge recursul declarat de pârâtul ca nefondat.
SECȚIA CONFLICTE
DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
- TRIBUNALUL SUCEAVA II.-CURTEA DE APEL SUCEAVA
Sentința nr. 594/18.03.2009Decizia civilă nr.672/19.05.2009
Dosar nr- Dosar nr-
Președinte: Președinte:- -
Judecător: Judecători:- -
Asistent: judiciar:- -
Asistent judiciar
Examinând recursurile de față, curtea constată întemeiat recursul declarat de reclamantele -- și și neîntemeiat recursul pârâtului Ministerul Justiției pentru cele ce se vor reține în continuare.
Astfel, referitor la recursul reclamantelor -- și, curtea reține că, prin Decizia nr. XXI din 10.03.2008 a secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a statuat că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Este corectă observația recurenților conform căreia în considerentele deciziei nr.21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție se arată că au supraviețuit dispozițiilor de obligare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice; că efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil, potrivit instanței supreme, în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 și ale art.231din Legea nr.56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege.
La fel de judicioasă este și susținerea recurenților în sensul că, având în vedere momentul obligatoriu al deciziilor pronunțate în recursurile declarate în interesul legii, consacrat de art.329 alin.3 din Codul d e procedură civilă, caracter obligatoriu ce privește inclusiv considerentele ce explicitează dispozitivul, instanța de fond era ținută să admită și capătul de cerere privind obligarea pârâților la acordarea pentru viitor a drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară.
Referitor la recursul pârâtului Ministerul Justiției, curtea apreciază că în mod corect instanța de fond a respins excepția de prescripție a dreptului material la acțiune al reclamanților pentru pretențiile solicitate pe perioada 1.09.2000 - 1.09.2004.
Astfel în considerentele sentinței recurate, cu privire la această excepție, corect s-a reținut că, potrivit art.47 din Legea nr.50/1996, republicată "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar", dar prin art.1 pct.42 din OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996, art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat expres.
Corect s-a reținut, de asemenea, că potrivit art.16 alin.1 din Decretul nr.167/1958, prescripția se întrerupe și în cazul în care intervine recunoașterea dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția, efectul întreruperii termenului de prescripție constând, conform art.17 alin. 1 și 2 din același act normativ în ștergerea prescripției începute înainte de a se fi ivit împrejurarea care a întrerupt-o și începerea unui nou termen de prescripție.
Față de cele de mai sus, curtea în baza art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va admite recursul introdus în cauză de reclamantele și -- și va modifica în parte sentința recurată în sensul că va obliga pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA și Tribunalul Suceava să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 7.06.2004 - 1.09.2004 precum și pentru perioada 1.02.2007 - 1.03.2009 actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății și în continuare;
Va obliga pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Suceava, să plătească reclamantei -- drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 1.09.2001 - 1.09.2004 precum și pentru perioada 1.02.2007 - 1.03.2009 actualizate în raport cu indicele de inflație la data plății și în continuare.
Se va respinge ca nefondat, recursul declarat în cauză de pârâtul Ministerul Justiției.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Președinte:Gheorghiu NicolaeJudecători:Gheorghiu Nicolae, Maierean Ana, Andronic Tatiana
