Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 699/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 699
Ședința publică de la 12 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 2: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 3: Daniela Pruteanu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție privind recursul declarat de recurentul Ministerul Finanțelor Publice - prin.. A. Pu-ași, împotriva sentinței civile nr. 771/28.05.2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, intimați fiind, Onici, Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen după trimiterea acestuia de la.- urmare deciziei nr. 104/ 20.01.2009 a Curții Constituționale -, nu s-a depus întâmpinare. S-a solicitat judecata în lipsă.
S-a dat citire raportului asupra recursului potrivit căruia acesta a fost declarat în termen și motivat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și lasă cauza în pronunțare.
Ulterior deliberării,
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr.389 din 07.03.2008 pronunțată de Tribunalul Iași,a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași, și Ministerul Economiei și Finanțelor B și au fost obligați primii trei pârâți să plătească reclamanților (pentru perioada 2005 și 2006), ( pentru perioada 2005), ( pentru perioada 2005 și 2006), ( pentru perioada 2005 și 2006), (pentru perioada 2005), ( pentru 2005), ( pentru perioada 2005 și 2006), ( pentru anul 2006) drepturile salariale reprezentând primele de concediu aferentă anilor menționați, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare achitării drepturilor salariale ce fac obiectul hotărârii.
Hotărârea astfel pronunțată a fost completată prin sentința civilă nr.771 din 28.05.2008 a aceleiași instanțe,în sensul că pârâții Tribunalul Iași,Curtea de Apel Iași și Ministerul Justiției au fost obligați să plătească reclamantului prima de vacanță pe anul 2006.
Pentru a pronunța aceste soluții instanța de fond a reținut că prin acțiunea formulată reclamanții, au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând obligarea pârâților la plata drepturilor bănești reprezentând prima de concediu aferentă anilor 2005 și 2006, actualizată în funcție de rata inflației la data executării.
In motivarea cererii reclamanții au arătat că potrivit art.41 din Legea nr.50/1996 modificată prin OG nr.83/2000, "magistrații și celelalte categorii de personal salarizat în baza prezentei legi, au dreptul, pe perioada concediului de odihnă, la o primă egală cu indemnizația brută sau, după, caz, salariul de bază brut din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat". Acest drept nu le-a fost acordat la efectuarea concediilor de odihnă din anii 2005 și 2006, deoarece prin acte normative succesive, a fost suspendată aplicarea acestei dispoziții (OUG nr.33/2001-art.3, Legea nr.631/2002-art.12 alin.4 și Legea nr.507/2003-art.9 alin.7).
Au mai susținut reclamanții că măsura suspendării contravine disp.art.49 și art.53 din Constituție și ca urmare asemenea drepturi nu pot fi suspendate printr-o ordonanță de urgență, cu atât mai mult cu cât normele constituționale prevăd posibilitatea restrângerii unor drepturi și nicidecum suspendarea acestora, un drept câștigat neputând fi retras decât printr-un act normativ de aceeași putere, ce nu a fost emis.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut că reclamanții sunt consilieri de probațiune în cadrul Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Iași.
Potrivit disp.art.42 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, modificată prin OG nr.83/2000 "magistrații și celelalte categorii de personal salarizat în baza prezentei legi, au dreptul, pe perioada concediului de odihnă, la o primă egală cu indemnizația brută sau, după caz, salariul de bază brut din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat".
Pentru anii 2005 și 2006 prima de vacanță a fost suspendată prin acte normative succesive (OUG nr.33/2001, Legea nr.361/2002). Această măsură de suspendare a primei de concediu contravine dispozițiilor art.53 din Constituția României.
Prin Legea nr.327/2006 publicată în 19.07.2006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din serviciile de probațiune, la art.23 se menționează că prevederile Legii nr.50/1996 nu se mai aplică personalului din serviciile de probațiune la data intrării în vigoare a prezentei legi, această dată fiind 19 august 2006, conform art.24 din aceeași lege.
Față de prevederile legale și de perioada efectiv lucrată de fiecare reclamant în parte, instanța a admis în parte acțiunea și a obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Iași și Tribunalul Iași să plătească reclamanților drepturile salariale, reprezentând primele de concediu aferente anilor menționați, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Totodată a obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare achitării drepturilor salariale astfel acordate.
Prin cererea înregistrată sub nr- la data de 7.05.2008 reclamantul a formulat cerere de completare a dispozitivului sentinței civile nr.389/7.03.2008. în sensul modificării perioadei de acordare a drepturilor salariale, și pentru anul 2006,conform perioadei efectiv lucrate.
În raport de înscrisurile dosarului, instanța a reținut că cererea de completare a hotărârii este întemeiată,incidente fiind disp.art.281 ind.2 Cod procedură civilă, potrivit cărora "dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs."
Și cum prin sentința civilă nr.389/7.03.2008 Tribunalul Iașis - omis a se pronunța și pentru anul 2006 în privința reclamantului,instanța a admis cererea completatoare a acestuia și a obligat pârâții sa plătească acestuia prima de vacanță și pentru anul 2006.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, prin reprezentanți legali.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă, Ministerul Economiei și Finanțelor susține că, în condițiile în care nu figurează ca subiect al raporturilor de muncă sau de serviciu la care fac referire intimații, nu are calitate procesuală pasivă, în cazul de față raportul de drept procesual putându-se lega valabil numai între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, concretizat în drepturi salariale.
În conformitate cu dispozițiile art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002, creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite, prin legea bugetară asumată, nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite. Mai mult, Ministrul Justiției nu a solicitat deschiderea de credite necesare pentru efectuarea plății solicitate, sens în care nu poate fi obligat să aloce fondurile pentru efectuarea plății pretinse.
Recursul Ministerului Economiei și Finanțelor Curtea este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 49 din Legea nr. 500/2000, creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare și/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora. Art. 8 din nr.OUG 22/2002 aprobat prin Legea nr. 288/2002 prevede că executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. Pentru realizarea drepturilor salariale este necesară includerea sumelor datorate cu acest titlu în bugetul ordonatorului principal de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea bugetului propriu al ministerului și al instituțiilor din subordine a creditelor necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu a fost obligat să plătească reclamanților drepturi bănești ce fac obiectul acțiunii, astfel încât excede cauzei analiza raporturilor de dreptul muncii dintre cele două părți, așa cum se arată în cererea de recurs.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr. 389 din 07.03.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.ș06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Pt. președinte aflat în pt. judecător aflat în
Semnează președintele semnează președintele
Instanței instanței
Grefier
- -
Red.
Tehnored./
2 ex.
11.07.2009
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Smaranda PiperneaJudecători:Smaranda Pipernea, Georgeta Pavelescu, Daniela Pruteanu
