Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 704/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 704
Ședința publică de la 12 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 2: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 3: Daniela Pruteanu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiul de muncă privind recursul declarat de recurenții:, -, a, a, G, -, -, I, - și împotriva sentinței civile nr. 798 din 30 05 2008 Tribunalului Iași, intimați fiind: Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, Direcția Națională Anticorupție,Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism, Consiliul Superior al Magistraturii.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier jr. pentru intimații Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ICCJ, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI și Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen de judecată după trimiterea acestuia de către ICCJ, urmare deciziei nr. 1020 din 4.02. 2009. Intimații nu au răspuns la excepția tardivității recursului, invocată din oficiu de instanță la termenul anterior.
Nemaifiind cereri de formulat și verificând actele și lucrările dosarului, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul la dezbateri.
Consilier jr. pentru intimații Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ICCJ, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI și Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași pune concluzii de admitere a excepției invocată de instanță din oficiu, la termenul anterior și, în consecință, respingerea recursului ca tardiv.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării
CURTEA
Prin cererea înregistrată la Tribunalul I sub numărul - reclamanții, -, a, a, -, G, -, -, I, -, au chemat în judecată pârâții Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Ministerul Public, Parchetul de pe Lângă Curtea de APEL IAȘI, Parchetul de pe Lângă Tribunalul Iași, Departamentul Național Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Finanțelor Publice, pentru a fi obligați la încheierea anuală pentru fiecare dintre reclamanți a asigurărilor pentru risc profesional pentru viață, sănătate și bunurile afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea în limita veniturilor pentru anii lucrați în aceste funcții de către reclamanți, dar nu în mai mult de 15 ani de activitate, precum și daune cominatorii de 100 lei/zi de întârziere pentru fiecare reclamant.
În motivare, reclamanții au aratat că în calitate de procurori beneficiază de dispozițiile art. 78 alin 1 din Legea nr. 303/2004, republicată, care prevăd că judecătorii și procurorii beneficiază de asigurare de risc profesional, realizată din fondurile bugetare ale, ale J, sau în cazul judecătorilor și procurorilor militari din fondurile Ministerului Apărării Naționale.
Mai susțin aceștia că alin. 3 al aceluiași articol stipulează că asigurarea prevăzută la alin 1 se realizează în condițiile stabilite prin HG. cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, însă la mai mult de 3 ani la intrarea în vigoare a actului normativ nu a fost adoptată hotărârea de guvern.
De asemenea, reclamanții au mai aratat că pasivitatea Guvernului României nu poate lipsi de efecte juridice textul legal imperativ reprodus anterior întrucât art. 3 din Decretul nr. 31/1954 " drepturile civile sunt ocrotite de lege și pot fi exercitate numai potrivit cu scopul lor economic și social, iar dreptul la asigurare recunoscut magistraților prin art. 78 alin 1 din Legea nr. 303/2004 constituie un bun al acestora în interesul art. 1 al primului Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, potrivit căruia orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale".
S-a mai aratat că în cauză nu există nici un act normativ care să fi suspendat sau abrogat dispozițiile art. 78 alin 1 din Legea nr. 303/2004.
Pârâta Direcția Națională Anticorupție a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Iași iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii.
De asemenea, pârâta Aac hemat în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor pentru a lua act de obligativitatea emiterii și adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008, care să includă alocarea sumelor ce prezintă pretențiile reclamanților.
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a depus întâmpinare prin care a invocat excepția prematurității introducerii acțiunii, iar pe fondul cauzei solicită respingerea cererii.
Legal citat Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare prin care invocă excepția nulității cererii de chemare în judecată și excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Superior al Magistraturii, iar pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii ca nefondată.
Și pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I a depus întâmpinare prin care invocă excepția lipsei calității procesuale pasive solicitând respingerea acțiunii pentru lipsa calității sale procesuale pasive.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția necompetenței materiale a Tribunalului Iași invocată de Direcția Națională Anticorupție, instanța a constatat-o ca neîntemeiată și a respins-o având în vedere obiectul cererii de chemare și temeiul de drept invocat, respectiv art. 78 din Legea nr. 303/2004 care statuează că procurorii în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea beneficiază de asigurare de risc profesional, precum și raportat la dispozițiile art. 295 alin 2 din Codul muncii, apreciind că solicitarea reclamanților decurge dintr-un raport juridic de muncă și drept urmare competența revine Tribunalului Iași.
Referitor la excepția prematurității acțiunii invocată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța a respins-o raportat la dispozițiile Legii nr. 303/2004, invocate în cererea de chemare în judecată, prevederi care nu stabilesc o procedură prealabilă ce trebuie parcursă pentru încheierea asigurărilor de risc profesional și în consecință apreciază că nu sunt incidente nici dispozițiile art. 7 și 8 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
De asemenea, instanța a constatat neîntemeiată și excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Superior al Magistraturii si a respins-o având în vedere dispozițiile art. 76 alin 3 din Legea nr. 304/2004 care prevăd că asigurarea prevăzută la alin 1 se realizează cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Instanța de fond a mai constată întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor având în vedere că reclamanții nu au înțeles să formuleze pretenții și în contradictoriu cu acesta, iar raportat la obiectul acțiunii de obligare la încheierea anuală a asigurărilor de risc profesional pentru viață, sănătate și bunuri afectate în exercițiul atribuțiilor de serviciu, ori în legătură cu acestea, Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate de contractant al asigurării care să-i confere obligații față de reclamanți.
Pe fondul cauzei, prima instanța a reținut că reclamanții, -, a, a, -, G, -, -, I, -, au calitatea de procurori si solicita obligarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, Consiliul Superior al Magistraturii și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism la încheierea anuală pentru fiecare dintre reclamanți a asigurărilor de risc profesional pentru viață, sănătate și bunurile afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucrați în aceste funcții de către reclamanți dar nu în mai mult de 15 ani de activitate conform dispozițiilor art. 78 alin 1 din Legea nr. 303/2004 republicată sub sancțiunea aplicării unor daune cominatorii de 100 lei/zi de întârziere pentru fiecare reclamant.
Art. 78 din Legea nr. 303/2004 republicată, în vigoare la data introducerii acțiunii - 13.03.2008 prevedea că judecătorii și procurorii beneficiază de asigurări de risc profesional realizată din fondurile bugetare ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale Ministerului Justiției, Ministerului Public sau în cazul judecătorilor și procurorilor militari din fondurile Ministerului Apărării Național, pentru viață, sănătate și bunuri dacă sunt afectate în exercițiul atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea în limita veniturilor pentru anii lucrați în aceste funcții, dar nu în mai mult de 15 ani de activitate.
La data de 18.04.2008 art. 78 fost modificat de art. I pct. 6 din Legea nr. 97/2008 având următorul cuprins: alineatul 1 " judecătorii și procurorii beneficiază de despăgubiri acordate din fondurile Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerului Justiției, Ministerului Public sau în cazul judecătorilor și procurorilor militari din fondurile Ministerului Apărării Naționale, în cazul în care viața, sănătatea sau bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea", iar aliniatul 2 prevede că: " despăgubirile prevăzute la alin 1 se acordă în condițiile stabilite prin HG, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii".
Prin urmare, la data de 18.04.2008 conținutul art. 78 din Legea nr. 303/2004 s-a modificat, în sensul că judecătorii și procurorii nu mai beneficiază de asigurare de risc profesional ci de despăgubiri.
În aceste condiții, raportat la considerentele expuse anterior, instanța a respins ca nefondată acțiunea reclamanților, -, a, a, -, G, -, -, I, -, în contradictoriu cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, și Consiliul Superior al Magistraturii.
De asemenea, pe cale de consecință a respins și cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de
Instanța a respins pe excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, acțiunea formulată de reclamanții, -, a, a, -, G, -, -, I, -, în contradictoriu cu acesta.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs reclamanții, -, a, a, -, G, -, -, I, -, considerand-o nelegala si netemeinica.
Au aratat acestia că în calitate de procurori beneficiază de dispozițiile art. 78 alin 1 din Legea nr. 303/2004, republicată, care prevăd că judecătorii și procurorii beneficiază de asigurare de risc profesional, realizată din fondurile bugetare ale, ale J, sau în cazul judecătorilor și procurorilor militari din fondurile Ministerului Apărării Naționale.
Mai susțin că alin. 3 al aceluiași articol stipulează că asigurarea prevăzută la alin 1 se realizează în condițiile stabilite prin HG. cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, însă la mai mult de 3 ani la intrarea în vigoare a actului normativ nu a fost adoptată hotărârea de guvern.
De asemenea, reclamanții au mai aratat că pasivitatea Guvernului României nu poate lipsi de efecte juridice textul legal imperativ reprodus anterior întrucât art. 3 din Decretul nr. 31/1954 " drepturile civile sunt ocrotite de lege și pot fi exercitate numai potrivit cu scopul lor economic și social, iar dreptul la asigurare recunoscut magistraților prin art. 78 alin 1 din Legea nr. 303/2004 constituie un bun al acestora în interesul art. 1 al primului Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, potrivit căruia orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale". In noțiunea de bun sunt incluse si diversele valori patrimoniale si creantele viitoare.
S-a mai aratat că în cauză nu există nici un act normativ care să fi suspendat sau abrogat dispozițiile art. 78 alin. 1 din Legea nr. 303/2004.
Recursul nu a fost motivat in drept, insa criticile formulate se încadrează in disp.art.304 pct.9 pr.civ.
Verificand prioritar, conform art.137 pr.civ.declararea in termen a recursului, Curtea a invocat din oficiu exceptia tardivitatii introducerii recursului.
Recursul este tardiv.
Astfel, conform art.80 din Legea 168/1999, legea speciala in materia conflictelor de munca, termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea sentintei de fond iar potrivit art.103(1) pr.civ. neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui act legal de procedura in termenul legal atrage decaderea, afara de cazul in care legea dispune altfel ori partea dovedeste ca a fost impiedicata de o imprejurare mai presus de vointa sa.
Asa cum rezulta din dovezile aflate la filele 360-437 dosar fond, hotararea primei instante a fost comunicata recurentilor la data de 11 iulie 2008 iar ultima zi de recurs ar fi fost 22.07.2008.Cum cererea a fost depusa la data de 24.07.2008, recursul este tardiv si, ca atare, va fi respins pe aceasta exceptie, ce primeaza analizei motivelor invocate, cu consecinta mentinerii sentintei Tribunalului
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca tardiv recursul formulat de reclamanții, -, a, a, -, G, -, -, I, -, impotriva senintei civile nr. 798 din 30.05.2008 pronuntata de Tribunalul I, sentinta pe care o mentine.
Irevocabila.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Iunie 2009.
Presedinte, Judecator, Judecator,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./Tehnored.
06.07.2009-2 ex.-
Tribunalul I:;
.
Președinte:Smaranda PiperneaJudecători:Smaranda Pipernea, Georgeta Pavelescu, Daniela Pruteanu
