Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 703/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 703
Ședința publică de la 12 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 2: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 3: Daniela Pruteanu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigii de muncă privind recursul declarat de
recurenții Ministerul Apărării - și pentru Direcția Instanțelor Militare și Ministerul Finanțelor Publice - prin.. a. Pu-ași împotriva sentinței civile nr. 846 din 06 06 2008 Tribunalului Iași, intimați fiind:-, Și.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen de judecată după trimiterea acestuia de către ICCJ. S-a solicitat judecata în lipsă.
Nemaifiind alte cereri de formulat și având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și lasă cauza în pronunțare.
Ulterior deliberării,
CURTEA,
Asupra recursurilor civile de față,
Prin cererea înregistrată la nr-, reclamanții, Și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Apărării, Direcția Instanțelor Militare, Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând obligarea primilor pârâți la plata actualizată la zi, în raport de indicele de inflație, în favoarea fiecărui reclamant, "sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică" în procent de 50% prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, calculat din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 01.02.2007 și până la data pronunțării hotărârii pe care instanța o va da, precum și în continuare pentru viitor; plata cheltuielilor de judecată și obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor la alocarea fondurilor.
În motivarea acțiunii, se arată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin art. 50 din nr.OUG 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele, fost abrogat și art. 47 din Legea nr. 50/1996, abrogare ce fost înlăturată prin art. 41 din nr.OUG 27/2006, prin faptul că acest ultim act normativ abrogat în totalitate OUG nr. 177/2002, nu și Legea nr. 50/1996.
În atare situație, pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul autorității judecătorești, dreptul la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică prev. de disp.art. 47 din Legea nr. 50/1996 este și rămas în vigoare de la data apariției actului normativ care îl reglementează și până la data de 01.02.2007, când intrat în vigoare OG nr. 8/2007, prin care a fost abrogată Legea nr. 50/1996, și pe cale de consecință, el trebuie să fie acordat (plătit) în continuare, lucru care nu s- făcut.
La data stabilirii acestui drept, în baza art. 47 din Legea nr. 50/1996, legiuitorul avut în vedere anumite criterii de referință care rezidă din condițiile în care personalul din cadrul autorității judecătorești își desfășoară activitatea, condiții ce sunt caracterizate de acesta ca fiind condiții de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Aceste condiții nu s-au schimbat ci, dimpotrivă, s-au acutizat, întrucât au crescut cerințele înfăptuirii actului de justiție în condiții de calitate și eficiență sporită.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor formulat întâmpinare și invocat excepția lipsei calității procesuale pasive arătând că reprezintă Statul ca subiect de drepturi și obligații în fața organelor de justiție, precum și în alte situații în care participa în mod nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice civile, numai dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ (HG nr. 386/2007).
În cazul de față, raportul de drept procesual se poate lega valabil numai între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, concretizat în drepturi salariale. Împrejurarea că sumele respective pot fi virate din bugetul de stat, iar Ministerul Economiei și Finanțelor are competența de a coordona responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, nu este de natură să confere acestuia calitatea procesuală pasivă în cauză.
Pârâtul Ministerul Apărării formulat întâmpinare și invocat excepția inadmisibilității față de solicitarea de fi acordat dreptul pretins pentru viitor.
Pe fond solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătând următoarele:
Art. 47 din Legea 50/1996 și- produs efectele până la data de 1 octombrie 2000, când intrat în vigoare Ordonanța Guvernului nr. 83 din 29 august 2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, și care, abrogat expres prevederile art. 47 din Legea nr. 50/1996.
Ordonanța de Guvern nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, fost adoptată în temeiul prevederilor art. 107 alin.1 și 3 din Constituția României în vigoare la acea dată și ale art. 1 lit. pct.1 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de emite ordonanțe, fiind aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Ordonanța de Guvern nr. 83/2000 nu este ordonanță respinsă prin lege de către Parlament ci, dimpotrivă, este o ordonanță aprobată de Parlament prin Legea nr. 334 din 6 iulie 2001.
Decizia nr. 21/2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție nu este motivată și nici publicată în Monitorul Oficial. Mai mult, având în vedere că Ordonanța Guvernului nr. 8/2007, intrată în vigoare din 01.02.2007, abrogat în întregime Legea nr. 50/1996 și ca aceasta norma este ulterioară OG nr. 83/2000, dreptul invocat ar putea să fie apreciat ca existent de către până la această dată, adică după data intrării în vigoare OG 83/2000 și 01.02.2007.
Prin sentința civilă nr.846 din 06.06.2008 Tribunalul Iași respinge excepția inadmisibilității
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor. Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării, Direcția Instanțelor Militare, Ministerul Economiei Și Finanțelor prin
Obligă pârâții Ministerul Apărării și Direcția Instanțelor Militare să plătească reclamanților sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 01.02.2007- 06.06.2008, în cuantum actualizat cu indicele de inflație până la data plății efective.
Obligă pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești dispuse prin prezenta sentință.
Respinge cererea privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată și a sporului pe viitor.
Pentru a pronunța această soluție prima insatnță reține următoarele.
Reclamanții au formulat acțiune privind acordarea sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996.
Legea este actul juridic al parlamentului elaborat în conformitate cu legea supremă - Constituția potrivit unei proceduri prestabilite și care reglementează relațiile sociale cele mai generale și mai importante, este actul normativ cu forță juridică superioară tuturor celorlalte acte normative și emană de la organul suprem al puterii de stat. Noțiunea de supremație juridică a legii constă în faptul că norma stabilită de ea trebuie să corespundă celor cuprinse în Constituția României și toate celelalte acte juridice emise de organele statului nu pot să o abroge, să o modifice dau să deroge de la ea, fiindu-i subordonate din punct de vedere al eficacității juridice.
În speță, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.
Ministerul Apărării a invocat faptul că acest articol ar fi fost abrogat prin OG nr. 83/2000 de modificare a Legii nr. 50/1996.
Tribunalul constată că legea incidentă în cauză are caracter de lege organică conform disp. art. 73 pct. 1 lit. e din Constituție. În art. 47 se prevede că pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Acest text a fost într-adevăr abrogat, așa cum susține Ministerul Apărării prin art. 42 al OG nr. 83/2000. Abrogarea nu poate produce efecte juridice, întrucât Ordonanța nr. 83/2000 este un act normativ de nivel inferior Legii nr. 50/1996, fiind într-o vădită contradicție cu dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative ( art. 54 pct.2).
Prin decizia nr. 21/10.03.2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că judecătorii, procurorii,magistrații, asistenții precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001. Această decizie este obligatorie conform disp. art. 329(3) Cod procedură civilă.
Față de dispozițiile art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție și dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instanța va respinge excepția inadmisibilității invocată de pârâtul Ministerul Apărării.
În ceea ce privește cererea privind plata sporului de 50% pe viitor, aceasta a fost respinsă întrucât nu se poate prezuma că pârâții nu vor plăti drepturile bănești cuvenite dacă vor fi îndeplinite condițiile legale.
Reclamanții au solicitat obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor doar la alocare fondurilor necesare achitării drepturilor salariale și nu la plata acestora.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Ministerul Apărării, în nume propriu și pentru Direcția Instanțelor Militare și Ministerul Economiei și Finanțelor.
1. Motivează Ministerul Apărării, în nume propriu și pentru Direcția Instanțelor Militare că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii, motiv de recurs prevăzut de art.304 pc.9 pr.civ. Tribunalul a interpretat greșit decizia nr.XXI/2008 a, în sensul că sintagma " și după intrarea în vigoare a OG83/2000", trebuie înțeleasă numai până la apariția normei ce abrogă dispozițiile legii 50/1996, respectiv OG8/2007.
2. În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod proc. civilă, recurentul Ministerul Finanțelor Publice a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, pe care pretinde că ar fi invocat-o și prin întâmpinare, deși nu a formulat întâmpinare. Susține recurentul că nu există raporturi juridice între el și reclamantă, iar în conformitate cu dispozițiile art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002, creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală, nu pot fi utilizate pentru finanțarea unui alt ordonator principal de credite. Mai mult, ordonatorul principal, Ministerul Justiției, nu a solicitat deschiderea de credite necesare pentru efectuarea plăților solicitate.
Citând dispoziții din nr.OUG 75/2008 și Ordinul comun nr. 1859/C/2484/26650/131/3774/C, recurentul mai susține că, dată fiind existența unor obligații clar stabilite prin actele normative arătate, nu se impune pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să îl oblige ceea ce este deja obligat prin lege, solicitându-se admiterea recursului și modificarea sentinței, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerea acțiunii în contradictoriu cu acest pârât.
Nu au fost administrate probe noi. Intimații au formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului in raport de criticile formulate si dispozițiile legale incidente, Curtea constată recursurile nefondate.
1. În ceea ce privește recursul declarat de Ministerul Apărării, în nume propriu și pentru Direcția Instanțelor Militare se rețin următoarele:
În speță, reclamanții, personal auxiliar de specialitate la Tribunalul Militar Iași și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care prevedeau că, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din indemnizația, respectiv salariul de bază brut lunar.
Prin Decizia nr.XXI din 10.03.2008 pronunțată în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
S-a reținut în motivarea deciziei că dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești au fost într-adevăr abrogate prin art.42 din nr.OG83/2000, însă că această abrogare a fost nelegală întrucât, potrivit disp.art.107 alin.3 (art.108 alin.3 în forma revizuită) din Constituția României, ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile prevăzute de aceasta, ori prin art.1 pct.Q1 din Legea nr.125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
Din dispozițiile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se reține că modificarea, completarea și abrogarea actelor normative constituie evenimente legislative distincte și din acest motiv prevederile constituționale ale art.107 alin.3 impun ca legea specială de abilitare să prevadă limitele și condițiile de investire a Guvernului de a emite ordonanțe.
De asemenea, deși scopul urmărit prin adoptarea nr.OG83/2000 a fost unul legitim, respectiv îmbunătățirea continuă a sistemului de retribuire a magistraților, prin faptul privării lor de dreptul de a beneficia de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică s-a constatat că metoda de atingere a acestuia nu a fost una adecvată, neexistând o relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit.
Prin considerentele acestei decizii, s-a mai reținut că " au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acesteaau produs și produc în continuare efecte juridice".
De asemenea, s-a mai constatat de către Înalta Curte de Casație și Justiție că "dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea".
Mai mult, s-a susținut că: " Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 și ale art.231din Legea nr.56/1996se cuvin și în continuarepersoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege."
Dacă Înalta Curte de Casație si Justitie ar fi considerat ca sporul de 50% trebuie acordat doar pana la data intrării in vigoare a OG8/2007 ar fi aratat expres aceasta imprejurare in continutul deciziei, decizie ce a fost pronuntata la data de 10.03.2008, si nu ar fi retinut ca dispozitiile art.47 din Legea 50/1996 nu si-au incetat aplicabilitatea.
1. În ceea ce privește recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice se rețin următoarele:
Calitatea procesuală pasivă a recurentului pârât Ministerul Finanțelor Publice este justificată prin prisma dispozițiilor art. 1 din nr.OUG 22/2002, aprobată prin Legea nr. 288/2002, conform cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Nu s-a solicitat, de către reclamantă, finanțarea de către un ordonator principal de credite, a altui ordonator principal de credite, ci alocarea, în buget, a sumele necesare efectuării plăților, în condițiile în care printre atribuțiile recurentului, reglementate de Legea nr. 500/2002, se regăsește și cea de coordonare a acțiunilor care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general de execuție.
Nu se poate reține, așa cum susține recurentul, că este deja obligat de lege să aloce fondurile necesare plății drepturilor solicitate de reclamantă, deoarece, la data intrării în vigoare a nr.OUG 75/2008, sumele solicitate de reclamantă nu erau prevăzute într-un titlu executoriu.
Față de cele retinute, in baza disp.art.312C.pr.civ,vazând ca nu sunt incidente dispozitiile art.304 pct.4 si 9.pr.civ.se vor respinge ca nefondate recursurile si se va mentine sentinta recurata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de Ministerul Apărării, în nume propriu și pentru Direcția Instanțelor Militare și Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr.846 din 06.06.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică,azi, 12.06.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red/Tehnored
2 ex, 02.07.2009
Tribunalul Iași:,
Președinte:Smaranda PiperneaJudecători:Smaranda Pipernea, Georgeta Pavelescu, Daniela Pruteanu
