Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 753/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 753/2009
Ședința publică de la 15 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Stoica președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Ana Doriani
- - - JUDECĂTOR 3: Victor Crețoiu
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI B și CURTEA DE APEL ALBA IULIA, având ca obiect
drepturi salariale ale personalului din justiție, împotriva sentinței civile nr.460/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a depus la dosar adeverința nr.4730/7/A/10.06.2009 din partea intimaților reclamanți.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față;
Constată că prin acțiunea în conflict de drepturi înregistrată la ribunalul Hunedoara sub dosar nr- reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâții: Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Hunedoara, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:
- să fie obligați pârâții la plata actualizată, în favoarea fiecărui reclamant, a sporului de stres, în procent de 50%, calculat la indemnizația brută de încadrare, începând cu data de 01.09.2004 și până la rămânerea irevocabilă hotărârii judecătorești, actualizat cu rata inflației, până la data plății efective.
În motivarea acțiunii lor, reclamanții arată că sporul pentru risc și suprasolicitare nervoasă pretins a fost prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, insă a fost abrogat odată cu intrarea în vigoare a nr.OG177/2002. Susțin reclamanții că la data stabilirii acestui drept legiuitorul a avut în vedere anumite criterii de referință care rezidă din condițiile în care personalul din justiției își desfășoară activitatea, condiții care nu s-au schimbat, dimpotrivă sau acutizat.
În drept, sunt invocate prevederile legii nr.50/1996.
Prin întâmpinarea depusă pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA a solicitat respingerea acțiunii invocând lipsa calității sale procesuale pasive raportat la obiectul pricinii iar pe fond a arătat că prevederea legală în baza căreia și-au formulat pretențiile reclamanții a fost abrogată.
Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii motivând că textul de lege invocat de reclamanți în susținerea pretențiilor lor a fost abrogat total și explicit iar abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică este o problemă de legiferare.
Prin Încheierea de ședință din 5.02.2008 Tribunalul Hunedoara a scos cauza de pe rol și a înaintat- Curții de Apel Alba Iulia, pentru soluționarea cererilor de abținere.
Cauza fost trimisă spre soluționare Tribunalului Sibiu, prin Încheierea nr.124/F/CC/17.03.2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA, în dosar nr-.
Prin sentința civilă nr.460/21.04.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia.
Pe fond s-a admis, în parte, acțiunea în conflict de drepturi formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Hunedoara și Curtea de Apel Alba Iulia și pe cale de consecință:
- pârâții au fost obligați să plătească reclamanților sporul de stres și suprasolicitate neuropsihică de 50%, calculat la indemnizația brută de încadrare, începând cu data de 12.11.2004 și până la rămânerea irevocabilă a hotărârii, actualizat cu indicele de inflație, de la data plății;
- pârâta Curtea de Apel Alba Iuliaa fost obligată să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.
Pentru hotărî în acest mod, instanța de fond a reținut, sub un prim aspect, că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA este nefondată și că pârâta are calitate procesuală pasivă, dar numai alături de Ministerul Justiției, în sensul că acesta din urmă asigură fondurile necesare pentru instanțe, inclusiv pentru retribuirea magistraților, iar Curtea de Apel efectuează plata drepturilor salariale și face mențiunile legale în cărțile de muncă.
De altfel, instanța reținut că și în raport de cel de-al doilea capăt de cerere pârâta are calitate procesual pasivă, având în vedere că aceasta are calitatea de operator al carnetelor de muncă al reclamanților, astfel că excepția invocată a fost respinsă.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că acțiunea reclamanților este întemeiată deoarece sporul pentru risc și suprasolicitare nervoasă pretins a fost prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, insă a fost abrogat odată cu intrarea în vigoare a nr.OG177/2002. Susțin reclamanții că la data stabilirii acestui drept legiuitorul a avut în vedere anumite criterii de referință care rezidă din condițiile în care personalul din justiției își desfășoară activitatea, condiții care nu s-au schimbat, dimpotrivă sau acutizat.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termenul de 10 zile prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999, pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL ALBA IULIA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Ministerul Justiției a susținut că soluția instanței de fond se întemeiază pe o interpretare greșită a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 și că reclamanții nu sunt îndreptățiți a primi acest spor pe perioada 1.09.2004-11.11.2004 deoarece dreptul la acțiune s-a prescris pe această perioadă raportat la prevederile art.283 alin.1 lit. c Codul muncii.
În drept, au invocat art.304 pct.5 - 9 Cod proc.civ. și art.304/1 Cod proc.civ.
Prin recursul său, pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa solicitat modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesual pasive și respingerii acțiunii formulată de reclamanți în contradictoriu cu această pârâtă deoarece pe de-o parte nu are calitatea de angajator al reclamanților iar pe de altă parte, că în carnetele de muncă sunt operate mențiuni referitoare la retribuția tarifară de încadrare și nu sporul în litigiu, care nu face parte din retribuția tarifară.
În drept, a invocat art.304 pct.9 Cod proc.civ.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, sub toate aspectele, potrivit art.304/1 Cod proc.civ. precum și din oficiu, în limitele statuate d erat.306 alin.2 Cod proc.civ, se constată următoarele:
Referitor la recursul formulat de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, se constată că aspectele critice invocate nu pot fi primite deoarece pârâta având calitatea de ordonator secundar de credite, cu atribuții privind salarizarea reclamanților, justifică, conform art.282 muncii, calitatea procesuala pasivă. În plus, legat de efectuarea mențiunilor în carnetele de muncă, se constată că nici aceste critici nu pot fi reținute deoarece chiar dacă acestea nu fac parte din indemnizația de încadrare, ele trebuiesc menționate în carnetele de muncă, conform dispozițiilor Ordinului nr.136/1976 pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de muncă.
În ce privește recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției, Curtea constată că aspectele invocate de acesta sunt întemeiate în parte, în ce-i privește pe reclamanții, și, având în vedere că din cuprinsul adeverinței nr.4730/7/A/10.06.2009 rezultă că reclamantul s-a pensionat la data de 6.04.2009, reclamanta, la data de 10.02.2009 și că reclamantul a fost transferat la ribunalul Iași, la data de 1.04.2008.
Prin urmare, cu privire la acești reclamanți, se vor admite recursurile declarate de pârâți, modificându-se în parte sentința atacată, doar în ce privește perioadele pentru care aceștia sunt îndreptățiți la plata sporului.
Referitor la aspectele critice invocate de pârâtul Ministerul Justiției, vizând prescripția dreptului material la acțiune, se constată că sunt nefondate deoarece instanța de fond a admis cererea reclamanților, în parte, respectiv începând din data de 12.11.2004, deci cu respectarea termenul de 3 ani, prevăzut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă potrivit căruia, " termenul prescripției este de 3 ani dacă nu există alte prevederi legale derogatorii", și de art. 283 alin.1 lit. c din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, potrivit căruia, cererile în materia conflictelor de muncă pot fi formulate "în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat".
În raport de cele ce preced, Curtea, în temeiul art.312 alin.2 Cod proc.civ. va dispune admiterea recursurilor declarate de pârâți și pe cale de consecință, va dispune modificarea în parte a sentinței, în ce privește perioadele în care reclamanții, și sunt îndreptățiți să primească sporul de 50%.
Se vor menține în rest dispozițiile sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite ca fondate, recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției B și Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 460/21.04.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul civil nr-.
Modifică sentința atacată doar sub perioadei la care au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Hunedoara, la plata sporului de stres și suprasolicitare de 50% în favoarea reclamanților, și, pe care o stabilește după cum urmează:
-12.11.2004-06.04.2009 (data pensionării) pentru reclamantul;
-12.11.2004-10.02.2009 (data pensionării) pentru reclamanta;
-12.11.2004-01.04.2008 (data transferului) pentru reclamantul.
Menține în rest, dispozițiile sentinței civile atacate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 15 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Semnează președinte
Curtea de Apel
Red. / Thred.
2ex./ 6 iulie 2009
Președinte:Manuela StoicaJudecători:Manuela Stoica, Ana Doriani, Victor Crețoiu
