Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 761/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 761/2009

Ședința publică de la 15 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Manuela Stoica președinte secție

- - - - JUDECĂTOR 2: Monica Maria Mureșan

- - JUDECĂTOR 3: Nicoleta

- grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție, împotriva sentinței civile nr.159/2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Completul nou constituit potrivit art.98 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, conform aspectelor menționate în procesul-verbal de incidență procedurală din 15 mai 2009, păstrat cauza pentru judecată.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea pârâtului MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR.

Față de actele și lucrările dosarului, instanța lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra cauzei de față;

În deliberare se constată că prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Curții de APEL ALBA IULIA, sub dosar nr-, reclamantul a chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL ALBA IULIA solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:

- să se dispună obligarea pârâților la plata, în favoarea reclamantului, a drepturilor bănești, reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, începând cu 1.02.2007 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, actualizate cu indicele de inflație de la data plății, precum și pe viitor;

- să se dispună obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA la efectuarea cuvenitelor mențiuni, în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.

În motivarea acțiunii a arătat că are calitatea de agent procedural în cadrul Curții de APEL ALBA IULIA și că sporul de 50% solicitat este reglementat de art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești.

Ulterior, prin art.50 din nr.OUG177/2002 a fost abrogat art.47 din Legea nr.50/1996, abrogare care a fost înlăturată prin art.41 din nr.OUG27/2006. Acest ultim act normativ a abrogat în totalitate nr.OUG177/2002. În această situație, reclamanții au apreciat că art.47 din Legea nr.50/1996 a rămas în vigoare deoarece chiar dacă art.42 din nr.OG83/2000 de modificare și completare a Legii nr.50/1996 a abrogat art.47 din lege, ordonanța este un act normativ inferior legii, astfel încât vine în contradicție cu prevederile Constituției României și ale Legii nr.24/2000.

Prealabil emiterii Ordonanței nr.83/2000, Guvernul a fost abilitat, prin art.1 pct.1 litera Q din legea nr.125/2000, să emită ordonanțe pentru perioada de la data intrării in vigoare a acestei legi și până la reluarea lucrărilor Parlamentului in cea de-a doua sesiune ordinara a anului 2000, în mai multe domenii, printre care se numără cel referitor la "Modificarea si completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată".

Guvernul a depășit competența legislativă delegată de parlament potrivit art.115 din Constituție si a dispus abrogarea art.47 din legea nr.50/1996,care reglementa drepturile pe care reclamantul arată că le solicită prin acțiunea dedusă judecății.

A mai arătat că Legea nr.24/2000 republicată, privind normele de tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative, reglementează principiile de legiferare precum și cele de abrogare, care înlătură orice posibilitate de imixtiune a actelor Guvernului în actele Parlamentului, executivul având doar un drept limitat si expres prevăzut.

Cum executivul nu a fost abilitat să abroge dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996, reclamantul solicită a se constata că acest text normativ este in vigoare si să le fie acordate drepturile astfel reglementate.

Reclamantul a mai arătat că, abrogarea dată prin Legea nr.334/2001, nu poate acoperi nelegalitatea si neconstituționalitatea abrogării dispusă fără drept de către executiv.

Pentru același considerent, reclamanții apreciază ca nelegală abrogarea in întregime a Legii 50/1996, prin Ordonanța 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar, deși nu a fost abilitat in acest scop prin Legea nr.502/2006.

Reclamantul a concluzionat că, nr.OG83/2000 este un act putativ care nu a operat asupra textului art.47 din legea 50/1996 invocând in acest sens și dispozițiile constituționale care statuează principiul separației si echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale

Pârâtul Ministerul Justiției, prin întâmpinarea depusă, la fila 16, solicitat respingerea acțiunii civile, apreciind că nu se poate da curs, de către instanța de fond, cererii formulată de către reclamanți, întrucât aceasta ar echivala cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, respectiv cu o adăugare la lege. S-a mai susținut de asemenea că, potrivit art.1 pct.42 din nr.OG 83/2000, a fost abrogat art. 47 din Legea 50/1996. Se mai solicită de asemenea respingerea capătului de cerere privind plata actualizată cu indicele de inflație a drepturilor bănești solicitate.

Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa solicitat, prin întâmpinarea depusă, admiterea acțiunii, în limitele statuate prin Decizia nr. XXI din 10.03.2008 pronunțată de în dosar nr.5/2008.

Prin sentința civilă nr.159/4.12.2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL ALBA IULIA.

Pentru a hotărî în acest mod, prima instanță a reținut că cele statuate prin Decizia nr. XXI/10.03.2008 a - Secțiile Unite, nu sunt aplicabile reclamantului deoarece acesta este agent procedural și face parte din categoria personalului conex, nu a personalului auxiliar, categorie nemenționată în decizia pronunțată în recursul în interesul legii.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termenul de 10 zile prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999, reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul a solicitat modificarea în sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii în limitele prevăzute de Decizia nr.21/2008 a arătând că personalul conex din care face parte este salarizat tot în temeiul nr.OG8/2007 care se referă la salarizarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor de pe lângă acestea, neexistând o lege specială de salarizare pentru agentul procedural.

În drept, a invocat art.304 pct.9 Cod proc.civ.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, sub toate aspectele, potrivit art.304/1 Cod proc.civ. precum și din oficiu, în limitele statuate de art.306 alin.2 Cod proc.civ, se constată că recursul este fondat din următoarele considerente:

Prin decizia nr. 21/10.03.2008, - Secțiile Unite, admițând recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al României, a stabilit că, n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, "judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001".

În considerentele acestei decizii se reține că "Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.

Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, reglementat prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 și prin art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, a fost efectiv plătit magistraților și personalului auxiliar de specialitate, fiind evidențiat ca atare în carnetele de muncă. .inaplicabilitatea normelor de abrogare conținute în art. I pct. 42 și în art. IX alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 impune ca instanțele de judecată să considere rămase în vigoare dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată.

Ca urmare, inaplicabilitatea normelor de abrogare parțială, determinată de neregularitatea modului în care au fost adoptate, face ca efectele art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, și, respectiv, ale art. 231 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, să se producă și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000. .

Sub acest aspect, în raport de cele reținute, rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.

Acest lucru presupune că nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, deoarece, așa cum s-a arătat, prin prevederile din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 au fost depășite limitele și condițiile legii de abilitare, fiind astfel încălcate dispozițiileart. 107alin. (3) din Constituția României din 1991, în vigoare la data adoptării ordonanței [art. 108 alin. (3), în forma republicată în 2003 Constituției României].

Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231 din Legea nr. 56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege."

Potrivit art. 329 alin. 3.pr.civilă " dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", instituția recursului în interesul legii găsindu-și rațiunea în necesitatea formării și menținerii unei jurisprudențe unitare pe întreg teritoriul țării, astfel că deciziile pronunțate asupra recursurilor în interesul legii au valoarea unui izvor de drept secundar, apropiindu-se de actele normative, întrucât au caracter general - abstract și un caracter de obligativitate.

Până la intrarea în vigoare a Legii nr.567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, care la art.3 prevede:

"(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT.

(2) Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare și grefieri cu studii medii.

(3) Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural, aprod și șofer."

în vigoare a fost Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească.

Potrivit rt. 132 alin.1 din Legea nr.92/1992, "La judecătorii, tribunale și curți de apel, precum și la toate parchetelefuncționează personal auxiliar de specialitate, economic, administrativ și de serviciu".

Prin urmare, până în anul 2004, nu a existat această diferențiere a personalului conex, de personalul auxiliar de specialitate, atât grefierii cât și aprozii și agenții procedurali fiind salarizați, conform Legii nr.50/1996 modificată și completată prin nr.OG83/2000, până la intrarea în vigoare a nr.OG8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției.

Ori, câtă vreme personalul conex este salarizat alături de personalul auxiliar de specialitate prin aceleași acte normative și față de considerentele Deciziei nr. XXI din 10.03.2008, a, se constată că aspectele critice invocate de către reclamant sunt fondate.

În raport de cele ce preced, în temeiul art.312 alin.2 Cod proc.civ coroborat cu art.81 alin.1 din Legea nr.168/1999, Curtea va admite ca fondat recursul declarat de reclamant și va dispune modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii reclamantului așa cum a fost formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite ca fondat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.159/4.12.2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosar nr-.

Modifică în tot sentința atacată în sensul admiterii acțiunii formulate de reclamantul împotriva pârâților Ministerul Justiției și Curtea de APEL ALBA IULIA, și în consecință:

Obligă pârâții să plătească reclamantului sporul de stres și suprasolicitare neuropsihică de 50% calculat la indemnizația brută lunară de încadrare, începând cu data de 1.02.2007 precum și în continuare, sume care vor fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului și până la data plății efective.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 15.06.2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - --CO -

Semnează președinte Curtea de Apel

Grefier,

Red./Thred.

2ex./08.07.2009

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

ÎNCHEIEREA NR. 203/R/CC/2009

Ședința Camerei de Consiliu din 15 iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE - - - președinte secție

- - - - judecător

- - judecător

- grefier

Pe rol se află soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii, și în cauza ce formează obiectul dosarului nr- privind pe reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.

Procedura este îndeplinită fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Prin cererile depuse la dosar de către judecătorii, și s-a solicitat a li se încuviința abținerea de la judecata acțiunii ce formează obiectul dosarului nr -.

In motivarea cererilor se arată că judecător are calitatea de reprezentant al pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA, iar judecătorii și au pronunțat, ca instanță de fond, hotărârea atacată cu recurs.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.24 Cod procedură civilă și apreciind într-un sens mai larg interpretarea art. 6 al în vederea asigurării garanțiilor depline pentru desfășurarea unui proces echitabil în fața instanței imparțiale,

DISPUNE

Admite cererile de abținere formulate de judecătorii, și în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică din 15 iunie 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ

ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-

În numele legii

DISPUNE

Admite cererile de abținere formulate de judecătorii, și în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică din 15 iunie 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

Președinte:Manuela Stoica
Judecători:Manuela Stoica, Monica Maria Mureșan, Nicoleta

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 761/2009. Curtea de Apel Alba Iulia