Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 828/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 828
Ședința publică din 9 iunie 2009
PREȘEDINTE: Gheorghiu Neculai
JUDECĂTOR 2: Maierean Ana
JUDECĂTOR 3: Ciută Oana
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții, -, -, -, toți cu domiciliul ales la Judecătoria Botoșani, împotriva sentinței nr. 311 din 18 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit reclamanții-recurenți și reprezentanții-pârâților intimați Guvernul României, Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Botoșani, Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Botoșani sub nr-, reclamanții, -, -, -, au chemat în judecată pe pârâții Guvernul României, Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL SUCEAVA, Tribunalul Botoșani, Ministerul Finanțelor Publice, cu citarea Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând obligarea pârâților la acordarea creșterilor salariale prevăzute de art. 1 alin. 1 din nr.OG 10/2007 în trei etape, astfel:
- cu 5% începând cu data de 1.01.2007, fa ță de nivelul din luna decembrie 2006
- cu 2 % începând cu 1 aprilie 2007 față de nivelul din luna martie 2007;
- cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, fa ț ă de nivelul din luna septembrie 2007, actualizate în raport de indicele de infla ție începând cu data scadenței și până la data plății.
În motivarea cererii, reclaman ții au arătat că prin Ordonanțele Guvernului nr. 6, 10, 11/2007 s-au prevăzut creșteri salariale ale funcționarilor publici, personalului salarizat potrivit nr.OUG 24/2000, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalul salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.
Prin OG8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor, salariile de bază s-au stabilit în funcție de vechea valoare de referință sectorială ce era prevăzută de OUG 27/2006, astfel încât această categorie de personal a fost discriminată, nebeneficiind de creșterile salariale acordate celorlalte categorii susmenționate.
Astfel, reclamanții au arătat că sunt discriminați și față de magistrați întrucât acestora li s-au admis acțiunile în justiție, dispunându-se creșterea valorii de referință sectorială pentru anul 2007.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 21 alin. 1 din OUG 137/2000.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, cu motivarea că nu are calitate de ordonator de credite și, în subsidiar, a solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată.
Pârâtul Ministerul Justiției prin întâmpinare a cerut respingerea acțiunii ca nefondată, arătând că pretențiile deduse judecății nu sunt stabilite prin lege, neavând nici un suport legal. Or, acordarea pe cale judecătorească a unui drept nu poate fi făcută decât în temeiul unei norme juridice existente, întrucât în caz contrar s-ar depăși limitele puterii judecătorești, arogându-se atribuții de legiferare.
De asemenea, a mai arătat că reclamanții au beneficiat de indexările solicitate, acestea fiind prevăzute de OG8/2007, respectiv în anexele care sunt parte integrantă din actul normativ respectiv.
Prin întâmpinare, Guvernul României a invocat excepția de necompetență materială a Tribunalului Botoșani în soluționarea cauzei, excepția lipsei capacității juridice civile și excepția lipsei calității procesuale pasive.
Tribunalul Botoșani - prin sentința civilă nr. 311 din 18 februarie 2008;
- a respins excepția de necompetență materială a Tribunalului Botoșani;
- a admis excepția lipsei capacității juridice civile a pârâtului Guvernului României și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Economiei și Finanțelor și Guvernul României și, în consecință a respins acțiunea ca inadmisibilă față de acești pârâți;
- a respins ca nefondată acțiunea vând ca obiect acordarea creșterilor salariale prev. de OG10/2007 formulată de reclamanții, -, -, -,.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut sub aspectul excepțiilor invocate următoarele:
Excepția de necompetență materială a instanței, în sensul respingerii, în considerarea faptului că invocându-se existența unei discriminări la acordarea drepturilor salariale, competența de soluționarea cauzei revine instanței de drept comun în materia conflictelor de muncă, respectiv tribunalului, conform art. 27 alin. 1 din OG137/2000 rap. la art. 2 pct. 1 lit. c Codul muncii.
În ceea ce privește excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Economiei și Finanțelor și Guvernul României, instanța a reținut că neavând calitatea de angajatori ai reclamanților, nu sunt titularii obligației în raportul de drept material dedus judecății.
Cu privire la excepția lipsei capacității juridice civile a Guvernului României, instanța a reținut că, întrucât potrivit Constituției și Legii nr. 90/2001, acestei autorități publice a puterii executive i s-a recunoscut o capacitate juridică specială de drept public în raport cu atribuția sa normativă.
Pe fondul cauzei, Tribunalul a reținut că reclamanții au calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Tribunalului Botoșani și invocă instituirea unei discriminări în raport cu alte categorii de personal din sectorul bugetar care ar fi beneficiat în anul 2007 de majorări salariale. S-a reținut, cu privire la situația personalului auxiliar de specialitate și conex din cadrul instanțelor, că în anul 2006 acesta a beneficiat de creșterile salariale prevăzute în OUG 27/2006 iar în anul 2007, salarizarea personalului auxiliar de specialitate și conex a fost reglementată printr-un act normativ distinct care se referea numai la această categorie, respectiv OG8/24 ianuarie 2007.
Instanța a conchis stabilind că pentru anul 2007, reclamanții au beneficiat de creșteri salariale întocmai, în aceleași procente și la aceleași date la care au avut loc creșterile salariale stipulate prin ordonanțele emise pentru personalul bugetar din alte domenii de activitate.
Împotriva sentinței sus-menționate au declarat recurs reclamanții.
În motivarea recursului, reclamanții au criticat sentința pentru motivele prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, hotărârea pronunțată fiind lipsită de temei legal și dată cu încălcarea esențială și aplicarea greșită a legii și au cerut casarea acesteia și admiterea cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată.
Personalul auxiliar al instanțelor judecătorești face parte ca și celelalte persoane din cadrul personalului din sistemul bugetar și sunt parte a unui raport juridic de muncă, guvernat de Codul muncii, prestând o muncă li se naște dreptul la o salarizare echitabilă, satisfăcătoare, fără limitări și restrângeri datorate devalorizării monedei naționale, precum și dreptul la tratament egal în materie de salarizare ( art. 5, art. 6, art. 8, art. 39 alin. 1 lit. a, art. 40 alin. 2 lit. c și lit. f, art. 154 alin. 3, art. 165 și art. 155 raportat la art. 1 din Legea nr. 53/2003.
Pentru aprecierea existenței discriminării, relevanță are doar criteriul justificativ generator al sporului indexării anuale și anume, existența obligației de acordare a unei salarizări echitabile, nerestrânse de devalorizare, pe calea unui tratament egal în salarizare din acest punct de vedere - sub aspect juridic -, respectiv a perioadei de juncă prestată în aceste condiții și a plății în monedă națională - sub aspect faptic.
Examinând recursul de față, Curtea îl constată neîntemeiat.
Potrivit art. 2 al. 3 din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și aprobările ulterioare, sunt discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. 1, față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.
Prin urmare, elementele de bază care trebuie avute în vedere pentru a se constata existența unei discriminări constau în faptul că deosebirea, excluderea, restricția sau preferința trebuie să aibă la bază unul din criteriile prevăzute de art. 2 al. 1 din nr.OG 137/2000 și trebuie să se refere la persoane aflate în situații comparabile tratate diferit datorită apartenenței lor la una din categoriile prevăzute de art. 2 al. 1 din OG137/2000.
, tratamentul diferențiat trebuie să urmărească sau să aibă ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condițiile de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
În cauza de față, în mod just a reținut prima instanță că nu există o situație de discriminare, având în vedere că reclamanții au beneficiat, pe parcursul anului 2007, de creșteri salariale echivalente creșterilor salariale stipulate prin ordonanțele emise pentru personalul bugetar din alte domenii de activitate iar, față de magistrați nu există nici în acest caz discriminare întrucât OUG27/2007 de salarizare a judecătorilor și procurorilor nu a prevăzut creșteri salariale decât pentru anii 2006 și 2008.
Mai mult, prin decizia 818/03.07.2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 537/16.07.2008, nr. 819/03.07.2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 537/16.07.2008, nr. 819/03.07.2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 537/16.07.2008 și nr. 821/03.07.2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 537/16.07.2008, Curtea Constituțională a constatat că prevederile art. 1, art. 2 al. 3 și art. 27 al. 1 din nr.OG 137/2000 sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Având în vedere aceste considerente, în conformitate cu art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de, -, -, -, toți cu domiciliul ales la Judecătoria Botoșani, împotriva sentinței nr. 311 din 18 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 9 iunie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond
Tehnored.
Ex. 2/07.07.2009
Președinte:Gheorghiu NeculaiJudecători:Gheorghiu Neculai, Maierean Ana, Ciută Oana
