Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 9/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ȘI DE CONFLICTE DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR.9/ DOSAR NR-
Ședința publică din 14 ianuarie 2009
PREȘEDINTE- - - JUDECĂTOR 1: Cristina Ștefăniță
- - - JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu
- - - asistent judiciar
- asistent judiciar
- - grefier
Pe rol fiind judecarea litigiului de muncă intervenit între reclamanta în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și Ministerul Economiei și Finanțelor,având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa reclamantei, precum și a pârâților Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus, prin serviciul registratură, întâmpinare formulată de Ministerul Economiei și Finanțelor, prin care se invocă excepția inadmisibilității acțiunii.
Întrucât a fost depusă cu depășirea termenului prevăzut de dispozițiile art.114 Cod procedură civilă, instanța califică drept concluzii scrise întâmpinarea.
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii și a cererii de chemare în garanție, instanța le apreciază drept apărări de fond, le unește cu fondul, urmând a le analiza odată cu hotărârea ce se va pronunța.
Instanța, deliberând, respinge excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocată de acest pârât prin întâmpinarea aflată la fila 117 pentru următoarele motive:
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor justifică calitatea procesual pasivă întrucât acest minister execută dispozițiile legii bugetare și îi revine sarcina de a face propuneri, de a elabora proiectul legii bugetului de stat, precum și a legilor de rectificare conform art.28 din Legea 500/2002. Acest pârât are obligația de a vira fonduri de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, tocmai în recunoașterea calității pe care însuși acest pârât și-o invocă în cadrul întâmpinării formulate, respectiv "rolul de a răspunde de elaborarea proiectelor bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite".
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 29.07.2008 reclamantaE. a chemat in judecată pe pârâții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând obligarea acestora în solidar la plata diferențelor de drepturi salariale echivalente cu sporul de 50% din salariul de bază brut lunar pentru perioada 15 iulie 2008 la zi și pentru viitor, drepturi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legala până la data achitării.
De asemenea se solicită obligarea pârâților să emită ordinele de salarizare și să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.
În motivarea acțiunii se arată că reclamanta funcționează ca grefier în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov din data de 15 iulie 2008.
Potrivit dispozițiilor art.47 din Legea 50/1996 republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin art. 50 din OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele a fost abrogat și art. 47 din legea nr. 50/1996, abrogare ce a fost înlăturată prin art. 41 din OUG27/2006 prin faptul că acest ultim act normativ a abrogat în totalitate OUG177/2002.
În aceste condiții, prin motivele acțiunii se arată că dreptul prevăzut de art. 47 din Legea 50/1996 este și a rămas în vigoare de la apariția actului normativ care-l reglementează alături de celelalte sporuri prevăzute de Legea nr. 45/2007 și, pe cale de consecință el trebuia acordat în continuare magistraților și personalului auxiliar, lucru ce nu s-a întâmplat.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor pentru ca acesta să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugertului Ministerului Public pe anul 2008 care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile din acțiune.
Prin întâmpinare, Ministerul Publica solicitat respingerea acțiunii arătând că solicitarea privind plata "pe viitor" pretențiilor din acțiune depășește atribuțiile puterii judecătorești adăugându-se la lege.
Referitor la dispozițiile nr.OG137/2000 ce stă la baza pretențiilor se arată că, prin decizia nr.821/2008 a Curții Constituționale prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate invodcată de Ministerul Justiției s-a constatat că dispozițiile art.2 alin.1 și 11 și art.27 din această ordonanță sunt neconstituționale în măsura în care lasă posibilitatea de a fi interpretarea de o asemenea manieră în care instanțele de judecată au posibilitatea să anuleze prevederi legale pe care le consideră discriminatorii și să le înlocuiască cu alte norme de aplicare generală neavute în vedere de legiuitor sau instituite prin acte normative inaplicabile în cazurile deduse judecății.
Prin întâmpinarea formulată de se invocă lipsa calității procesuale pasive a acestei pârâte având în vedere că nu există nici un fel de raporturi juridice între această instituție și reclamant iar, pe de altă parte, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Acțiunea este scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în conformitate cu prevederile art. 285 raportate la cele ale art. 281 din legea nr. 53/2003 - Codul Munci.
Analizând actele și lucrările dosarului curtea reține următoarele:
Reclamanta are calitatea de grefier în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov din 15 iulie 2008.
Prin dispozițiile deciziei nr. 21, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel încât acțiunea va fi admisă potrivit dispozitivului prezentei.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și "pentru viitor", curtea reține că aceasta cerere este întemeiata deoarece drepturile salariale constituie prin excelență " prestări periodice" în înțelesul art.110 alin.2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Excepțiile prevăzute de art 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare " " scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor (contractul sau legea ) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta.
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzuta de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul în speță.
Cererea de obligare la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant va fi admisă în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
În ceea ce privește cererea de obligare a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la plata sporului de 50% în solidar cu ceilalți pârâți, curtea reține că acest pârât nu are raporturi obligaționale directe cu reclamantași prin urmare nu poate fi obligat în solidar cu ceilalți pârâți care au calitate procesuală pasivă fiind ordonatori de credite în raporturile de muncă cu reclamanta. Drept consecință această excepție va fi admisă iar acțiunea reclamantei în contradictoriu cu Ministerul Economiei și Finanțelor va fi respinsă ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
În acest sens curtea reține că potrivit HG nr.736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art.131 pct.1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.
Referitor la cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor curtea o va admite întrucât această instituție a fost chemată în judecată în calitate de chemată în garanție pentru a fi obligată la alocarea fondurilor necesare plății sumelor solicitate prin acțiune.
Referitor la petitul privind obligarea în solidar a pârâților la "emiterea ordinelor de salarizare" corespunzător recunoașterii dreptului pretins prin acțiune, curtea reține că acesta este nefondat întrucât nici unul dintre pârâți nu are atribuții legale pentru a emite ordine de salarizare.
Față de aceste considerente, curtea va admite în parte acțiunea reclamantei conform dispozitivului prezentei.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice.
Admite în parte acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și în consecință:
Obligă pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV și Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov să plătească reclamantei drepturile salariale echivalente sporului de 50% calculat la indemnizația de bază brută lunară de încadrare începând cu 15 iulie 2008 la zi și pe viitor, drepturi ce vor fi actualizate în raport cu indicele de inflație la data efectuării plății precum și dobânda legală practicată de Banca Națională a României.
Obligă pârâții la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.
Admire cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, cerere formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalt C de Casație și Justiție și în consecință:
Obligă chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare achitării sumelor de mai sus.
Respinge acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Respinge pretențiile privind emiterea ordinului de salarizare.
Definitivă și executorie.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 14.01. 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR 3: Izabela Mușat
- - - -
Cu votul consultativ al asistenților judiciari
- -
GREFIER,
-
Red../14.01.2009
Dact../20.01.2009
- 9 exemplare -
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu, Izabela Mușat
