Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 96/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 96/CM
Ședința publică din data de 9 decembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 2: Maria Apostol Marcel Nistor Loredana Voivozeanu
ASISTENȚI JUDICIARI - - -
- -
Grefier - - -
Pe rol, judecarea acțiunii civile formulată de reclamanta, domiciliată în C,-, - 2,. B,. 15, județul C și cu domiciliul procesual ales la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B, cu sediul în-, sector 5, CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII B, cu sediul în Calea nr. 141 B, sector 6, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII B, cu sediul în nr. 1-3, sector 1 și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, cu sediul în strada - cel nr. 108, județul C, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că reclamanta a solicitat judecata cauzei și în lipsă, conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
Instanța rămâne în pronunțare asupra cauzei.
CURTEA
Asupra acțiunii civile de față:
Prin cererea formulată inițial la data de 25.04.2008 la TRIBUNALUL CONSTANȚA, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA obligarea acestora să recunoască discriminarea, să calculeze și să plătească diferențele salariale dintre indemnizația reclamantei și cele ale procurorilor DNA, începând cu aprilie 2006 și până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății și la care se adaugă dobânda aferentă; efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă, pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că prin nr.OUG 27/2006 a fost reglementată salarizarea judecătorilor, procurorilor, asistenților judiciari și a altor categorii de personal din sistemul justiției.
Conform art. 11 al. 1 din nr.OUG 27/2006 și a art. II din Legea nr. 45/2007, procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și celor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism li se acordă o salarizare corespunzătoare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (nr. 6-13 de la lit. A din anexă), precum și toate celelalte drepturi de salarizare stabilite numai pentru aceștia, prin alte acte normative.
Cercetând sistemul de salarizare instituit prin nr.OUG 27/2006, este de remarcat faptul că, potrivit art. 3 al. 1 din această ordonanță, salarizarea personalului prevăzut de acest act normativ a fost stabilită în raport: cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură (noțiune definită de art. 86 din Legea nr. 303/2004), toate aceste criterii reflectându-se în mod unitar în coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexa ordonanței.
Reclamanta apreciază că diferențierea de salarizare între procurori și procurori DNA constituie în mod mascat o continuare a acordării în continuare a sporului de 30%, respectiv 40% pentru procurorii din cadrul DIICOT și DNA, spor acordat anterior intrării în vigoare a OUG nr. 27/2006.
În dovedirea acțiunii reclamanta a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
Pârâtul învederează faptul că reclamanta a fost detașată în cadrul aparatului tehnic propriu în perioada 13.03.2006 - 13.03.2007 prin hotărârea nr. 43 din 2006 Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, motiv pentru care calitatea sa procesuală se justifică doar pentru această perioadă, ulterior reclamanta revenind la funcția pe care a deținut-o anterior detașării.
În motivarea întâmpinării pârâtul a invocat faptul că reglementarea prin lege sau printr-un alt act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit prin ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind completările ulterioare.
În măsura în care o dispoziție cuprinsă într-o lege sau ordonanță în vigoare este în contradicție cu dispozițiile art. 16 din Constituție, există posibilitatea ca într-un litigiu de competența instanțelor judecătorești cei interesați să invoce excepția de neconstituționalitate a acelor prevederi legale.
Acordarea coeficienților de multiplicare 19-23 acestor procurori s-a făcut avându-se în vedere criteriul gradului instanței sau a parchetului unde funcționează, în acord cu dispozițiile art. 3 din nr.OUG 27/2006, ale art. 74 alin. 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, modificată și completată.
Ca atare, susținerile reclamanților potrivit cărora art. 11 alin. 1 din nr.OUG 27/2006 instituie o discriminare sunt nefondate, deoarece acordarea coeficienților de multiplicare 19-23 pentru procurorii din cadrul și este făcută în considerarea nivelului parchetului unde funcționează aceștia, chiar și pentru o perioadă de timp limitată, cum vom arăta în continuare.
În ceea ce privește încadrarea procurorilor la. și este de observat că legiuitorul a menținut regula numirii acestora, iar nu a promovării, a exercitării pe o durată temporară a funcției de procuror în cadrul acestui parchet, precum și a revenirii pe postul deținut anterior.
În acest sens art. 75 alin. 11 din Legea nr. 304/2004 stabilește că: "La data încetării activității în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcționeze potrivit legii".
În acest sens sunt și dispozițiile art. 83 alin. 9 din Legea nr. 304/2004 în ceea ce privește încadrarea procurorilor
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, citat în calitate de parte procesuală, respectiv expert în materia discriminării, a formulat punct de vedere în sensul că nu are competența materială de a se pronunța cu privire la sesizările având ca obiect măsurile legislative adoptate în contextul stabilirii politicii de salarizare a personalului din sectorul bugetar, dar se poate exprima în sensul existenței sau inexistenței unei situații de discriminare pe o anumită speță, dar poziția sa nu poate fi calificată ca o hotărâre în sensul nașterii unor efecte juridice între părți.
Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că legea îi acordă capacitatea de a sta în judecată în calitate de pârât numai atunci când instanțele judecătorești specializate exercită în condițiile stabilite de Constituție și de Legea nr. 554/2004 controlul legalității actelor sale, învederând și faptul că în cauzele care au ca obiect litigii de muncă părți nu pot fi decât salariații, angajatorii, sindicatele sau patronatul, conform art. 282 din Codul muncii.
Pe fondul cauzei, Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată întrucât nu are atribuții directe legate de plata drepturilor salariale solicitate, iar atribuțiile privitoare la adoptarea bugetului sunt determinate de propunerile pe care trebuie să le facă ordonatorul principal de credite, în speța de față Ministerul Justiției.
Prin încheierea pronunțată la data de 06.08.20078, TRIBUNALUL CONSTANȚA în temeiul art. I și II al. (1) și (2) din OUG75/2008, a scos cauza de pe rol și a trimis dosarul de îndată spre soluționare Curții de APEL CONSTANȚA.
Procedând la judecarea cauzei potrivit art. 137 Cod pr. civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor:
În conformitate cu prevederile art. 1 al.(3) din Constituție " România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor din decembrie 1989, și sunt garantate."
Potrivit art. 25 din Decretul nr. 31/1954 - Statul este persoana juridică in raporturile in care participă nemijlocit, in nume propriu, ca subiect de drepturi și obligații.
El participa in astfel de raporturi prin Ministerul Finanțelor, afară de cazurile in care legea stabilește anume alte organe in acest scop.
Prin art. 282 din Codul muncii legiuitorul a stabilit subiectele care pot fi părți în conflictele de muncă: salariații, angajatorii - persoane fizice sau juridice, sindicatele, patronatele, alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al Codului d e pr. civilă.
Astfel Statul nu este un comitent, un angajator în adevăratul sens al cuvântului, ci un garant al respectării legilor, garanție ce nu poate fi oferită decât prin serviciile publice specializate pentru a căror activitate trebuie să răspundă, în speța de față nefiind vorba de erori judiciare care să atragă răspunderea Statului în temeiul art. 52 al. 3 din Constituție.
Astfel, pentru considerentele arătate, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive aStatul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, cu consecința respingerii acțiunii față de acesta pentru lipsa calității procesuale pasive.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii:
Prin art. 282 din Codul muncii legiuitorul a stabilit subiectele care pot fi părți în conflictele de muncă: salariații, angajatorii - persoane fizice sau juridice, sindicatele, patronatele, alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al Codului d e pr. civilă.
Din susținerile părților, respectiv reclamantă și pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, rezultă că între părți au existat raporturi juridice de muncă, în cazul magistraților atipice, pentru o perioadă de 1 an de zile, motiv pentru care instanța apreciază ca nefondată excepția sens în care urmează aor espinge.
Referitor la participarea în cauză în calitate de parte procesuală a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării instanța constată că această participare este determinată de lege, respectiv OG nr. 137/2000 art. 27 al. 3 fiind imperativă.
O asemenea participare se impune în considerarea calității de expert în materia discriminării și nu în calitate de pârât în sensul conferit de art. 109.pr.civ.
Pe fondul cauzei:
Analizând cauza din prisma apărărilor pârâților și a actelor normative incidente în cauză instanța a constatat că pretențiile reclamantei sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Reclamanta are calitatea de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalului Constanța.
Potrivit art. 3 al. 1 din nr.OUG 27/2006 judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora ți magistrații asistenți au dreptul pentru activitatea desfășurată la o îndemnizație de încadrare brută lunară stabilită în raport de nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură prevăzută de art. 86 din Legea nr. 303/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.
Art. 74 al. 1 din Legea 303/2004 republicată, modificată și completată, prevede în același sens faptul că pentru activitatea desfășurată, judecătorii, procurorii au dreptul la o renumerație plătibilă în raport cu nivelul instanței sau al parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în magistratură și alte criterii prevăzute de lege.
Conform art. 11 al. 1 din nr.OUG 27/2006 modificată și completată prin Legea 45/2007, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și cei din cadrul Direcției de Investigare a Acțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt salarizați potrivit numărului curent 6- 3 de la lit. din anexă, în raport cu funcțiile pe care le dețin sau cu care sunt asimilați potrivit legii.
De precizat că numerele curente 6-13 din anexa la.OUG nr. 27/2006 privesc salarizarea procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Direcția Națională Anticorupție reprezintă potrivit dispozițiilor nr.OUG 43/2002 o structură cu personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Din sistemul de salarizare instituit prin nr.OUG 27/2006 rezultă faptul că salarizarea personalului prevăzut de acest act normativ a fost stabilită în raport: cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură, aceste criterii reflectându-se în coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexa ordonanței.
Acordarea coeficienților de multiplicare 19 - 23 procurorilor din cadrul acestor structuri s-a făcut avându-se în vedere criteriul gradului instanței sau al parchetului unde funcționează în acord cu dispozițiile art. 3 din nr.OUG 27/2006 și art. 74 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
În ceea ce privește încadrarea procurorilor la Direcția de Investigare a Acțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcția Națională Anticorupție, legiuitorul a avut în vedere regula numirii acestora, iar nu a promovării, a exercitării pe o durată temporară a funcției de procuror în cadrul acestui parchet, precum și a revenirii pe postul deținut anterior.
În acest sens, art. 75 al. 11 din Legea 304/2004 prevede că la data încetării activității în cadrul Direcției de Investigare a Acțiunilor de Criminalitate Organizată procurorul revine la Parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcționeze potrivit legii.
În același sens, sunt și dispozițiile art. 83 al. a) din Legea 304/2004.
Criteriul esențial avut în vedere de legiuitor la salarizarea acestor procurori a fost cel al nivelului instanței sau al parchetului și nu cel al vechimii.
Reclamanta, deși este procuror la Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CONSTANȚA, a solicitat să i se acorde prin hotărâre judecătorească îndemnizațiile de încadrare brută lunară corespunzătoare procurorilor Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Acțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Admiterea pretențiilor reclamantei ar duce la instituirea unui alt sistem de salarizare decât cel stabilit de legiuitor, prin OUG27/2006, ar însemna o adăugare la lege, ceea ce nu este permis.
În acest sens, prin decizia nr. 818/3.07.2008 Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Ministerul Justiției într-o cauză civilă având ca obiect înlăturarea discriminării rezultate din acordarea unor drepturi salariale inferioare acordate procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Acțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism potrivit anexei II din nr.OG 27/2008.
Prin această decizie Curtea Constituțională a statuat că prevederile art. 1, art. 2 al. 3 și art. 27 al. 1 din OG37/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
În considerentele deciziei s-a reținut că un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței, prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor consacrat în art. 1 al. 4) din Constituție, precum și prevederile art. 61 al. 4), în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
Având în vedere aceste considerente acțiunea se dovedește a fi nefondată urmând a fi respinsă, sens în care și cererea de chemare în garanție va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii.
Respinge, ca nefondată, acțiunea civilă formulată de reclamanta, domiciliată în C,-, - 2,. B,. 15, județul C și cu domiciliul procesual ales la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII B, cu sediul în Calea nr. 141 B, sector 6, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII B, cu sediul în nr. 1-3, sector 1 și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, cu sediul în strada - cel nr. 108, județul
Definitivă și executorie de drept.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 decembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
ASISTENȚI JUDICIARI,
- -
- -
GREFIER,
- -
Red. as. jud.
18.12.2008/ 8 ex.
Emis 6 comunicări
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Maria Apostol Marcel Nistor Loredana Voivozeanu
