Drepturi salariale (banesti). Decizia 1132/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1132
Ședința publică de la 15 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Bodri
JUDECĂTOR 2: Marian Lungu
JUDECĂTOR 3: Doina Vișan
Grefier - -
**************
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.3738 din 17 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât CONSILIUL LOCAL, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit recurentul reclamant și intimatul pârât CONSILIUL LOCAL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează, că recursul este declarat și motivat în termenul legal și s-a solicitat de către recurentul reclamant, în temeiul art 242 pr.civ, judecarea cauzei în lipsă.
Constatându-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare:
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința civilă nr. 3738 din 17 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- s-a admis în parte acțiunea cu precizarea ulterioară formulată de petentul, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Local, jud.
S-a dispus obligarea intimatului Consiliul Local la plata către petent a sumei brute de 837,72 lei, reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate pe perioada 01.02.2006- 07.05.2007, sume ce au fost actualizate prin expertiză.
S-a respins cererea pentru perioada 01.05.1995 - 01.02.2006 ca fiind prescrisă.
A fost obligat intimatul Consiliul Local să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al petentului.
S-a luat act de renunțare la capătul de cerere privind acordarea sporurilor aferente perioadei 01.05.1995- 07.05.2009.
A fost obligat intimatul Consiliul Local la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 400 lei, către petent.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Potrivit art.169 (1) Codul muncii " salariații beneficiază de protecția drepturilor lor în cazul în care se produce un transfer al întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acesteia către un alt angajator, potrivit legii".
Potrivit art.169 (2) Codul muncii "drepturile și obligațiile cedentului, care decurg dintr-un contract sau raport de muncă existent la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului".
Ori, în speța de față, petentul la data de 01.05.1995 a fost transferat în interesul serviciului prin reorganizare la Consiliul Local, și deși a fost transferat în interesul serviciului a primit un salariu mai mic decât cel avut la data transferului, încălcându-se principiul dreptului câștigat.
S-a reținut astfel că nici o normă de drept nu îndreptățește Consiliul Local să-i acorde petentului un salariu mai mic decât cel avut la data transferului în interesul serviciului, urmare a reorganizării.
Raportat la aceste considerente, instanța a apreciat că petentul este îndreptățit la plata sumei brute de 837.722 lei reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate pe perioada 01.02.2006- 07.05.2007, sume ce au fost actualizate prin expertiză.
Cu privire la perioada 01.05.1995 - 01.02.2006, instanța a respins cererea ca fiind prescrisă raportat la disp.art.166 Codul muncii " dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate".
A fost obligat intimatul să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al petentului.
Raportat la precizarea adusă acțiunii, instanța a luat act de renunțare la capătul de cerere privind acordarea sporurilor aferente perioadei 01.05.1995 - 07.05.2009.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen reclamantul invocând nelegalitatea și netemeinicia acesteia cu motivarea:
Prin acțiunea intentată la instanță a solicitat obligarea intimatului Consiliului Local să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul său de muncă și să-i plătească drepturile salariale avute la data transferului pentru perioada 01.05.1995-07.05.2007.
Unul dintre capetele de cerere a vizat înscrierea, atât a drepturilor salariale în carnetul de muncă cât și a postului de electrician.
Tribunalul, în dispozitiv se pronunță în sensul că obligă intimata să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantului, fără a preciza în sens, ce fel de mențiuni, cât și perioada.
Din analiza dispozitivului sentinței s-ar înțelege că intimata este obligată să-i înscrie drepturile salariale doar pentru perioada 01.02.2006-07.05.2007.
Ori, d pe de o parte, chiar dacă instanța ar fi considerat prescris dreptul la acțiune privind plata drepturilor salariale, în ceea ce privește înscrierea acestora în carnetul de muncă, consideră că nu operează prescripția și deci trebuia să se pronunțe în sensul de a obliga intimata să efectueze cuvenitele mențiuni cu privire la perioada solicitată.
Mai mult decât atât, așa cum se observă din întâmpinarea depusă de către intimată, aceasta a recunoscut, atât eroarea din carnetul de muncă, dar și neachitarea drepturilor salariale cuvenite postului pentru care a prestat efectiv muncă.
Față de această recunoaștere, consideră că prescripția este întreruptă, atât cu privire la mențiunile din carnetul de muncă, dar și cu privire la achitarea drepturilor salariale, așa cum au fost stabilite prin raportul de expertiză.
Pe de altă parte, fiind vorba de o excepție, chiar ridicată din oficiu de instanță, în temeiul principiului contradictorialității, aceasta trebuia pusă în discuția părților și numai după aceea, instanța urmând să se pronunțe cu privire la excepție.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, intimata a fost obligată la 400 lei reprezentând onorariu expert, însă onorariu acestuia a fost de 1000 lei RON, întrucât instanța a admis cererea de suplimentare a onorariului inițial de 400 RON.
Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, așa cum a fost formulată și respectiv cu precizările ulterioare.
Recursul este nefondat.
Examinându-se sentința recurată în raport de criticile invocate în recurs se vor reține următoarele:
Recurentul-reclamant a fost transferat în interesul serviciului la 01.05.1995, urmare a reorganizării survenite la nivelul Consiliului Local și deși a fost transferat în interesul serviciului, a primit un salariu mai mic decât cel avut la data transferului.
S-a apreciat astfel că, au fost încălcate dispoz. art. 169(2) care arată că, drepturile și obligațiile cedentului care decurg dintr-un contract sau raport de muncă existent la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului și în consecință, recurentul s-a apreciat că este îndreptățit la plata sumei brute de 837.722 lei reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate pe perioada 01.02.2006-07.05.2007, sume care au fost actualizate conform expertizei de specialitate efectuate în cauză.
Referitor la perioada 01.05.1995-01.02.2006, Tribunalul corect a respins cererea ca fiind prescrisă, făcând aplicarea dispoz. art.166 care arată că, dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale cât și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
În consecință, se va aprecia nefondată susținerea recurentului că, prin întâmpinare intimata a recunoscut că nu a achitat drepturile salariale cuvenite postului pentru care recurentul a prestat efectiv muncă, considerând că în atare situație, cursul prescripției este întrerupt cu privire la achitarea drepturilor salariale, astfel cum au fost stabilite prin raportul de expertiză.
În acest sens, se apreciază irelevantă recunoașterea cu privire la plata sumei datorată, întrucât, cu privire la sumele prescrise, acestea operează din oficiu și instanța nu poate să facă excepție de la cuantumul lor, cum apreciază eronat recurentul.
Cu privire la petitul privind efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă al recurentului, soluția adoptată de Tribunal, de asemenea este corectă, în sensul că în raport de sumele la care a fost obligat Consiliul Local către recurentul-reclamant, respectiv cuantumul acestora reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate și perioada pentru care s-a acordat, care să fie actualizate conform expertizei efectuate în cauză, a fost obligat intimatul Consiliul Local să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al recurentului-reclamant.
În fine, și critica privind cuantumul cheltuielilor de judecată care au fost acordate recurentului este nefondată, întrucât din moment ce acțiunea a fost admisă în parte, cheltuielile de judecată au fost acordate corect, fiind deci diminuate corespunzător prin aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor prev. de art. 274 al.3 pr.civilă.
Față de cele expuse, se va aprecia legală și temeinică sentința recurată,urmând ca în baza art.312 al.11 pr.civilă să se respingă recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.3738 din 17 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât CONSILIUL LOCAL.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.
Tehn./Ex.2/26.02.2010
/ și
Președinte:Ioana BodriJudecători:Ioana Bodri, Marian Lungu, Doina Vișan
