Plata drepturilor banesti, salariale. Speta. Decizia 1211/2010. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1211
Ședința publică de la 18 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Marian Lungu
JUDECĂTOR 3: Marin Panduru
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI -SUCURSALA ROMAG, împotriva sentinței civile nr.1388/30.10.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează lipsa părților care deși citate au solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art.242 cod pr.civ. după care constatându-se cauza în stare de judecată s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr.1388/30.10.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtului ROMAG. Tr.
A obligat pârâta să deconteze reclamantului cheltuielile de deplasare pentru transportul între localitatea de domiciliu și localitatea unde unitatea își are sediul, pentru luna iulie 2008.
A obligat pârâta să plătească reclamantului 1.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
În ședința Comisiei Mixte Administrație -Sindicat de la nivelul - Suc. ROMAG din data de 13.08.2998, s-a luat în discuție și s-a hotărât sistarea decontării abonamentelor pentru transportul salariaților de la și la locul de muncă, considerându-se că articolul din CCM 2004 - 2008 referitor la atragerea și stabilizarea personalului, nu mai este de actualitate, hotărându-se suspendarea acestuia până la emiterea unei alte hotărâri.
Hotărârea a fost preluată și în noul CCM încheiat pentru perioada 2009 - 2014, la art.4.82 stipulându-se că personalul nelocalnic din cadrul beneficiază de transport gratuit de la și la locul de muncă, care se efectuează cu mijloace de transport în comun în baza convențiilor încheiate de cu unități prestatoare de servicii de transport cu consultarea sindicatului. Al.2 al aceluiași articol stipulează posibilitatea decontării cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea de domiciliu și localitatea unde unitatea își are sediul la nivel de abonamente lunare, pe bază de documente justificative, însă numai pentru personalul nelocalnic din cadrul și, la care recrutarea, atragerea și stabilizarea se face cu greutate, reclamantul nefăcând parte din această ultimă categorie de personal.
Se observă astfel, un deplin consens între patronat și sindicate cu privire la decontarea cheltuielilor de deplasare începând cu luna august 2008, astfel că, solicitarea reclamantului apare întemeiată doar pentru luna iulie, pârâta nefăcând dovezi că i-ar fi achitat reclamantului c/val. abonamentului pentru deplasarea din luna iulie 2008 de la și la locul de muncă de la domiciliul său din
Potrivit dispozițiilor art.236 al.4 Codul muncii, Contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale, constituie legea părților și cum reclamantul nu a invocat în cererea formulată motive de ne legalitate referitoare la problema supusă judecății, instanța a admis în parte acțiunea promovată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI -SUCURSALA ROMAG criticând-o ca nelegală și netemeinică, recurs întemeiat pe dispozițiile art. 299 - 316 din Codul d e procedură civilă.
În motivarea recursului, a arătat că instanța a apreciat corect în privința decontării c-valorii abonamentului pe luna iulie 2008, intimatului, având în vedere că decizia Comisiei Mixte Administrație - Sindicat de a sista aceste decontări a fost luată în luna august 2008.
Întrucât cheltuielile de deplasare pentru luna iulie 2008 ale intimatului nu pot fi mai mari de 130 lei și dacă se raportează la luna iunie 2008, când reclamantului i s-a decontat c/valoarea abonamentului, iar cheltuielile de judecată reprezentând onorariu apărător - 1.000 lei, astfel, recurentul a solicitat în baza art. 274 alin. 3 diminuarea onorariului avocațial, ca urmare a nerespectării elementelor definitorii în raport cu care se stabilește onorariul; a făcut precizarea că onorariul se stabilește în raport de dificultatea, amploarea sau durata cazului.
A mai precizat că, stabilirea onorariului depinde de fiecare dintre următoarele elemente: timpul și volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit sau activități solicitate de client; natura, noutatea și dificultatea cazului; importanța intereselor în cauză; împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să accepte un alt mandat, din partea unei alte persoane; avantajele șiu rezultatele obținute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat; situația financiară a clientului.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor invocate și apărărilor formulate, în raport de disp. art. 3041și art. 304 pct. 8 și 9 pr. civilă, recursul este fondat, din următoarele considerente:
Potrivit art. 274 alin 3. pr. civilă, judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau de munca îndeplinită de avocat.
Astfel, Curtea apreciază că sunt motive întemeiate pentru a se dispune diminuarea onorariului avocațial, cel puțin, ținându-se seama de criteriul rezultatului obținut pentru profitul clientului și va diminua cheltuielile de judecată la care este obligată pârâta de la 1000 lei, la 500 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂȚI -SUCURSALA ROMAG, împotriva sentinței civile nr.1388/30.10.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul.
Modifică în parte sentința în sensul că obligă pârâtul către reclamant la 500 lei cheltuieli de judecată.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Februarie 2010
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud. -
Tehnored. 3 ex./J-
Red./
Președinte:Florica DiaconescuJudecători:Florica Diaconescu, Marian Lungu, Marin Panduru