Drepturi salariale (banesti). Decizia 1829/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-

DECIZIA NR. 1829

Ședința publică din data de 26 septembrie 2008

PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu

JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Alexandru

- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA, cu sediul în B,- bis, sector 1, având sediul sediul procesual ales la.Av, și Asociații, cu sediul în B,-, etaj.3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1498 din 26 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, domiciliat în Scăeni,-,.83,.2,.20, județul P, domiciliat în comuna G, sat nr.15, județul

Recurs scutit de plata taxei de timbru.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-pârâtă SA prin avocat G din cadrul Baroului P, lipsă fiind intimații-reclamanți,.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat în termen și motivat.

Avocat G pentru recurenta-pârâtă depune împuternicirea avocațială de reprezentare a recurentei-pârâte în instanță, concluzii scrise la care a atașat în xerocopie mai multe înscrisuri și anume: adresa nr.1291/17.03.2008 emisă de Ministerul Muncii Familiei și Egalității de Șanse, adresa nr.46/01.04.2008 emisă de Comisia Paritară a SA, o hotărâre a și, adresa nr.938/1.04.2008 privind salariul mediu de bază în perioada 2003-2007 emisă de SC, extras contract colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010, certificat de înregistrare mențiuni eliberat de Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul București privind înregistrarea modificării actului constitutiv al SA, încheierea de ședință nr.28702 din 2.04.2008 pronunțată de Tribunalul București cu privire la modificarea actului constitutiv al SC SA.

De asemenea, arată că alte cereri nu mai are de formulat.

Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.

Avocat G având cuvântul pentru recurenta-pârâtă, solicită în principal admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii ca neîntemeiate a acțiunii reclamanților, iar în subsidiar, admiterea recursului, casarea

sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea administrării de probatorii avându-se în vedere salariul mediu de bază pe unitate și nu salariul mediu brut.

Nu solicită cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra recursului formulat de pârâta SC SA B (fosta SA) împotriva sentinței civile nr.1498/2008 a Tribunalului Prahova constata următoarele:

Reclamanții și au chemat în judecată civilă pe pârâta SC SA B, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 8148,20 lei, reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate corespunzătoare sărbătorilor de Paști și de C pentru anii 2005-2007, din care 7700 lei actualizate în raport cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume și până la data plății efective.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că au fost salariații pârâtei în perioada 2005 - 26 mai 2007 și potrivit contractului colectiv de muncă pe lângă salariu lunar era îndreptățit la o suplimentare salarială în cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate pentru fiecare de Paști și de C și că aceste drepturi salariale nu i-au fost acordate.

Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, susținând că sunt aplicabile disp. art.283 alin.1 lit.e Codul muncii în sensul că acțiunea formulată de reclamant este supusă unui termen de prescripție de 6 luni care raportat la perioada menționată în acțiune a expirat.

Cu privire la fondul cauzei pârâta a arătat că pretențiile reclamantului sunt neîntemeiate deoarece începând cu anul 2003 suplimentările prev. de art. 168 alin.2 CCM au fost incluse în salariu.

După administrarea probatoriilor Tribunalul Prahova prin sentința sus-menționată a admis acțiunea și a obligat pârâta la plata sumei de 8148,20 lei către reclamant, reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate corespunzătoare sărbătorilor de Paști și de C pentru anii 2005 - 2007, sume ce vor fi actualizată cu indicele de inflație la data plății.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că dreptul salariaților la prime de Paști și Caf ost prevăzut de art. 168 din pe anii 2003-2006 și că într-adevăr pentru anul 2003 suplimentările salariale au fost incluse în salariul de bază, însă pentru perioada ulterioară pârâta nu a făcut dovada plății efective acestor drepturi.

Împotriva acestei sentințe pârâta a declarat recurs criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că în mod greșit instanța de fond stabilit că nu există nicio dovadă la dosar privind achitarea efectivă a primelor de Paști și de C, motivat de faptul că în anul 2003 aceste prime au fost incluse în salariu și ulterior ele au fost menținute iar la salariile astfel calculate s-au aplicat indexări.

O altă critică s-a referit la faptul că și în măsura în care pretențiile reclamantului ar fi fost întemeiate cuantumul sumei datorate trebuia calcula în raport

cu salariul de bază mediu brut pe unitate și nu în raport cu salariul mediu pe unitate

care include și sporurile.

Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurentă, precum și a temeiurilor de casare prev. de art. 304 și 3041Cod pr.civilă, Curtea constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:

De necontestat, pentru anul 2003 primele de Paști și de C au fost incluse în salariu astfel cum s-a menționat și în, numai că aceasta nu însemnă că începând cu această dată primele de Paști și de C rămân incluse în salariu.

Presupunând că susținerea recurentei este reală aceasta avea obligația ca în conformitate cu art. 287 Codul muncii să probeze veridicitatea susținerilor făcute, ori în cauză pârâta nu a demonstrat cu referire concretă la situația salarială a reclamantului că acest lucru corespunde realității.

Mai mult decât atât recurenta trebuia să demonstreze și faptul că art. 168 alin.2 este aplicabil și pentru perioada ulterioară a anului 2003, deoarece această prevedere contractuală se referă exclusiv la anul 2003.

Legat de același articol al Curtea reține că părțile în contract au stabilit criteriile de determinare a cuantumului acestor prime respectiv echivalentul unui salariu de bază mediu pe unitate a cărui valoare concretă trebuie stabilită cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment prin negociere cu sindicatul, ori în lipsa acestei negocieri instanța de fond avea obligația administrării de probe pentru că solicitarea reclamantului s-a referit la salariul mediu brut pe unitate care include și sporurile, critica formulată de recurentă sub acest aspect fiind corectă.

Este adevărat că în recurs s-a depus la dosar o adresă privitoare la valoarea salariului de bază mediu anual însă acest înscris este insuficient pentru determinarea cuantumului corect al sumei datorate reclamanților, în condițiile art. 168 sus-citat fiind necesară efectuarea unei expertize contabile care în raport cu evidențele contabile ale unității și înscrisurile de la dosar să determine cuantumurile salariului de bază mediu brut pe unitate din luna anterioară în care trebuia efectuată plata.

Cum în fața instanței de recurs în conformitate cu prevederile art. 305 Cod pr.civilă nu se pot administra probe noi cu excepția înscrisurilor și cum pe baza înscrisurilor existente la dosar nu se poate stabili corect situația de fapt, avându-se în vedere și dispozițiile Deciziei nr.XXI/2006 a ÎCCJ -Secțiile Unite prin care într-un recurs în interesul legii s-a stabilit că în materia conflictelor de muncă în recurs casarea cu trimitere poate fi dispusă și în cazul în care prima instanță nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei ca o consecință a neadministrării de probe, în temeiul art. 312 Cod pr.civilă, Curtea va admite recursul și va casa sentința cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond în vederea administrării tuturor probatoriilor necesare și utile cauzei pentru corecta stabilire a situației de fapt și implicit a cuantumului corect al sumei datorate reclamantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâta SC SA (fostă denumire SC SA) - prin reprezentant legal ȘI ASOCIAȚII, cu sediul ales în B, sector 1,-,.3,.7, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, domiciliat în Scăeni,-,.83,.2,.20, județul P și, domiciliat în comuna G, sat, nr.15, județul P, și în consecință:

Casează sentința civilă nr. 1498 din data de 26 mai 2008 Tribunalului Prahova cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 septembrie 2008.

Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Alexandru

- - - - - -

Grefier,

Red./

3 ex./08.10.2008

f- - Tribunalul Prahova

-

Operator de date cu caracter personal

Nr. Notificare 3120

Președinte:Cristina Mihaela Moiceanu
Judecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Traian Logojan Alexandru

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale (banesti). Decizia 1829/2008. Curtea de Apel Ploiesti