Drepturi salariale (banesti). Decizia 1878/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1878
Ședința publică din data de 01 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
-- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA - GRUP, prin reprezentant ȘI ASOCIAȚII, cu domiciliul ales în B, sector 1, B-dul - -- House nr. 4-8, împotriva sentinței civile nr. 1079 din 17 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-reclamantă domiciliată în M,-,. 17,.B,.33, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-pârâtă SC SA - GRUP, reprezentată de avocat, lipsind intimata-reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru și că s-a depus întâmpinare formulată de intimata-reclamantă.
Avocat, pentru recurenta-pârâtă SC SA - GRUP, depune la dosar un set de înscrisuri, respectiv: certificat de grefă eliberat de Curtea de Apel București în dosarul nr- la data de 04.03.2008; sentința civilă nr. 1562 din 25.10.2007 pronunțată de Tribunalul Galați; sentința civilă nr. 637 din 7 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea; dovada procedurii de comunicare a hotărârii civile nr. 1699 din 03 octombrie 2007; sentința civilă nr. 1697 din 3 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea; certificate de grefă emise de Tribunalul București - Secția a VIII-a în dosarele nr- la data de 24.01.2008, nr- la 24.01.2008, nr- la 24.01.2008, nr- la 31.01.2008; dovada de comunicare a hotărârii civile nr. 1699/03.10.2007; sentința civilă nr. 1697/3.10.2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea; sentința civilă nr. 1671/09.11.2007 pronunțată de Tribunalul Galați; raport de expertiză contabilă judiciară întocmit de expert contabil; Anexa nr. 1 - bis la Actul Adițional la Contractul colectiv de muncă la nivelul SA pentru anul 2008: raport de expertiză contabilă extrajudiciară întocmit de expert contabil judiciar; adresa nr. 3793/18.06.2007 eliberată de Comisia Paritară SC SA către toate structurile teritoriale; Nota asupra precizării situației primelor de Paște și C, prevăzute în art. 168 din Contractul colectiv de muncă al SA emisă de Comisia Paritară SA;
adresa nr. 54199/15.11.1993 emisă de Ministerul Muncii către Direcția de Muncă și Protecție Socială B; adresa nr. 53948/12.08.1992 emisă de Direcția Generală a legislației muncii și protecției sociale, certificate de grefă eliberate de Curtea de Apel Iași în dosarele nr-, -, -, - la data de 18.04.2008, arătând că alte cereri nu mai are de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea, înmânează copie de pe întâmpinare recurentului-pârât SC SA, ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat, pentru recurenta-pârâtă SC SA - GRUP, având cuvântul solicită admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii recurate și respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta SC SA B, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata drepturilor bănești, în cuantum de 10721, 00 lei, restante cuvenite și neacordate în anii 2005 - 2007, prevăzute de art. 168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a fost salariata societății pârâte, că pentru munca prestată a primit lunar un salariu, conform contractului individual de muncă, dar pe lângă acesta trebuia să beneficieze de o suplimentare salarială în cuantum de un salariu de bază mediu pe cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, conform art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă pe anii menționați în cererea de chemare în judecată, că aceste drepturi au fost acordate prin hotărâri judecătorești pronunțate de alte instanțe.
După administrarea probatoriilor cu înscrisuri, prin sentința civilă nr.1079 din 17 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a admis acțiunea așa cum a fost restrânsă, formulată de reclamanta,în contradictoriu cu pârâta SC SA B, a fost obligată pârâta la plata către reclamantă suplimentărilor salariale de C și Paște pe perioada 2005-2007, egale cu câte un salariu de bază mediu pe societate, actualizate până la data achitării efective.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat drepturi salariale restante, cuvenite și neacordate pe începând cu anul 2005 și până la 31.12.2007 actualizate cu indicele de creștere a prețurilor, drepturi prevăzute de art. 168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.
Potrivit art. 168 alin.1 din, înregistrat la Direcția și Solidarității Sociale B la 23.05.2000 salariații urmau să beneficieze de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP, valorile concrete, modalitățile de acordare, criteriile și beneficiarii urmând să fie negociate cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment.
În alineatul 2 al articolului 168 din renegociat în anul 2003 s-a prevăzut că suplimentările de la alin.1 " vor fi introduse" în salariul de bază al
fiecărui salariat conform modalității negociate cu, articol modificat ulterior prin acte adiționale, în anul 2005, în sensul că în anul 2003 suplimentările salariale prevăzute la art. 168 alin.1 "au fost introduse" în salariul de bază al fiecărui salariat.
A apreciat instanța de fănd că asupra aspectului introducerii în salariul de bază al fiecărui salariat a suplimentărilor de Paște și de C în anul 2003, nu pot exista controverse față de claritatea prevederilor art. 168 alin.2 din modificat, text convenit de către reprezentanții și SC SA și de asemenea, nu se poate accepta că modificările articolului 168 alin.2 din au fost introduse pentru a se prevedea cu certitudine că operațiunea includerii drepturilor salariale în salariul de bază se referă la a anul 2003, dar a continuat să producă efecte și în anii următori, întrucât folosirea la timpul trecut a verbului " au fost introduse", conduce la concluzia că introducerea în salariul de bază a suplimentărilor salariale de Paște și Caa vut loc doar în anul 2003.
Tribunalul, a apreciat că pârâta, căreia îi revenea sarcina probei, în conformitate cu prevederile art. 287 Codul muncii, nu a făcut dovada acordării suplimentărilor salariale de C și de Paște în conformitate cu prevederile art. 168 alin. 1 din Codul muncii, nedepunând la dosar state de plată, decizii interne privind acordarea acestor drepturi sau orice alte documente din care să rezulte introducerea acestor suplimentări în salariile angajaților.
În ceea ce privește calculul drepturilor cuvenite reclamantei, tribunalul a apreciat că trebuie avute în vedere salariile medii de bază astfel cum acestea au fost menționate de către pârâtă prin adresa nr. 831/05.02.2008, deoarece prevederile Contractului Colectiv de Muncă se referă în art. 168 alin.1 la o suplimentare a drepturilor salariale de C și de Paști în cuantum de unsalariu mediu de bazăpe SNP și nu la un salariu mediu brut, așa cum este indicat în adresa nr. 313/25.01.2005, invocată de reclamantă.
Atât salariul de bază cât și cel brut sunt venituri brute, însă deosebirea dintre acestea este aceea că salariul brut mai cuprinde și eventualele sporuri adăugate salariului negociat, adică celui numit de " bază", fără sporuri.
Pentru cele ce preced, tribunalul a apreciat îndeplinite prevederile articolului 161 alin. 1 din Codul muncii în raport de care salariul se plătește în bani la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern și condițiile prevăzute de art. 269 (1) din Codul muncii privind răspunderea patrimonială a angajatorului, astfel că a admis în parte cererea și a dispus obligarea pârâtei la plata către reclamantă suplimentărilor salariale prevăzute de art. 168 (1) din pentru C și Paște, în perioada 19.02.2005-31.12.2007, proporțional cu timpul lucrat, reprezentând câte un salariu de bază mediu pe SA la data când trebuiau achitate, actualizate cu indicele de inflație de la această dată până la plata efectivă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC SA-Membru Grup, criticând soluția ca netemeinică și nelegală, în sensul că în mod greșit instanța de fond a admis acțiunea fără să observe că aceasta este prematură, deoarece în conformitate cu art. 168 alin. 1 teza finală din plata primelor de sărbători era subsecventă negocierilor dintre Patronat și Sindicate care trebuia să aibă loc cu 15 zile calendaristice anterior fiecărei sărbători. Aceste negocieri nu au avut
loc nici până în prezent și ca urmare nu se poate stabili valoarea concretă, modalitățile de acordare, criteriile și condițiile în care aceste prime urmează a fi plătite reclamantei.
Instanța de fond a greșit și atunci când a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, întrucât, în speță sunt incidente disp. art. 283 alin.1 lit.e Codul muncii, izvorul acestor drepturi salariale fiind contractul colectiv de muncă.
recurenta că începând cu anul 2003 primele de sărbători au fost incluse în salariul de bază, fapt consemnat și constatat atât în cât și în Nota comisiei paritare, astfel că pretențiile reclamanților sunt nejustificate.
În oricare din situațiile invocate, modalitatea de calcul invocată de către reclamantă este greșită cât timp se raportează la nivelul salariului mediu brut pe unitate, deoarece art.168 CCM prevede că primele reprezintă câte un salariu de bază mediu pe unitate.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurentă, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, dar și sub toate aspectele conform art.3041Cod.pr.civ. Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:
Prin invocarea excepției de prematuritate în primul motiv de recurs pârâta își invocă, de fapt propria culpă, deoarece chiar dacă prin art.168 alin. 1 teza 2 din CCM se stabilește că anterior fiecărei sărbători cu minim 15 zile vor avea loc negocieri cu sindicatul în vederea stabilirii valorii concrete a modalităților de acordate, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor, împrejurarea că aceste negocieri nu au avut loc nu este imputabilă reclamantei ci recurentei care avea obligația conform contractului, să inițieze și finalizeze aceste negocieri.
Cu toate acestea, inexistența acestor negocieri nu presupune inexistența dreptului la plata suplimentărilor salariale cuvenite de Paște și C și al căror cuantum este deja determinat de disp. art.168 alin.1 teza 1 din CCM ca fiind echivalentul unui salariu de bază mediu pe unitate.
Mai reține Curtea că instanța de fond a respins în mod corect excepția prescripției dreptului material la acțiune, întrucât potrivit art.283 alin.1 lit.c Codul muncii în situația în care obiectul litigiului constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat termenul de prescripție este de 3 ani indiferent de izvorul acestor drepturi salariale, fiind de neconceput ca pentru aceleași drepturi să existe termene de prescripție diferite în funcție de izvorul acestora și în plus dispozițiile art. 283 alin.1 lit.c Codul muncii au caracter de normă specială în raport cu disp. art.283.1 lit.e Codul muncii care se referă la toate drepturile, respectiv obligațiile prevăzute într-un contract colectiv de muncă între care și drepturile salariale.
A mai pretins recurenta că pretențiile reclamantei sunt total nejustificate deoarece drepturile salariale solicitate au fost deja achitate prin includerea acestor prime în salariul de bază începând cu anul 2003, situație constatată de altfel și de către Comisia Paritară.
Sub același aspect recurenta arată că, oricum modalitatea de calcul a reclamantei este greșită, cât timp se raportează la nivelul salariului mediu brut pe unitate și nu la salariul de bază mediu pe unitate, așa cum se prevede prin art. 168 alin.1 CCM.
Este adevărat că începând cu anul 2003 s-a negociat ca primele de sărbători să fie incluse în salariul de bază, numai că începând cu anul 2004 acest lucru nu s-a produs, fapt dovedit cu actele depuse la dosar și necontrazis de recurentă.
În aceste condiții se constată că nu pretențiile reclamantei ci susținerile recurentei sunt lipsite de fundament, Curtea reținând că potrivit art.287 din Codul muncii, sarcina probei revine în conflictele de muncă angajatorului, care avea obligația de a proba susținerile privind plata drepturilor suplimentare cu destinație de prime de C și respectiv de Paște în perioada de referință, prin includerea lor în salariile de bază ale angajaților.
Tot lipsită de fundament este și susținerea recurentei că instanța de fond ar fi calculat drepturile reclamantei raportându-se la salariul mediu brut pe unitate, deoarece au fost avute în vedere disp. art. 168 din CCM, instanța având în vedere aceste dispoziții la stabilirea întinderii drepturilor solicitate de către reclamantă.
Așa fiind Curtea, în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. constată că recursul este nefondat și urmează să îl respingă ca atare, menținând în totalitate sentința primei instanțe care este legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC SA - GRUP, cu sediul social în B, Calea, nr.239, sector 1, prin reprezentant legal ȘI ASOCIAȚII, cu sediul în B,--8, House, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1079 din 17 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-reclamantă domiciliată în M,-,. 17,.B,.33, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 1 octombrie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
- - - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./13.10.2008
dosar fond.- -- Tribunalul Dâmbovița
judecători fond.-
- G
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3120/2006
.
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
