Drepturi salariale (banesti). Decizia 2343/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2343
Ședința publică din 3 iulie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ana Biberea
JUDECĂTOR 2: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 3: Carmen DR.-
GREFIER:
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta B ( fostă ) împotriva sentinței civile nr. 349 din 3 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați -, -, și, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal s-a prezentat pentru pârâta recurentă B, avocat, lipsă fiind reclamanții intimați -, și.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentanta recurentei depune la dosar împuternicirea avocațială.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta pârâtei-recurente a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamanților, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Reclamanții -, și au solicitat, în contradictoriu cu pârâta A ( fosta B ), pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care aceasta din urmă să fie obligată la plata către fiecare dintre reclamanții -, a sumei de 3241 lei, reprezentând suplimentări salariale de C pentru perioada 2005 - 1400 lei, Paști 2005 - 1400 lei și dobânda legală în sumă de 441 lei, și la plata către fiecare din reclamanții și a sumei de 9221 lei reprezentând suplimentări salariale de C pentru perioada 2005 - 1400 lei, C 2006 - 1850 lei, Paști 2005 - 1400 lei, Paști 2006 - 1850 lei și Paști 2007 - 1850 lei și dobânda legală în sumă de 871 lei. Totodată au solicitat obligarea pârâtei la plata către fiecare reclamant a cheltuielilor de judecată în sumă de 200 lei, reprezentând onorariu avocat.
Motivându-și acțiunea, reclamanții au arătat că au avut calitatea de salariați al societății pârâte, respectiv reclamanții și până la data de 23.12.2005, iar reclamanții și până la 26.05.2007, în baza unui contract individual de muncă și a unui Contract colectiv de muncă negociat pe fiecare an, respectiv 2005, 2006, 2007.
În conformitate cu prevederile art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă pentru anii 2004-2005 încheiat la nivelul între reprezentanții angajatorului și reprezentanții sindicatului reprezentativ, "cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe ".
În concret, au arătat reclamanții, că sunt îndreptățiți la plata unei suplimentări salariale pentru Cul din 2005, Paști și C 2006 și 2007.
Potrivit adreselor emise de intimată, salariul mediu brut pe anul 2004 fost de 980 lei, iar salariul mediu brut pe anul 2005 fost de 1400 lei și întrucât contractul colectiv este obligatoriu pentru părțile contractante, iar angajatorul nu s-a achitat nici până în prezent de obligația restantă de a plăti salariile suplimentare, a apreciat că intimata datorează și daunele solicitate la nivelul dobânzii legale în materie civilă.
În drept, a invocat dispozițiile art.168 din Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, art.67 lit.b din Legea nr. 168/1999.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând inexistența dreptului subiectiv la acordarea primelor de Paști și de C, după ce în 2003 părțile contractului colectiv de muncă au hotărât includerea acestora în salariul de bază a fiecărui angajat, devenit parte constitutivă a salariului, însăși faptul nediminuării salariului în anul 2004 la nivelul de dinaintea includerii primelor, în 2003, fiind o dovadă certă a îndeplinirii obligației.
A mai arătat pârâta că, în scopul de a exprima într-o manieră mai clară intenția reală a părților, cu ocazia negocierilor colective din anul 2005, prevederile CCM a fost modificate, intenționându-se ca noua reglementare să prevadă că operațiunea includerii drepturilor salariale în salariul de bază nu a avut aplicabilitate limitată, doar pentru anul 2003, ci continuă să producă efecte și în anii următori.
Întrucât redactarea clauzei art.168 din Codul muncii era una defectuoasă, părțile au înțeles să facă ele însele interpretarea acestei clauze, operațiune ce s-a concretizat în documentul intitulat " Notă asupra precizării situației primelor de paște și C, prevăzută la art.168 din Contractul colectiv de muncă al ", care la pct. II al acestui act stabilește că " Începând cu anul 2003, având în vedere că primele au fost incluse în salariile de bază ale angajaților, părțile contractului au înțeles că prevederile art.168 alin.1 au rămas fără obiect luând în considerare că primele nu mai erau individualizate în mod distinct, ci erau parte a salariului de bază ca întreg. Astfel, negocierile colective anuale au privit exclusiv majorarea salariului de bază ca întreg, așa cum acesta a rezultat după data includerii primelor în salariu ".
Prin urmare, a arătat pârâta că acea clauză neclară, susceptibilă de interpretare, a primit interpretarea părților, așa încât nu mai poate furniza interpretări unilaterale.
Prin sentința civilă nr.349/3.04.2008 a Tribunalului Arads -a admis acțiunea reclamanților și în consecință: pârâta a fost obligată să plătească pentru fiecare dintre reclamanții - și suplimentările salariale cuvenite și neachitate în sumă totală de 3241 lei, compusă din 2850 lei suplimentări salariale de C pentru perioada 2005 - 1400 lei; Paști 2005 - 1400 lei și dobânda legală în sumă de 441 lei.
De asemenea, a fost obligată pârâta la plata către reclamanții și a suplimentărilor salariale cuvenite și neachitate în sumă totală de 9221 lei, compusă din 8350 lei suplimentări salariale de C pentru perioada 2005 - 1400 lei; C 2006-1850 lei; Paști 2005 - 1400 lei; Paști 2006 - 1850 lei și Paști 2007 - 1850 lei și dobânda legală în sumă de 871 lei.
De asemenea, a fost obligată pârâta la plata către fiecare reclamant a cheltuielilor de judecată în sumă de 200 lei, reprezentând onorariu avocat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că pe anul 2005, Contractul colectiv de muncă a fost încheiat în sensul menținerii textului alin.1 al art.168, aducând o modificare de conținut alin.2, în sensul consemnării că "pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat ", modificări în urma cărora, societatea pârâtă nu a mai acordat reclamantului în cursul anilor 2004, 2005 suplimentările salariale prevăzute de alin.1 al art.168 din CCM.
Coroborând dispozițiile art.168 din Contractul colectiv de muncă pentru anul 2004 cu dispozițiile art.168 din Contractul colectiv de muncă pentru anul 2005, instanța a apreciat că părțile semnatare ale Contractului colectiv de muncă au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale prevăzute de alin.1 art.168 din CCM și în cursul anilor 2004, 2005, respectivele suplimentări fiind introduse în salariul de bază al fiecărui salariat pentru anul 2003.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta " " B, solicitând modificarea ei, în sensul respingerii acțiunii.
Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art.299, art.3021, art.303 alin.1 și art.3041Cod procedură civilă, rap. la art.80, 81 alin.1 din Legea nr.168/1999.
S-a invocat reținerea greșită a situației de fapt, susținând în continuare, contrar statuării tribunalului, apărarea inexistenței dreptului subiectiv la acordarea primelor de Paști și de C după ce în 2003 părțile Contractului colectiv de muncă au hotărât includerea acestora în salariul de bază a fiecărui angajat, neimpunând susținerea unor drepturi inexistente, pe baza interpretării " per a contrario ".
În speță, întrucât redactarea clauzei art.168 din CCM este una defectuoasă, atât timp cât qvasitotalitatea acțiunilor cu obiect similar ( atât la cât și la ) reliefează o interpretare bazată pe argumentul de logică " per a contrario", pentru a nu mai exista îndoieli, părțile contractului au înțeles să facă ele însele interpretarea clauzei art.168 CCM, operațiunea interpretării concretizându-se în documentul intitulat " Notă asupra precizării situației primelor de Paști și de C, prevăzute la art.168 din CCM al ", în sensul că prevederile art.168 alin.1 au rămas fără obiect, luând în considerare faptul că primele nu mai erau individualizate în mod distinct, fiind parte a salariului de bază ca întreg.
Sub aspectul netemeiniciei, s-a susținut că sumele solicitate au fost acordate într-un cuantum greșit, fiind depus în recurs un tabel vizând evoluția salariului mediu de bază în perioada 2003 - 2007, ca reprezentând valorile reale.
Intimații nu au depus întâmpinare, deși au fost citați cu această mențiune.
Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, Curtea a constatat că este neîntemeiat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, argumentată în fapt și în drept, funcție de înscrisurile existente la dosarul cauzei și cu respectarea garanțiilor procesuale, inclusiv a dreptului la apărare.
Cu privire la motivele de recurs invocate, privind interpretarea clauzei art.168 din CCM, se va constata că dispozițiile aliniatului 1 acestui articol, au rămas neschimbate, modificarea alin.2 al aceluiași articol, intervenind în anul 2006.
Astfel, art.168 alin.1 din CCM la nivel de unitate pe anii 2004-2005 încheiat la nivelul între reprezentanții angajatorului și reprezentanții sindicatului reprezentantiv prevede: " Cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, salariații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe ".
Susținerile recurentei în sensul inexistenței dreptului subiectiv la acordarea primelor de Paști și de C ulterior anului 2003, întrucât părțile CCM au hotărât includerea acestora în salariul de bază al fiecărui angajat, nu pot fi reținute, însăși recurenta menționând că modificarea alin.2 al art. 158 intervenit în 2006 și nu în 2005.
Prin urmare, clauzele contractuale au rămas neschimbate, iar faptul că salariile au rămas aceleași în anul 2004, de dinaintea includerii în 2003, nu este o dovadă certă a includerii primelor în salariu.
Art.168 alin.2 din CCM la nivel de unitate pe anii 2003 - 2004 dispune că: " pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat", același articol din CCM pe anii 2005 - 2006, prevăzând că,în anul 2003, suplimentările salariale de la aliniatul 1 al prezentului articol au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat ".
Din modul de formulare al ambelor variante ale art.168 alin.2 din CCM la nivel de unitate pe anii 2003 - 2006, rezultă că drepturile prevăzute de art.168 alin.1 din aceleași contracte au fost incluse în salariile angajaților societății pârâte doar pentru anul 2003.
De altfel, salariul de bază mediu pe, la care se referă art.168 alin.1 din aceste contracte, nu este același în fiecare an, pentru a se susține că eventuala includere a echivalentului acestui salariu în salariile cuvenite angajaților în anul 2003 reprezintă o executare corespunzătoare a obligației angajatorului, iar angajatorul nu a probat susținerea sa referitoare la faptul că suplimentările prevăzute de art.168 alin.1 din CCM pe anii 2004 - 2006 se regăsesc în salariile angajaților, deși sarcina probei îi revenea, conform art.287 din Codul muncii.
Cât privește susținerea că s-a făcut confuzie cu, instanța apreciază ca fiind vorba despre o eroare eroare materială evidentă, observându-se că inițial, tribunalul s-a referit la
Față de cele ce preced, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta B împotriva sentinței civile nr. 349 din 3 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 3 iulie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
- - - - - DR.-
GREFIER,
Red /15.07.2008
Thred./15.07.2008
Ex.2
Prima inst. - - - Trib.
Președinte:Maria Ana BibereaJudecători:Maria Ana Biberea, Ioan Jivan, Carmen
