Speta drepturi salariale, banesti. Decizia 2340/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2340
Ședința publică din 3 iulie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ana Biberea
JUDECĂTOR 2: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 3: Carmen DR.-
GREFIER:
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul INSPECTORATUL ȘCOLAR al JUDEȚULUI T împotriva sentinței civile nr.287 din 12 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat SINDICATUL INDEPENDENT al ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR T și pârâții intimați LICEUL TEORETIC, CONSILIUL LOCAL și PRIMĂRIA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal s-a prezentat pentru pârâtul recurent Inspectoratul Școlar al Județului T, consilier juridic, pentru reclamantul intimat Sindicatul Independent al Învățământului Preuniversitar T, avocat, pentru pârâtul intimat Liceul Teoretic, consilier juridic, lipsă fiind intimații Consiliul Local și Primăria.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentanta recurentului depune la dosar delegația de reprezentare, iar reprezentanta reclamantului intimat depune împuternicirea avocațială chitanța nr.- din 1.07.2007, privind plata onorariului avocațial în cuantum de 300 lei și note de ședință, care să fie avute în vedere la pronunțarea deciziei.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta pârâtului recurent a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului. Arată că în mod greșit recurentul a fost obligat alături de ceilalți pârâți la plata drepturilor salariale cu titlu de ajutor, câtă vreme competențele referitoare la plata acestor drepturi au fost stabilite clar prin Legea 128/1997 și art.13 din nr.OUG32/2001, respectiv finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură de către bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea. Pe de altă parte, instanța nu a avut în vedere că pentru salariații din instituțiile finanțate de la bugetul statului, orice drept prevăzut în contract este condiționat de includerea dreptului în acte normative aferente.
Reprezentanta reclamantului intimat a solicitat respingerea recursului ca nefondat potrivit motivelor arătate în notele de ședință depuse la dosar și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 287/12.02.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Independent al Învățământului Preuniversitar din Județul T, în numele membrilor de sindicat, împotriva pârâților Liceul Teoretic, Consiliul Local și Inspectoratul Școlar al Județului T, și pârâții au fost obligați la plata către membrii de sindicat a ajutorului pentru nașterea copilului, constând într-o sumă de bani echivalentă cu salariul de bază, actualizată în funcție de rata inflației la data plății.
Prin aceeași hotărâre, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâții Inspectoratul Școlar al Județului T, Consiliul Local și Primăria - Instituția Primarului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 36 alin. 5 lit. f din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ, mamele au dreptul la un salariu de bază plătit de angajator pentru nașterea fiecărui copil, iar la dosar au fost atașate certificatele de naștere ale copiilor personalului salariat menționat. De altfel, pârâții nu contestă acest drept.
Excepția lipsei calității procesual pasive a Inspectoratului Școlar al Județului Taf ost respinsă cu motivarea că, potrivit art. 9 alin. 3, art. 11 alin. 5, art. 32 alin. 3 și art. 50 alin. 3 și alin. 4 din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare, acest pârât are calitatea de angajator.
De asemenea, instanța a respins și excepția calității procesuale pasive a pârâților Consiliul Local și Primăria, invocată de către aceștia, motivat de faptul că prin acest organ al administrației publice locale se derulează formalitățile pentru drepturile salariale ale personalului din învățământul preuniversitar, în aplicarea art.10 lit.d din nr.HG538/2002, art.18, art.104 și art.6 din aceeași Hotărâre, precum și art.1 din Legea nr.215/2001 a administrației Publice Locale din care rezultă calitatea procesuală pasivă a pârâților sus menționați.
Pârâtul Inspectoratul Școlar al Județului Taf ormulat recurs împotriva sentinței civile nr. 287/12.02.2008 a Tribunalului Timiș, solicitând admiterea recursului și modificarea în tot a hotărârii recurate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În motivarea cererii de recurs se arată că, potrivit Legii nr. 128/1997 și art. 13 din G nr. 32/2001, Inspectoratul Școlar al Județului T nu are atribuții și competențe în ceea ce privește salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din unitățile de învățământ.
Totodată, susține că finanțarea unităților de învățământ preuniversitar se asigură de la bugetul de stat, chiar dacă sumele respective sunt distribuite prin bugetele locale. Pe de altă parte, prima instanță a avut în vedere doar dispozițiile art. 36 alin. 5 lit. f din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ, care prevăd acordarea ajutorului în litigiu fără a lua în considerare faptul că, pentru salariații din instituțiile finanțate de la bugetul statului, orice drept prevăzut în contract este condiționat de includerea sa în acte normative aferente, astfel încât în contractele colective de muncă nu se pot negocia clauze referitoare la drepturi a căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale, fiind necesară constituirea surselor de finanțare pentru includerea lor în bugetul de stat. Din adresele nr. 769/8.03.2007 a Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și nr. 2036/28.02.2007 a Inspectoratului Școlar al Județului T rezultă că acordarea și cuantumul ajutorului de naștere este stabilit prin legea bugetului asigurărilor sociale.
În drept, se invocă dispozițiile art. 304 pct. 8 și pct. 9, art. 3041Cod procedură civilă, Legea nr. 128/1997, Legea nr. 84/1995, Legea 54/2003, Legea 168/1999.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor art. 304 pct. 8 și pct. 9 coroborate cu cele ale art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că este neîntemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Instanța de fond a făcut o corectă interpretare a dispozițiilor legale în ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a pârâtului recurent, precum și soluționarea în fond a pricinii.
Pârâtul chemat în judecată are calitate procesuală pasivă, calitate ce decurge din atribuțiile pe care le are în ceea ce privește angajarea, calcularea, plata salariilor, asigurarea, aprobarea, repartizarea fondurilor necesare plății salariilor.
Art. 11 alin. 5 din Legea nr. 128/1997 și Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ dau in sarcina Inspectoratului Școlar atribuția de angajare a cadrelor didactice, angajarea acestora pe post făcându-se prin dispoziția inspectorului școlar general.
Art. 19 alin. 2 din Legea nr. 128/1997 dă în sarcina unităților de învățământ atributul de angajator pentru personalul didactic auxiliar, salariile fiind determinate de către unitățile de învățământ.
Este adevărat că salariile se calculează de către instituția de învățământ la care este angajat membru de sindicat, însă inspectoratul școlar are atribuții de control în ce privește modul de calcul și plată a salariilor de către unitățile de învățământ și modalitatea în care se aplică dispozițiile Ministerul Educației, Cercetării și
Începând cu anul 2001, urmare a art. XIII din OUG nr. 32/2001, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetul local al unității administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, printre excepțiile prevăzute la finanțare nefiind cuprinse și cele privind salariile.
Date fiind aceste atribuții pe care le are raportat la cele menționate mai sus, pârâtul are calitate procesuală pasivă în cauză.
Conform art. 36 alin. 5 lit. f din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ, personalul din învățământ beneficiază de un salariu de bază plătit de angajator mamei pentru nașterea fiecărui copil, iar dacă mama nu este salariată, soțul acesteia va beneficia de plata unui salariu de bază.
În același sens, art. 51 lit. c din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2005-2006 și art. 51 lit. c din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 prevăd că, în afara ajutoarelor prevăzute de lege, salariații au dreptul la un salariu mediu pe unitate, plătit de aceasta mamei pentru nașterea fiecărui copil, iar dacă mama nu este salariată soțul acesteia va beneficia de plata unui salariu mediu pe unitate.
În conformitate cu dispozițiile art.241 alin.1 lit.c din Codul muncii și ale art.11 alin.1 lit.c din Legea nr.130/1996, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru salariații încadrați la toți angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel, indiferent dacă angajatorul respectiv a participat sau nu, direct ori prin reprezentare de către o federație sau confederație patronală la negocierea și încheierea unor asemenea contracte colective.
Potrivit art.241 alin.1 lit.d din Codul muncii și art.11 alin.1 lit.d din Legea nr.130/1996, clauzele contractelor colective de muncă la nivel național produc efecte pentru salariații încadrați la toți angajatorii din țară.
Art.238 alin.2 din Codul muncii prevede că: "contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă". Astfel, orice contract individual de muncă se încheie nu numai în considerarea prevederilor legii, ci și în considerarea clauzelor contractelor colective ce îi sunt aplicabile salariatului în cauză. Potrivit art.247 din Codul muncii, "în cazul în care la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramură nu există contract colectiv de muncă, se aplică contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior". Prin urmare, dacă la nivelul angajatorului nu există contract colectiv de muncă, se aplică contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură.
Aceste prevederi se întemeiază pe natura juridică a contractului colectiv de muncă, și anume aceea de izvor de drept, precum și pe împrejurarea că un asemenea contract reprezintă o excepție de la principiul relativității efectelor contractelor, așa cum rezultă din ansamblul dispozițiilor legale în materia contractelor colective de muncă.
Prin urmare, în mod corect, instanța de fond a reținut că doamnele, membre de sindicat reprezentate în litigiul pendinte, sunt îndreptățite la plata ajutorului prevăzut de art. 36 alin. 5 lit. f din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ, fiind angajate a unei unități de învățământ, cărora li s-a născut câte un copil. Împrejurarea că nu au fost stabilite sursele de finanțare pentru acordarea acestui ajutor nu este imputabilă beneficiarilor lui și nu poate conduce la inaplicabilitatea dispozițiilor art. 36 alin. 5 lit. f din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură învățământ, dat fiind caracterul de izvor de drept al contractului colectiv de muncă, precum și obligativitatea clauzelor sale pentru angajatorii la care se referă.
Având în vedere cele expuse mai sus, Curtea apreciază că hotărârea recurată este temeinică și legală, nefiind incident vreunul din motivele de recurs reglementate de art. 304 pct. 8 și pct. 9 Cod procedură civilă.
În temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța va respinge recursul declarat de către pârâtul recurent Inspectoratul Școlar al Județului T împotriva sentinței civile nr.287/12.02.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, ca neîntemeiat.
În temeiul dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă, pârâtul recurent va fi obligat la 300 lei cheltuieli de judecată către reclamantul intimat Sindicatul Independent al Învățământului Preuniversitar
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul INSPECTORATUL ȘCOLAR al JUDEȚULUI T împotriva sentinței civile nr.287/12.02.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Obligă recurentul la 300 lei cheltuieli de judecată către reclamantul intimat SINDICATUL INDEPENDENT al ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 3 iulie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, Pt.JUDECĂTOR
- - - - - DR.-
În
VICEPREȘEDINTE
- - -
GREFIER,
Red./16.07.2008
Thred./18.07.2008
Ex.2
Prima inst. - - - Trib.
Președinte:Maria Ana BibereaJudecători:Maria Ana Biberea, Ioan Jivan, Carmen
