Drepturi salariale (banesti). Decizia 415/2009. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ Nr. 415

Ședința publică de la 09 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Camelia Juravschi

JUDECĂTOR 2: Ligia Vâlcu

JUDECĂTOR 3: Alina Stoian

Grefier - -

Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr. 104 din 22 octombrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul civil nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care;

CURTEA

Constată că prin sentința civilă nr. 104/2008, Curtea de Apel Brașova admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele, și (personal auxiliar) în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției, Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov, Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul ales la reprezentantul în teritoriu DGFP B și în consecință:

A obligat pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov să plătească reclamantelor sporul de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la indemnizația brută lunară de încadrare, începând cu 2.02.2007 inclusiv și până la pronunțarea prezentei sentințe - 22.10.2008 și în continuare până la noi dispoziții legale.

A obligat pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov să plătească actualizarea cu indicele de inflație și aplicarea dobânzii legale pentru sumele susmenționate cu titlu de spor de 50% începând cu 2.02.2007 și până la plata efectivă.

A obligat pârâta Curtea de Apel Brașov să efectueze mențiunile corespunzătoare dreptului susmenționat în carnetele de muncă ale reclamanților pentru toată perioada pe care au obținut sporul.

A obligat pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov să acorde reclamantelor dobânda legală pentru drepturile salariale stabilite prin sentința civilă 296/1.02.2008 a Tribunalului Brașov irevocabilă prin decizia 342/16.04.2008, respectiv pentru sporul de 50% acordate pentru perioada 11.12.2004-1.02.2007.

A obligat Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare efectuării plăților sporului de 50%.

A respins restul pretențiilor aferente perioadei 1.10.2004-10.12.2004.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Reclamantele au calitatea de grefieri în cadrul Tribunalului d e Minori si Familie Brașov.

Prin sentința civila 296/1.02.2008 a Tribunalului Brașov, rămasa irevocabila prin respingerea recursului conform deciziei 342/16.04.2008 a Curții de Apel Brașov, s-a dispus acordarea pentru aceleași reclamante a sporului de 50% pe perioada 11.12.2004-1.02.2007 reactualizat cu indicele de inflație, iar pretențiile aferente perioadei 1.09.2004-10.12.2004 reprezentând tot spor de 50% au fost respinse ca prescrise.

În ceea ce privește fondul cauzei instanța apreciază că pretențiile solicitate prin acțiune sunt întemeiate pentru următoarele considerente:

Prin dispozițiile deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.

În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a,astfel încât acțiunea va fi admisă potrivit dispozitivului prezentei.

Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și " pentru viitor", curtea reține că aceasta cerere este întemeiata deoarece drepturile salariale constituie prin excelență " prestări periodice" în înțelesul art. 110 alin.2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".

Excepțiile prevăzute de art 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare " " scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor ( contractul sau legea ) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta.

Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.

Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzuta de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul in speța.

Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.

Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.

Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.

În ceea ce privește critica referitoare la data de la care curge dobânda, instanța constată că în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speță părțile neavând un contract de muncă încheiat, punerea în întârziere realizată prin cererea de chemare în judecată nu este imperativă astfel că această dobândă curge de drept ( și - Teoria generală a obligațiilor).

Cererea de obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant va fi admisă în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.

De asemenea, pârâtul ministerul Economiei și Finanțelor va fi obligat să vireze fondurile necesare achitării drepturilor solicitate

În acest sens curtea reține că potrivit HG nr. 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art. 131 pct. 1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.

Pentru aceleași considerente instanța va admite si pretențiile din petitul 5 al acțiunii si va acorda dobânda legala aferenta creanței principale reprezentând contravaloarea sporului de 50% obținuta in baza sentinței 296/1.02.2008, insa doar pentru perioada consemnata in acel titlu executoriu nu si pentru o data anterioara zilei de 11.12.2004, deoarece in acest titlu executoriu instanța a considerat prescris dreptul material la acțiune însuși pentru creanța principala aferenta perioadei 1.09.2004-10.12.2004, prin urmare pretențiile din prezenta cerere de chemare in judecata constând in acordarea dobânzii legale pentru drepturile salariale câștigate anterior prezentului litigiu nu sunt întemeiate decât in parte, respectiv pentru perioada 11.12.2004-1.02.2007.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, Tribunalul Brașov și Curtea de Apel Brașov, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Ministerul Justiției critică sentința pentru faptul din februarie 2007 intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, OG nr. 8/2007, astfel că pretențiile reclamanților privind acordarea sporului de 50% după data de 1.02.2007, sunt nefondate, iar soluția instanței de fond este pronunțată cu greșita aplicare a legii.

Prin art. 30 din OG nr. 8/2007 se prevede că la data intrării în vigoare a acesteia se abrogă Legea nr. 50/1996. în consecință, sporul de 50% nu mai subzistă începând cu februarie 2007.

Referitor la recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.

Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.

În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta.

În ceea ce privește recursul declarat de recurenta Curtea de Apel Brașov, sentința este criticată pentru faptul că actuala lege de salarizare a personalului auxiliar, respectiv OG nr. 8/2007, nu cuprinde dispoziții referitoare la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică și pentru viitor.

Raportat la dispozițiile acestui text de lege, coroborate cu dispozițiile Deciziei nr. 21 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 5/2008, se consideră că sporul de 50% poate fi acordat numai până la intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2007 de aprobare a OG nr. 8/2007 și nu și pentru viitor.

În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Tribunalul Brașov, sentința este criticată pentru faptul că nu poate fi angajată sub nici o formă culpa Tribunalului Brașov, deoarece acesta, în calitate de ordonator terțiar de credite nu avea căderea de a aproba și aloca fondurile solicitate prin acțiunea de față.

Instituirea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică este numai o problemă de legiferare. Dacă legiuitorul ar fi considerat că acest spor trebuie reiterat în noua reglementare, consideră că l-ar fi inclus în actul normativ cu data cea mai recentă, respectiv OG nr. 8/2007.

În ceea ce privește plata sumelor solicitate cu aplicarea indicelui de inflație se consideră că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 1088 Cod civil. Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că, reclamanții, creditori ai unei obligații având drept obiect o sumă de bani, nu pot pretinde decât dobânda legală, aceasta fiind datorată numai cu începere din ziua cererii de chemare în judecată. Totodată, daunele interese se acordă sub forma dobânzii legale fără a se pune însă problema indexării, întrucât însuși acest tip de dobândă, presupune raportarea sa la o dobândă fluctuantă, calculată de BNR, în funcție de evoluția pieței economice.

Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.

În ceea ce privește restul criticilor din toate recursurile, care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamanților sunt întemeiat, iar prima instanță în mod corecta a admis acțiunea.

Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.

În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza finală, conform cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamanților au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse.

Criticile recurentului cu privire la acordarea simultană atât a actualizărilor cât și a dobânzii legale pentru același debit, nu pot fi primite.

Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.

Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.

Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.

În ceea ce privește critica referitoare la data de la care curge dobânda, instanța constată că în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speță părțile neavând un contract de muncă încheiat, punerea în întârziere realizată prin cererea de chemare în judecată nu este imperativă astfel că această dobândă curge de drept ( și - Teoria generală a obligațiilor).

Pentru toate aceste considerente, cu opinie majoritară, curtea va respinge recursurile formulate și va menține sentința atacată.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursurile declarate de recurenții pârâți Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, Curtea de Apel Brașov și Tribunalul Brașov împotriva sentinței civile nr. 104/22.10.2008 a curții de Apel Brașov pe care o menține.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică azi 9 aprilie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red. CJ.- 24.04.09

Dact. - 6.05.09

2 ex.

Președinte:Camelia Juravschi
Judecători:Camelia Juravschi, Ligia Vâlcu, Alina Stoian

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi salariale (banesti). Decizia 415/2009. Curtea de Apel Brasov