Drepturi salariale (banesti). Decizia 426/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILA Nr. 426/
Ședința publică din 22 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 3: Cristina Ștefăniță
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâtul PENITENCIARUL CU REGIM DE MAXIMĂ SIGURANȚĂ, precum și de chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR prin, împotriva sentinței civile nr.244/31.01.2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 16 aprilie 2008, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, iar instanța pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 22 aprilie 2008.
CURTEA,
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 244/2008 a Tribunalului Brașov, a fost respinsă ca rămasă fără obiect excepția necompetenței materiale a Secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Brașov invocată de pârâtul Penitenciarul Codlea.
A fost respins[ excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârâtul Penitenciarul Codlea.
A fost respins[ excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție formulată de Ministerul Economiei și Finanțelor.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții:
1) Administrația Națională a Penitenciarelor;
2) Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță;
A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de reclamant în contradictoriu cu Ministerul Economiei și Finanțelor.
Au fost obligați pârâții Administrația Națională a Penitenciarelor și Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță să plătească reclamantului drepturile bănești reprezentând Norma de hrană nr.6 pentru perioada 20.02.2005 - 12.03.2006, actualizate cu rata inflației la data executării sentinței.
A fost obligat chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor să vireze pârâților 1 și 2 sumele necesare efectuării plății drepturilor salariale mai sus menționate.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele
Excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de același pârât a fost respinsă avându-se în vedere dispozițiile art.283, alin.1, lit. c din Codul Muncii, în conformitate cu care, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat.
Articolul nr.283, al.1 lit. a din Codul Muncii, invocat de pârâtul Penitenciarul Codlea, potrivit căruia cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate: "în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă" nu își au aplicare în speță, avându-se în vedere obiectul cererii de chemare în judecată. În plus nu s-a făcut dovada de angajator că reclamantului i-a fost comunicată vreo decizie în sensul celor de mai sus deși potrivit art.287 din Codul Muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului.
De asemenea, a fost respinsă excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție invocată de pârâtul-chemat în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor deoarece dispozițiile art.61, alin.2 din Codul d e procedură civilă prevăd că cererea de chemare în garanție făcută de reclamant (cazul în speță) se poate depune până la închiderea dezbaterilor, înaintea primei instanțe.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut următoarele:
Reclamantul și-a desfășurat activitatea în funcția de director al Penitenciarului Codlea în perioada 01.08.2002-16.03.2006. Până la data de 17.02.2005 a fost procuror militar iar de la acea dată și până la încetarea detașării, 17.02.2006, a fost judecător civil, așa cum rezultă din carnetul de muncă, stare de fapt necontestată de părți.
Pretențiile reclamantului se referă la perioada 20.02.2005 - 12.03.2006, când a fost judecător civil, fiind detașat în funcția de director la Penitenciarul Codlea.
Instanța nu poate primi apărările pârâtului Penitenciarul Codlea referitoare la faptul că norma de hrană nu este inclusă în salariu, având în vedere dispozițiile art.155 din Codul Muncii, în conformitate cu care salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
În drept, potrivit nr.HG107/30.01.2003 s-a modificat și completat nr.HG501/1994 în sensul că Norma de hrană nr.6 se acordă gratuit cadrelor militare în activitate și salariaților civili din unitățile sistemului penitenciar care vin în contact du deținuții.
Pentru aplicarea nr.HG107/2003 a fost emis Ordinul nr.312/C/30.01.2004 prin care s-a stabilit că de la data de 01.04.2004 se acordă gratuit Norma de hrană nr.6 în cuantum bănesc cadrelor militare în activitate și salariaților civili din sistemul penitenciar. Aceeași dispoziție este reiterată și de art.5 din Hotărârea nr.1848/2004 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de, ale personalului din sistemul administrației penitenciare. Directorul General al Direcției Generale a Penitenciarelor (actuala ) a emis Ordinul nr.282/08.04 2004 cu același conținut ca cel emis de Ministerul Justiției.
Existența acestor dispoziții legale sunt recunoscute de pârât dar acesta din urmă apreciază că nu îi sunt aplicabile și reclamantului, începând cu data trecerii acestuia în rezervă (17 februarie 2005), pe motiv că aceste ordine nu cuprind în mod expres dispoziții cu privire la directorul penitenciarului care are și calitatea de magistrat civil și care a continuat să fie detașat în funcție până la data de 12 martie 2006.
Instanța nu a putut primi acest punct de vedere,din moment ce dispozițiile respective nu îi exceptează în mod expres pe magistrații civili detașați într-un sistem militar d e la beneficiul acestui drept iar dispozițiile Legii nr.303/2004 și ale nr.OUG177/2002 și nr.OUG27/2006 sunt în sensul că magistrații detașați beneficiază, pe durata detașării, de drepturile bănești cuvenite ca indemnizație lunară brută pentru funcția de bază de magistrat, la care se adaugă indemnizația de conducere prevăzută de lege pentru funcția de conducere în care sunt detașați precum și de celelalte drepturi prevăzute în legile speciale de salarizare.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin DGDFP B și Penitenciarul Codlea, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B, sentința este criticată pentru modul cum a fost soluționată excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție îndreptată împotriva acestei părți, întrucât între Ministerul Justiției și recurent nu există nici o obligație de garanție. Faptul că ordonatorul principal de credite nu a acordat drepturi salariale angajaților săi, nu îi conferă dreptul angajatului și nici angajatorului, să se îndrepte împotriva Ministerului Finanțelor, pentru efectuarea unor astfel de plăți. Atribuții în angajarea, salarizarea, acordarea drepturilor reclamatului au numai Ministerul Justiției, ANP, raporturile de muncă există între reclamant și instituțiile pârâte, fără ca Ministerul Economiei și Finanțelor să fie implicat în vreun fel.
Penitenciarul Codlea critică sentința pentru modul de soluționare al excepției prescripției dreptului material la acțiune, nefiind aplicabile în cauză disp. art. 283 alin 1 lit c) din codul muncii.
În ceea ce privește fondul cauzei, sentința este criticată pentru faptul că Ordinul Ministrului Justiției nr. 312/2004 așa cum a fost emis, nu prevede ca beneficiar al acestuia pe reclamant, întrucât are calitate a de magistrat detașat și este exceptat de la categoria personalului care beneficiază de alocație de hrană. Reclamantul pentru perioada în care a fost detașat la Penitenciarul Codlea, a primit indemnizația de încadrare brută lunară de judecător, la care a fost adăugată indemnizația de conducere prevăzută de lege pentru funcția de director al Penitenciarului.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile nu sunt întemeiate și în consecință vor fi respinse în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește recursul declarat de Penitenciarul Codlea, se reține de instanța de recurs, faptul că în mod corect a fost soluționată excepția prescripției dreptului material la acțiune, întrucât pretențiile reclamantului sunt drepturi de natură salarială, a căror prescriere intervine în termen de trei ani, conform disp. art. 283 al 1 lit. c) din codul muncii.
Pretențiile reclamantului vizează perioada 20.02.2005 - 12.03.2006, iar acțiunea a fost înregistrată în data de 29.11.2007, cu respectarea termenului general de prescripție.
Prin urmare prima critică din recurs nu este întemeiată și în consecință va fi respinsă.
În ceea ce privește criticile din ambele recursuri, referitoare la fondul cauzei, instanța reține că în speță sunt incidente disp. art. 58 alin. 3 din legea 303/2004, conform cărora în perioada detașării magistrații beneficiază de drepturile bănești prevăzute de lege pentru funcția în care este detașat. și numai în situația în care acestea sunt inferioare își păstrează indemnizația de încadrare lunară și celelalte drepturi bănești. Coroborând acest text de lege cu dispozițiile art. 47 din codul muncii, potrivit cu care pe durata detașării salariatul beneficiază de drepturile care îi sunt mai favorabile, fie de la angajatorul care a dispus detașarea fie de la angajatorul la care este detașat, se apreciază că pretențiile reclamantului sunt întemeiate.
Prin urmare fiind vorba de drepturi mai favorabile, cele ce fac obiectul prezentului dosar, pe care reclamantul ar fi trebuit să le primească de la angajatorul la care a fost detașat, se apreciază că îi sunt aplicabile dispozițiile Ordinului M: 312/ 2004, prin care se acordă gratuit norma de hrană nr. 6. cadrelor militare și angajaților civili.
Referitor la critica din recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, legat de excepția lipsei calității procesual pasive a acestei părți, instanța apreciază că obligația dispusă prin sentința de fond în cadrul prezentului raport juridic dedus judecății, este aceea de a pune la dispoziția angajatorului fondurile necesare asigurării plăților, și prin urmare, are calitate procesual pasivă.
Față de obligația înscrisă în sarcina pârâtei, este lipsită de relevanță apărarea reclamantei potrivit căreia lipsa unor raporturi juridice de muncă între reclamant și pârâtă, face ca aceasta din urmă să nu aibă calitate procesuală.
Pentru toate aceste considerente instanța apreciază că recursurile nu sunt întemeiate și în consecință va fi respinse, și sentința primei instanțe menținută ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenții Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B și Penitenciarul Codlea împotriva sentinței civile nr.244/31.01.2008 a Tribunalului Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 22 Aprilie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red: NG/15.05.2008
Dact: MD/19.05.2008 - 2 ex.
Jud.fond: /
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță
