Drepturi salariale (banesti). Sentința 6/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- SENTINȚA CIVILĂ NR. 6/F-CM
Ședința publică din 13 August 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniel Radu JUDECĂTOR 2: Florica Răuță Amalia Mitra
Judecător - -
Asistent judiciar - -
Asistent judiciar
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, în primă instanță, acțiunea civilă formulată de reclamanții G, G, G, în contradictoriu cu pârâții Statul Român-prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Ploiești, Tribunalul Prahova și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a depus, prin serviciul registratură, o adresă prin care solicită comunicarea actelor procedurale la DGFP și întâmpinare și că pârâta Curtea de Apel Ploieștia depus întâmpinare. Mai arată că părțile au solicitat judecarea în lipsă.
Având în vedere că este procedură îndeplinită și că părțile procesuale au solicitat judecarea în lipsă în conformitate cu dispozițiile art.242 pct.2 Cod procedură civilă, Curtea rămâne în pronunțare pe acțiune.
CURTEA
Deliberând, asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 4 februarie 2008, reclamanții G a, G, C, -, C, G și au chemat în judecată pe pârâții Statul Român - reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Ploiești și Tribunalul Prahova, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se înlăture pentru viitor discriminarea la care au fost supuși ca urmare a neacordării unor indemnizații egale cu cele ale procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, deși aceștia au aceeași pregătire, lucrează în raport de atribuțiile fiecăruia sub imperiul aceluiași Cod de procedură penală și a legilor speciale în materie, echivalând ca prestare aceeași muncă, repararea prejudiciului cauzat acestora ca urmare a discriminării prin neacordarea aceleiași indemnizații începând cu 1 ianuarie 2005, indemnizații ce trebuie să fie egale cu cele ale procurorilor care desfășoară activitatea în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
S-a mai solicitat obligarea pârâților la plata dobânzilor legale calculate conform art.3 alin.3 din Ordonanța nr.9/2000, pentru fiecare sumă lunară aferentă diferenței dintre indemnizația încasată și cea la care aveau dreptul dacă nu erau discriminați, obligarea pârâților la indexarea sumelor datorate prin aplicarea coeficientului de inflație începând cu data de 1 ianuarie 2005 și până la momentul efectuării plății, precum și efectuarea mențiunilor privitoare la drepturile salariale în carnetele de muncă ale reclamanților.
În motivarea acțiunii s-a arătat că prin Legea nr.508/2004 a fost creată Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ca o structură distinctă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, direcție ce are servicii pe raza curților de apel și birouri pe raza tribunalelor.
S-a mai menționat că procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - indiferent că activează la nivelul structurii centrale sau la nivelul structurilor teritoriale, pentru luarea măsurii arestării preventive, pentru prelungirea arestării preventive, pentru autorizarea percheziției ori a interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice, a înregistrărilor audio sau video, pentru liberarea provizorie pe cauțiune sau sub control judiciar și altele, trebuie să se adreseze instanțelor de judecată competente a judeca în fond și doar aceste instanțe hotărăsc asupra cauzelor în discuție.
Reclamanții au arătat că persoanele nemulțumite de soluțiile dispuse de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism în cauzele instrumentate, conform art.2781Cod procedură penală, pot formula plângere la instanța competentă a judeca în fond.
Judecarea acestor cauze se face tot de către instanțe, care au competența de a aprecia asupra legalității soluțiilor dispuse de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
De asemenea s-a arătat că judecarea în fond, apel și recurs a cauzelor instrumentate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se face de curțile de apel sau tribunale care au competența să apreciere asupra legalității și temeiniciei rechizitoriului.
Din cele expuse este evident că judecătorii de la curțile de apel și tribunale sunt discriminați, în sensul că pentru aceeași muncă și competență ca și a procurorilor de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au salarii mult inferioare.
Reclamanții au depus la dosar probe cu înscrisuri.
În drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.137/2000, pe prevederile Protocolului nr.12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și pe dispozițiile Constituției României ce reglementează egalitatea în drepturi și nediscriminarea, pe prevederile art.2 alin.3 din Legea nr.508/2004 privind organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe prevederile Codului d e procedură penală și ale nr.OUG27/2006.
Petenții au solicitat citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și judecarea în lipsă conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Intimatul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice P și Direcția Generală a Finanțelor Publice Aad epus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, deoarece această instituție nu are obligația plății, virării și alocării de fonduri din bugetul de stat și a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamanți și a cerut judecarea în lipsă potrivit art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive, întrucât consideră că nu are calitate procesuală în procesul de față, deoarece această instituție nu poate fi obligată "a face ceva" în temeiul Ordonanței Guvernului nr.137/2000, ci poate fi citată ca expert într-o asemenea cauză.
Intimatul Tribunalul Prahovaa formulat întâmpinare prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat în raport de sentința civilă nr.1545 din 3.12.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr-, hotărâre rămasă definitivă, care a fost pusă în executare, fiind plătite drepturile bănești reclamanților.
De asemenea, în aceeași întâmpinare s-a invocat și lipsa calității procesuale pasive a Tribunalului Prahova, având în vedere că reclamanții îndeplinesc sau au îndeplinit funcția de judecători la Curtea de Apel Ploiești și nu au raporturi juridice de muncă cu Tribunalul Prahova.
Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât acordarea unor drepturi salariale este atributul exclusiv al legiuitorului, iar drepturile solicitate de reclamanți nu sunt prevăzute de lege.
Intimatul Tribunalul Prahovaa solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Intimatul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, deoarece procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și cei din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt procurori ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și sunt salarizați corespunzător acestui.
Curtea de Apel Ploieștia formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, întrucât este dreptul legiuitorului să reglementeze criteriile de determinare a cuantumului indemnizațiilor sau al salariilor personalului retribuit de la bugetul de stat, precum și a sporurilor sau adaosurilor la indemnizațiile și salariile de bază, iar în speță nu există discriminare, deoarece procurorii din cadrul DIICOT sunt procurori ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de casație și Justiție și sunt salarizați conform acestui.
Analizând excepțiile invocate și acțiunea în raport de probele de la dosar, Curtea constată următoarele:
Dispozițiile art.137 din Codul d e procedură civilă prevăd că "instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii".
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, întrucât Ministerul Economiei și Finanțelor este instituția care are obligația să pună la dispoziția Ministerului Justiției banii necesari plății diferențelor salariale solicitate de reclamanți, în cazul admiterii acțiunii.
De asemenea, reclamanții au chemat această instituție ca reprezentantă legală a Statului Român și sub acest aspect Ministerul Economiei și Finanțelor Publice are calitate procesuală pasivă.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Curtea verificând conținutul acțiunii constată că reclamanții au solicitat citarea acestei instituții și nu au precizat calitatea de pârât a Consiliului, astfel că excepția este fără obiect și urmează a fi respinsă.
Trebuie precizat că citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării în calitate de expert nu echivalează cu calitatea de pârât în cauză și ca urmare, menționarea în citație a acestei instituții ca pârât s-a făcut în mod greșit.
Cu privire la excepția autorității de lucru judecat invocată de intimatul Tribunalul Prahova, în raport de sentința civilă nr.1545 din 3.12.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr-, hotărâre rămasă definitivă, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, întrucât obiectul dosarului sus citat și obiectul prezentei cauzei sunt diferite, astfel că nu sunt întrunite condițiile cumulative, obiect, cauză, părți, cerute de art.1201 Cod civil.
În baza art.137 Cod procedură civilă se va respinge și excepția lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului Prahova, deoarece o parte dintre reclamanți erau judecători ai acestei instanțe la 1 ianuarie 2005, dată de la care s-au solicitat drepturi bănești și după aceea au fost promovați la Curtea de Apel Ploiești, așa cum rezultă din înscrisul de la fila 84 dosar tribunal.
Ca urmare, rezultă că judecătorii promovați ulterior la Curtea de Apel Ploiești au avut raporturi de muncă cu Tribunalul Prahova la data de 1 ianuarie 2005 și în concluzie, această instanță are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Pe fondul cauzei se constată că acțiunea este neîntemeiată, întrucât din lecturarea textului art.75 alin.2 din Legea nr.304/2004, rezultă că Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar salarizarea se efectuează potrivit coeficienților de multiplicare aplicabil procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că în cazul admiterii acțiunii reclamanților s-ar echivala prin salariu rangul judecătorilor din cadrul tribunalelor și curților de apel cu cel al procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ca urmare ar fi anulat principiul ierarhiei funcțiilor care se face și prin salariu.
Doar Consiliul Superior al Magistraturii este instituția care poate să acorde judecătorilor din cadrul tribunalelor și curților de apel rangul și salariul unui procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În concluzie, nu există discriminare în ceea ce privește salariul procurorilor DIICOT din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în raport de judecătorii din cadrul tribunalelor și curților de apel.
Pentru aceste considerente, urmează a fi respinsă acțiunea formulată de reclamanții G a, G, C, -, C, G și, în cauză nefiind aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului nr.137/2000, ale Protocolului nr.12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și ale Constituției României și nici dispozițiile Legii nr.508/2004 și cele ale nr.OUG27/2006.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții G A, G, C, C, G ȘI, toți cu domiciliul ales la Curtea de Apel Ploiești, cu sediul în P,-, județ P, în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN - reprezentat de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în P,-, județ și Direcția Generală a Finanțelor Publice A, cu sediul în Pitești,-, județ A, MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, CURTEA DE APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, județ P și TRIBUNALUL PRAHOVA, cu sediul în P, str.-.-, nr.6, județ
Definitivă.
Cu drept de recurs, în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 august 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Asistenți Judiciari:
și,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.60/20.08.2008.
Președinte:Daniel RaduJudecători:Daniel Radu, Florica Răuță Amalia Mitra
