Drepturi salariale (banesti). Decizia 629/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILA nr.629/
Ședința publică din 21 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Anca Pîrvulescu
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de pârâții CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, CASA NAȚIONALĂ DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURARI SOCIALE, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DGFP B, împotriva sentinței civile nr. 480/29.02.2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilier juridic pentru recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii B, lipsă fiind recurenții pârâți Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B, precum și lipsa intimatului reclamant Sindicatul Transilvania al Funcționarilor Publici și Persoanelor Contractuale din Cadrul B și intimat pârât Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Întrebat fiind de către instanță reprezentantul recurentei pârâte B, arată că nu mai are alte cereri de formulat, probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat, instanța în temeiul art.150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă B, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii pentru considerentele arătate în scris în recurs.
CURT E A
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă 480/2008 a Tribunalului Brașov, a fost respinsă excepția necompetentei materiale a Tribunalului Brașov.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a paratului Ministerul Economiei si Finanțelor.
A fost admisă excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune.
A fost admisă in parte acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul "Transilvania" al Funcționarilor Publici și Persoanelor Contractuale din cadrul B, în contradictorio cu pârâții Casa Județeană de Pensii B, Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale și Ministerul Economiei si Finanțelor, și în consecință:
Au fost obligați pârâți sa plătească în solidar personalului contractual menționat în Anexa I de la fila 7 din dosar, contravaloarea tichetelor de masă pe anii 2004, 2005 si 2006, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Au fost respinse restul pretențiilor reclamantului, ca prescrise.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Conform dispozițiilor OG nr.137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare, principiile legalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminărilor sunt garantate în special în exercitarea drepturilor economice, sociale, culturale, a drepturilor la muncă, la libera alegere a ocupației, la condiții de muncă echitabile și satisfăcătoare, la protecția împotriva șomajului, la un salariu egal pentru munca egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare.
Articolul 2 pct.1 al acestei ordonanțe arată că prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială etc. care are ca scop sau efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii folosinței sau exercitării a drepturilor prevăzute de lege în domeniul public, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. La pct. 2 din art. 2 al aceluiași act normativ se arată că sunt discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre sau care dezavantajează anumite persoane pe baza criteriilor prevăzute la punctul 1, față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare. Punctul 3 al aceluiași articol prevede că orice comportament activ ori pasiv care prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat o persoană, un grup de persoane sau o comunitate față de altele, atrage răspunderea contravențională sau penală, după caz.
Analizând reglementările internaționale referitoare la drepturile omului, instanța a constatat că potrivit art.2, pct.1 din declarația Universală a Drepturilor Omului, exercițiul drepturilor este apărat împotriva oricărei discriminări, iar potrivit art. 29, pct. 2, în exercițiul drepturilor și libertăților sale, fiecare persoană este supusă doar îngrădirilor stabilite de lege, în scopul exclusiv al asigurării, recunoașterii și respectului drepturilor și libertăților celorlalți, în vederea satisfacerii cerințelor juste ale moralei, ordinii publice și bunăstării generale într-o societate democrată.
Articolul 2 pct. 2 din Convenția nr. 111 privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei prevede că diferențele, excluderile sau preferințele întemeiate pe calificările cerute pentru o anumită ocupație nu sunt considerate discriminatorii.
În speță, însă trebuie analizat dacă prin faptul că instanțele judecătorești din țară au acordat aceste drepturi unor persoane ocupând aceiași funcție ca și reclamanții instituie un tratament discriminator față de reclamanți care nu sunt beneficiarii drepturilor respective.
A discrimina, în sensul dispozițiilor OG 137/2000, înseamnă a diferenția sau a trata diferit două persoane sau situații atunci când nu există nici o distincție relevantă și a trata într-o manieră identică două sau mai multe persoane sau situații care sunt în fapt diferite.
În speță neacordarea contravalorii tichetelor de masa reclamanților instituie un tratament inegal în raport de personalul contractual al unor instituții bugetare similare sau asemănătoare din tară, care au obținut în justiție recunoașterea acestor drepturi.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului interzice orice discriminare, nu numai în privința drepturilor prevăzute în Convenție ci și în exercitarea oricăror drepturi recunoscute de legislația internă a statelor membre.
Discriminarea constatată în prezenta cauză își are temeiul în dispozițiile OG 137/2000 care sancționează orice discriminare în,stabilirea și modificarea atribuțiilor de serviciu, locului de muncă sau salariului și acordarea altor drepturi sociale decât cele reprezentând salariul".
Prin urmare, neacordarea drepturilor salariale solicitate de reclamanți din prezenta cauză ar crea o situație de discriminare directă, un tratament diferențiat, având ca efect restrângerea exercitării, în condiții de egalitate, a dreptului la egalitatea în activitatea economică, și în materie de angajare și profesie, potrivit art.6 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare.
Prin urmare, văzând dispozițiile legale sus-menționate, și constatând că reclamanții au fost prejudiciați cu drepturile bănești neîncasate, instanța a admis acțiunea si a dispus următoarele:
- a obligat parații sa plătească în solidar personalului contractual menționat în Anexa I de la fila 7 din dosar, contravaloarea tichetelor de masă pe anii 2004, 2005 si 2006, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective.
Actualizarea prin aplicarea indicelui de inflație se justifica prin necesitatea corelării salariului de care reclamanți, care ar fi beneficiat, la momentul la care acesta era datorat de către angajator si de salariul la momentul la care aceste sume de bani intra efectiv in patrimoniul beneficiarului, pentru a nu se diminua puterea de cumpărare.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenta Casa Județeană de Pensii B, Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B și Casa Națională de Pensii, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie:
În dezvoltarea motivelor de recurs în ceea ce privește recurenta CJP B, sentința este criticată pentru faptul că o asemenea cerere nu poate fi primită întrucât plata tichetelor de masă se face numai în limita prevederilor bugetului de venituri și cheltuieli aprobată potrivit legii.
Sentința mai este criticată pentru faptul că prima instanță nu a soluționat în mod corespunzător excepția prescripției dreptului material la acțiune, pentru perioada anterioară datei de 23.11.2004.
În recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, sentința este criticată pentru faptul că prima instanță nu a soluționat în mod corect excepția lipsei calității procesual pasive a acestei părți, iar pe fondul cauzei, se arată că solicitarea reclamanților nu este întemeiată și în consecință ar fi trebuit respinsă.
Casa Națională de Pensii invocă de asemenea excepția lipsei calității procesual pasive, pentru că nu are raporturi de muncă cu reclamanții și pe fond solicită să fie respinsă acțiunea întrucât, legea 142/1998, a condiționat acordarea acestor drepturi de existența fondurilor necesare incluse în bugetul de venituri și cheltuieli.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt fondate și în consecință vor fi admise și sentința primei instanțe modificată în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente.
Prima instanță a reținut o sare de fapt eronată și în mod greșit a apreciat că în cauză se poate vorbi de discriminare prin faptul că unele instanțe au acordat aceste drepturi altor persoane aflate în situație similară.
Din modul de redactare al disp. art. 1 din legea 142/1998, privind tichetele de masă, rezultă că acordarea acestora către salariații din cadrul unităților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar POT primi o alocație de hrană individuală acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral de angajator, este o posibilitate și nu o obligație a angajatorului.
Prin urmare nefiind vorba de un drept ci de o vocație, angajatorul nu poate fi obligat la plata sumelor de bani ce fac obiectul prezentei acțiuni, decât dacă a prevăzut în bugetul propriu fondurile financiare necesare, și dacă s-a negociat prin contractele colective de muncă.
În ceea ce privește criticile formulate în recursul declarat de recurenții DGFP B, și CNPAS, cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive a acestor părți, instanța apreciază că sunt nefondate, întrucât au capacitatea procesuală de a sta în judecată, chiar dacă nu au raporturi juridice directe de muncă cu reclamanții, ar fi avut obligația să pună la dispoziție fondurile financiare necesare efectuării plăților.
Față de aceste considerente instanța apreciază că recursurile sunt întemeiate și în consecință va fi admise în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă și sentința primei instanțe modificată în tot în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de recurenții Casa Județeană de Pensii B, Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B și Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, împotriva sentinței civile nr.480/2008 a Tribunalului Brașov, pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul "Transilvania" al Funcționarilor Publici și Persoanelor Contractuale din cadrul B, în contradictoriu cu pârâții B, CNPAS și Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP
Menține dispozițiile din sentință cu privire la excepții.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 21 Mai 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red: NG/2.06.2008
Dact: MD/2,06.2008 - 3 ex.
Jud.fond: /
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu, Anca Pîrvulescu
