Drepturi salariale (banesti). Decizia 6899/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6899
Ședința publică de la 30 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 2: Marin Covei
JUDECĂTOR 3: Sorina Lucia
Grefier
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta Primăria Comunei împotriva sentinței civile nr.7666 din 10.12.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamantul, pârâtul Consiliul Local al Com. având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspuns intimatul reclamant, lipsind recurenta pârâtă Primăria Comunei și intimatul pârât Consiliul Local al Comunei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform prevederilor art. 242 alin. 2 pr. civ.după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul părții prezente asupra recursului civil de față.
Instanța, pune în discuția părții prezente excepția de necompetență materială a Secției Pentru Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în soluționarea cauzei.
Intimatul reclamant, cu privire la excepția invocată, a lăsat la aprecierea instanței și a solicitat respingerea recursului, menținerea hotărârii recurate ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 7666 din 10.12.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea formulată de petentul, împotriva intimaților Consiliul Local și Primăria comunei.
A obligat intimații la plata către petent a ndemnizației de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază începând cu data de 19.11.2005, suma urmând a fi actualizată la data plății.
A respins acțiunea pentru perioada 01.10.2004 - 18.11.2005, ca prescrisă.
Pentru a se pronunța astfel, instanța reținut că petentul a fost în cadrul Primăriei comunei în perioada menționată în cererea de chemare în judecată.
Prin pct.9.2 din Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr.496/28.07.2003 s-a stipulat faptul că indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
In sensul acestui ordin, prin personal civil se înțelege,funcționarii și personalul contractual din cadrul ministerului Administrației și Internelor.
Personalul civil din acest minister beneficiază de drepturile stabilite prin Legea nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și de acordarea unor drepturi salariale personalului civil din instituții, cu excepția celor din domeniul administrației publice care beneficiază doar de dreptul prevăzut la art.13 din lege, precum și de cele prevăzute de reglementările în vigoare aplicabile salariaților omologi din sectorul bugetar.
Lecturând art.13 din Legea nr.138/1999 s-a reținut:, cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de baza.
Mai mult decât atât, potrivit adresei nr.-/25.08.2003, Guvernul României prin Ministerul Administrației și Internelor a comunicat către toate prefecturile că acordarea indemnizației de dispozitiv de 25% conform Ordinului Ministrului Administrației și Internelor nr.496/28.07.2003 se aplică la salariul de bază care cuprinde salariul de încadrare, salariul de merit, indemnizația de conducere, de această indemnizație urmând să beneficieze tot personalul mai puțin prefectul și subprefectul.
Din economia textelor legale amintite a rezultat că petentul era îndreptățit la plata indemnizației de dispozitiv conform Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr.496/28.07.2003, în procent de 25% din salariul de bază pentru perioada începând cu 19.11.2005, sume actualizate cu de indicele de inflație la data plății efective.
Pentru perioada 01.10.2004 - 18.11.2005, dreptul material la acțiune este prescris, deoarece termenul de prescripți, potrivit art.283 alin.2 din Codul muncii este de trei ani de la nașterea dreptului, or, în cazul de față, petentul a solicitat plata unor drepturi salariale începând cu 01.10.2004, prin acțiunea introdusă la 19.11.2008, fiind îndeplinit astfel termenul de prescripție pentru perioada a 01.10.2004 - 18.11.2005.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Primăria Comunei criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs arată că față de normele imperative ce reglementează competența materială a instanței de judecată se constată că la soluționarea cauzei în fond au fost încălcate normele prevăzute de art.304 pct.3 pr.civ deoarece reclamantul nu are contract individual de muncă ci este numit în funcția de primar care este funcție publică astfel competența de soluționare a cauzei aparține instanței de contencios administrativ.
A mai arătat recurenta că instanța a acordat sporurile în mod greșit deoarece art.29 alin.2 din Legea nr.188/1999 prevede că funcționarii beneficiază pe lângă prime și de alte drepturi salariale,însă în condițiile legii.
În drept a invocat dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Recursul se admite pentru următoarele considerente:
Excepția necompetentei materiale a instanței de fond invocată ca prim motiv de recurs este fondată deoarece conform art. 109 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici ,cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența instanțelor de contencios administrativ, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe.
În raport de aceste dispoziții,funcționarii publici sunt supuși unei reglementări speciale iar Codului muncii numai atunci când nu există dispoziții exprese.
În speță,reclamantul care a fost numită în funcție publică la primar la Primăria,județul Gas olicitat obligarea pârâtei la plata sporurilor de confidențialitate și mobilitate.
Instanța,soluționând această acțiune, a nesocotit dispozițiile legale care reglementează competența materială a instanțelor care prevăd că litigiile care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarilor publici sunt de competența instanțelor de contencios administrativ și nu de competența instanțelor de conflicte de muncă și asigurări sociale.
Față de aceste aspecte,Curtea urmează ca în baza art.312 alin.6 Cod procedură civilă raportat la art.304 pct.3 Cod procedură civilă,să admită recursul,să caseze sentința și să trimită cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj -Secția contencios administrativ și fiscal.
Curtea,în conformitate cu art.137 Cod procedură civilă, nu va mai analiza motivele de recurs care privesc fondul cauzei deoarece cauza a fost soluționată pe excepție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta Primăria Comunei împotriva sentinței civile nr.7666 din 10.12.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamantul, pârâtul Consiliul Local al Com. având ca obiect drepturi bănești.
Casează sentința și trimite cauza pentru judecare la Tribunalul Gorj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, |
Red,jud:
2 ex./ IE/14.12.2009
. fond:
Președinte:Lucian BuneaJudecători:Lucian Bunea, Marin Covei, Sorina Lucia
