Drepturi salariale (banesti). Decizia 74/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 74
Ședința publică de la 16 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 2: Sorin Pascu Marius Tiugan
Asistent judiciar - -
Asistent judiciar
Grefier
Pe rol, judecarea acțiunii formulată de reclamanții și, împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL O L T, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL BUCUREȘTI, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează lipsa părților care au solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art.242 cod pr.civ.după care s-a trecut la soluționare
CURTEA
Asupra acțiunii de față;
Prin acțiune reclamanții și, au chemat în judecată pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL O L T, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL BUCUREȘTI, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați aceștia la plata unor drepturi salariale constând în sporul de lucru la calculator, respectiv 15% din salariul de bază brut, pe perioada iulie 2005 - iulie 2008 și în continuare, sume actualizate, în funcție de rata inflației, la data plății efective, inclusiv la plata dobânzii legale aferente despăgubirilor, începând cu data formulării cererii de chemare în judecată și până la data soluționării prezentei cereri, urmând ca sumele să fie calculate ulterior, în faza executării silite, printr-o expertiză de specialitate;
De asemenea au solicitat obligarea pârâților la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.
În motivarea acțiunii în fapt, reclamanții arată că în instanță folosesc în majoritatea timpului de lucru computerele din anul 2004 și nu au primit drepturile aferente acestei munci, așa cum sunt încasate de alți salariați sau de lucrătorii din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și Ministerul Justiție.
Se arată că informatizarea instanțelor este obligatorie, la fel cursurile IT, iar programele de legislație sunt un instrument de muncă, inclusiv sistemul Ecris, în sistem informatizat. Sporul de calculator este încasat de personalul auxiliar de specialitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție - serviciul contabilitate și informatică (conform unei decizii interne), salariații Ministerul Justiției (conform unui ordin interne), salariații din domeniul sanitar ( nr. 414/2006 pentru aprobarea reglementărilor contabile specifice domeniului sanitar - anexa din 17.04.2006), salariații din domeniul industriei chimice și petrochimice (conform art. 50 (4) din contractul colectiv de muncă la nivelul grupului de unități din industria chimică și petrochimică).
Reclamanții precizează că folosirea zilnică a ecranului de vizualizare trebuie să fie întreruptă periodic prin pauze, care să reducă suprasolicitarea în fața ecranului de vizualizare, conform Hotărârii Guvernului nr. 1028/2006. Astfel, deși lucrează în condiții grele, totuși nu beneficiază de cele cel puțin 3 zile în plus la concediul de odihnă, așa cum este prevăzut în art. 142 din Codul muncii.
Se invocă art. 4 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, ratificată de România prin legea nr. 30/1994 și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, în vigoare de la 1 aprilie 2005, art. 21 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările ulterioare, aduse prin Legea nr. 48/2002, OG nr. 77/2003 și Legea nr.27/2004.
Reclamanții precizează că există instanțe în țară care au acordat acest spor, astfel că trebuie să există o jurisprudență unitară la nivelul întregii țări, astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Acțiunea este neîntemeiată și urmează a fi respinsă în baza considerentelor ce vor fi expuse:
Potrivit art. 30 din OUG 177/2002, pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, la instanțele judecătorești și parchete se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
Condițiile de acordare a sporului menționat mai sus se aprobă de ministrul justiției sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, în funcție de condițiile deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase stabilite potrivit legii, dacă cel puțin 70% din activitate se desfășoară în aceste condiții.
De asemenea, potrivit art. 7 din OUG 27/2006, pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și personalului asimilat acestora, li se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
Condițiile de acordare a sporului menționat se aprobă de ordonatorul principal de credite sau, după caz de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, în funcție de condițiile deosebite, grele, vătămătoare, sau periculoase stabilite potrivit legii.
Din interpretarea textelor de lege incidente în materia salarizării magistraților menționate mai sus, rezultă că legiuitorul a reglementat acordarea unui spor de 15% pentru existența unor factori nocivi existenți în cadrul condițiilor de muncă, reprezentanți de condiții de muncă grele vătămătoare sau periculoase.
Neexistând un text de lege care să reglementeze acordarea unui spor de 15% pentru lucrul la calculator, stabilirea condițiilor și procedurilor de acordare a acestui spor, precum și competența de a reconsidera poziția față de drepturile salariale cuvenite magistraților, reprezintă o problemă de legiferare.
Reclamanții sunt judecători, astfel că prin natura acestei profesii nu își petrec timpul de lucru 100% în fața calculatorului, astfel cum susțin în acțiune, fiind cunoscut faptul că activitatea judecătorului presupune și participarea la ședințe de judecată, studiul dosarelor în vederea pregătirii ședinței de judecată, ori în vederea redactării acestora, activități care exclud petrecerea timpului de lucru la calculator.
Este de asemenea neîntemeiată și susținerea acestora în sensul că neacordarea acestui spor ar institui un tratament inegal cu alte persoane care l-au câștigat și chiar l-au primit prin hotărâri judecătorești pronunțate de Tribunalele A, P și Astfel, cum se poate observa, toate hotărârile depuse de reclamanți la dosar, vizează acordarea unui spor de calculator de 15%, dar nu pentru judecători, ci pentru personalul auxiliar de specialitate, personal care într-adevăr, își petrece timpul de lucru într-o proporție foarte mare,aproape 100% în fața calculatorului. În acest sens, se pot observa sentința civilă nr. 80 din 27 mai 2008 Tribunalului Arad, sentința civilă nr. 684 din 25 februarie 2008 Tribunalului Prahova și sentința civilă nr. 558 din 12 decembrie 2007 Tribunalului Prahova, din care rezultă că a fost acordat acest spor doar pentru personalul auxiliar de specialitate, și nu pentru judecători.
Susținerea reclamanților în sensul că prin neacordarea acestui spor pentru lucrul la calculator s-a făcut o discriminare directă în sensul OG 137/2000 și art. 14 din Convenția Europeană Pentru Apărarea Drepturilor Omului, este neîntemeiată.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, legat de art. 14 privind interzicerea discriminării, a apreciat că diferența de tratament devine discriminare, în sensul art. 14 din Convenție, atunci când se induc distincții între situații analoage și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
Pentru ca o faptă să fie calificată ca fiind faptă de discriminare potrivit art. OG. 137/2000 republicată, trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții:
1.existența unui tratament diferențiat manifestat prin deosebire, excludere, restricție sau preferință cu privire la persoane sau situații aflate în poziții comparabile;
2.existența unui criteriu de discriminare potrivit art. 2 alin. 2 din OG. 137/2000 republicată.
Potrivit legii, criteriile de discriminare sunt: rasa, naționalitate, etnie, limba, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârsta, handicap, boala cronică necontagioasă, infectare, apartenența la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu.
Tratamentul diferențiat trebuie să aibă drept scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării în condiții de egalitate a unui drept recunoscut de lege.
În cauza de față, nu sunt îndeplinite niciuna din aceste condiții pentru a se putea susține că, reclamanții sunt persoane discriminate, nefiind acordat acest spor prin lege altor judecători de la alte instanțe, fără a fi acordat la instanța la care își desfășoară activitatea reclamanții. Astfel cum s-a mai arătat, faptul că a fost acordat acest spor personalului auxiliar de specialitate, nu reprezintă discriminare, întrucât nu este vorba de o categoria profesională similară cu cea a reclamanților. De asemenea, nu este îndeplinită nici cea de a doua condiție, privind existența unui criteriu de discriminare.
Prin urmare, față de considerentele expuse va fi respinsă acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge acțiunea formulată de reclamanții și, împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL O L T, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL BUCUREȘTI, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
Asistenți judiciari
- -
Red. jud. Grefier,
2 ex. /11.11.2008.
Președinte:Cristina RaiceaJudecători:Cristina Raicea, Sorin Pascu Marius Tiugan
