Drepturi salariale (banesti). Decizia 7752/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA Nr. 7752
Ședința publică din data de 03 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marian Lungu
JUDECĂTOR 2: Florica Diaconescu
JUDECĂTOR 3: Corneliu Maria
Grefier: - -
*******
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă G, împotriva sentinței civile nr.2670/10.03.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimata pârâtă Direcția Silvică Tg.J, având ca obiect, drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile nu au răspuns.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, că în conformitate cu prevederile art.242 alin.2 pr.civ. s-a solicitat și judecata cauzei în lipsă, după care, instanța constatând cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Tribunalul Gorj prin sentința nr. 2670 din 10 martie 2008 admis acțiunea formulată de petentul, împotriva intimatelor Direcția Tg.J, și
A anulat decizia nr.308/20.11.2007 emisă de intimata Direcția Silvică Tg-
A obligat intimata Direcția Silvică Tg-J să emită o nouă decizie care să prevadă că petentul beneficiază de prevederile Legii nr.174/2006.
A obligat intimata AJOFM G să acorde petentului, de la data concedierii acestuia, venitul lunar de completare prevăzut de Legea nr.174/2006.
În considerentele sentinței s-a reținut că petentul a fost salariatul intimatei Direcția Silvică Tg-J, fiind disponibiliza în cadrul unor măsuri de concediere colectivă, prin decizia nr.308/20.11.2007.
Drepturile bănești solicitate de petent sunt reglementate astfel de Legea nr.174/2006: art.2 (1) Persoanele disponibilizate prin concedieri colective de la Regia Naționala a Pădurilor - Romsilva, prevăzute la art. 1, ca urmare a predării treptate a pădurilor către proprietari, beneficiază de următoarele drepturi: a) la momentul disponibilizării, respectiv desfacerii contractului individual de munca, de o suma egala cu de doua ori salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care se fac disponibilizările, comunicat de Institutul Național de Statistica; b) indemnizația de șomaj, stabilită potrivit reglementărilor legale în vigoare, precum și un venit lunar de completare. Venitul lunar de completare este egal cu diferența dintre salariul individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de disponibilizare, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de munca, dar nu mai mare decât salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care se fac disponibilizările, comunicat de Institutul Național de Statistica, și nivelul indemnizației de șomaj. (2) Venitul de completare se acorda lunar de la data stabilirii indemnizației de șomaj; (3) Nu beneficiază de venit de completare persoanele care nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru stabilirea indemnizației de șomaj.
Cu privire la venitul de completare prevăzut de art.2 alin.1 lit.b din aceeași lege, se reține că acest tip de venit, egal cu diferența dintre salariul individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de disponibilizare, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de munca, dar nu mai mare decât salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care se fac disponibilizarile, comunicat de Institutul Național de Statistica, și nivelul indemnizației de șomaj, se acordă, conform art.2 alin.2 din Legea nr.174/2006 începând cu data stabilirii indemnizației de șomaj.
Potrivit art.49 din Legea nr.76/2002 privind bugetul asigurărilor pentru șomaj în cazul concedierilor colective, angajatorii au obligația să înștiințeze agențiile pentru ocuparea forței de muncă în vederea adoptării unor măsuri pentru combaterea șomajului și prevenirea efectelor sociale nefavorabile ale acestor concedieri, iar conform art.50 din același act normativ, angajatorii au obligația să înștiințeze agențiile pentru ocuparea forței de muncă cu cel puțin 30 de zile calendaristice anterioare emiterii deciziilor de concediere.
Din adresa nr.13154/05.09.2007 emisă de Regia Națională a Pădurilor Romsilva a reieșit că intenția de concediere colectivă a fost notificată AJOFM B, Federației Sindicatelor și Inspectoratului Teritorial d e Munca B.
Însă, din copia carnetului de muncă al petentului, aflată la dosar, filele (9,10) a rezultat că intimata Direcția Silvică Tg-J nu a efectuat mențiunile corespunzătoare referitoare la concedierea colectivă și la aplicarea Legii nr.174/2006 privind unele măsuri de protecție socială a personalului disponibilizat din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor- Romsilva, prin concedieri colective, mențiuni necesare pentru ca petentul să beneficieze de plata venitului de completare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului pârâta a susținut că în mod eronat instanța a reținut că Direcția Silvică Tg. Jar espectat prevederile art. 2 alin. 1 lit. b din Legea nr. 174/2006 întrucât trebuia să înștințeze Agenția Județeanîă pentru Ocuparea Forței de Muncă G cu 30 de zile calendaristicve anterioare emiterii deciziilor de concediere.
Instanța nu a reținut motivul pentru care această agenție nu a trecut la acordarea măsurilor de protecție socială și nici că nu este culpa acesteia pentru că Direcția Silvică Tg. J nu i-a adus la cunoștință în termen legal intenția sa de concediere colectivă și cu atât mai mult avea obligația să efectueze în carnetul de muncă al persoanelor disponibilizate mențiuni cu privire la faptul dacă sunt disponibilizate prin concediere colectivă și beneficiază de măsurile de preconcediere colectivă și celelalte programe de măsuri active pentru combaterea șomajului.
După data disponibilizării petentul s-a prezentat la recurenta pârâtă pentru acordarea indemnizației de șomaj, astfel că a fost acordată numai indemnizația de șomaj, ca urmare a constatărilor efectuate în carnetul de muncă și fără a se cunoaște că persoana disponibilizată este concediată colectiv.
Recurenta pârâtă nu putea emite o dispoziție cu privire la acordarea sau respingerea dreptului reporezentând venitul lunar de completare prev. De Legea nr. 174/2006.
Reclamantului i-a încetat activitatea potrivit art. 65 alin. 1 Codul Muncii și nun în condițiile care se referă la concedierea colectivă pentru că acest lucru nu a fost evidențiat în carnetul de muncă al acestuia.
În drept, invocă prev. art. 304 pct. 8 și 9 Cod pr. Civilă.
Cu privire la motivele de recurs invocate nu a fost depusă întâmpinare de către reclamant.
Recursul se respinge pentru considerentele care se expun în continuare:
Din examinarea sentinței prin prisma motivelor invocate a acteor și lucrărilor dosarului și din oficiu potrivit art. 3041Cod pr. Civilă Curtea constatăp că aceste critici nu pot fi primite în cauză neexistând motive de casare sau de modificare a sentinței.
Astfel, nu este întemeiată critica recurentei pârâte în sensul că greșit s-a reținut că Direcția Silvică Tg. J și-a îndeplinit obligațiile prev. de art. 2 alin. 1 lit. b din Legea nr. 174/2006 și că notificarea s-a efectuat cu Agenția Județeană de Ocuparea Forței de Muncă B, în condițiile în care prin art. 5 din această lege se prevede: ″Persoanele disponibilizate potrivit art. 1 beneficiază de serviciile de preconcediere colectivă precum și de programele de măsuri active pentru combaterea șomajului ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă″.
Așa cum rezultă din actele dosarului și cum corect a reținut instanța notificarea s-a efectuat către Agenția Județeană de Ocuparea Forței de Muncă B întrucât Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA are sediul în Mun. B (fila 21 dosar fond), fiind notificată atât Federația Sindicatelor cât și Inspectoratul Teritorial d e Muncă
Instanța a făcutr o interpretare și aplicare corectă a prev. Legii nr. 174/2006 privind unele măsuri de protecție socială a personalului disaponibilizat din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA prin concedieri colective ca urmarte a restituirii păîdurilkor către foștii proprietari, reținând că în temeiul art. 2 din lege persoanele disponibilizate prin concedieri colective beneficiază de indemnizația de șomaj stabilită potrivit reglementărilor legale în vigoare, precum și de un venit lunar de completare.
Chiar dacă nu se poate vorbi despre o culpă a recurentei pârâte s-a apreciat legal că Direcția Silvică Tg. J nu a efectuat mențiunile corespunzătoare referitoare la concedierea colectivă și la aplicarea Legii nr. 174/2006, situație care avut drept efect anularea deciziei nr. 308 din 20.11.2007 și a impus emiterea unei noi decizii, în urma căreia recurenta pârâtă să acorde reclamantului venitul lunar de completare de la data concedierii sale.
În cauza de față nu se poate reține nici existența unor motive de ordine publică care în condițiile art. 306 alin. 2 Cod pr. civilă pot fi puse în dezbaterea părților din oficiu, astfel că în temeiul art. 312 Cod pr. Civilă recursul se priveștre ca nefondat și se repinge, menținându-se hotărârea pronunțată ca fiind legală și temeinică.
PENTRRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă G, împotriva sentinței civile nr.2670/10.03.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimata pârâtă Direcția Silvică Tg.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 3 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier
- -
Red. Jud. M
Ex.2//24.09.2008
Jud. fond D
L
Președinte:Marian LunguJudecători:Marian Lungu, Florica Diaconescu, Corneliu Maria
