Drepturi salariale (banesti). Decizia 863/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 863
Ședința publică de la 25 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 2: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 3: Daniela Pruteanu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă - drepturi bănești - privind recursul formulat de Compania Națională de Ferate "CFR" SA împotriva sentinței civile nr. 1025/29.05.2009 pronunțată de Tribunalul Iași (dosar nr-), intimată fiind Federația Feroviare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată, s-a comunicat intimatei duplicatul motivelor de recurs, nu s-a depus întâmpinare, și că s-a solicitat judecata în lipsă.
Instanța constată recursul declarat în termen și motivat.
Președintele completului precizează că prin motivele de recurs, Compania Națională de Ferate "CFR" SA a invocat excepția necompetenței teritoriale a instanței de fond, însă intimatei i s-a comunicat împreună cu citația și copia motivelor de recurs și prin urmare avea posibilitatea să răspundă la această excepție.
Nemaifiind alte cereri de formulat și având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și lasă cauza în pronunțare.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 1025/29.05.2009 pronunțată de Tribunalul Iașia fost admisă acțiunea formulată de Federația Feroviare în numele și pentru membrii de sindicat, salariați ai "CFR" SA în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de Ferate "CFR" SA și a fost obligată aceasta din urmă să achite fiecărui reclamant un ajutor material constând într-un salariu de bază la nivelul clasei unu de salarizare, aferent Zilei, pentru anii 2006 -2008, actualizat cu indicele de inflație la data plății.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanții sunt salariații pârâtei, iar prin acțiunea introductivă aceștia au solicitat obligarea pârâtei la plata ajutorului material aferent Zilei pentru anii 2006, 2007 și 2008.
Potrivit art. 64 alin. 1 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2005 - 2006, cu ocazia sărbătorilor de Paști, de C și de Ziua se va acorda salariaților un ajutor material al cărui cuantum va fi de cel puțin un salariu de bază la nivelul clasei unu de salarizare. Aceleași dispoziții se regăsesc și în art. 65 alin. 1 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2007 - 2008.
Potrivit disp. art. 241 alin. 1 lit. a Codul muncii, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toți salariații angajatorului, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la acest nivel, iar potrivit art. 243 Codul muncii, executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părți.
Având în vedere aceste dispoziții legale, precum și prevederile art. 64 alin. 1, respectiv ale art. 65 alin. 1 din contractele colective de muncă, instanța a reținut că reclamanții sunt îndreptățiți să beneficieze de un ajutor material în cuantum egal cu cel puțin un salariu de bază la nivelul clasei unu de salarizare, aferent Zilei.
Potrivit disp. art. 287 Codul muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Or, în speță, pârâta, căreia îi revenea sarcina probei, nu a făcut dovada achitării către reclamanți a ajutorului material prevăzut de art. 64 alin. 1, respectiv de art. 65 alin. 1 din contractele colective de muncă pe anii 2005 - 2006 și 2007 - 2008. Mai mult, s-a reținut de către instanță că prin Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 4/19.04.2006 s-a aprobat acordarea unui ajutor material pentru Sărbătorile de Paști. Prin Hotărârile nr. 5/26.04.2007 și nr. 4/23.04.2008 s-a aprobat acordarea, pentru anii 2007 și 2008, unui ajutor material pentru Ziua în valoare brută de 100 lei pentru fiecare salariat. Or, din cuprinsul actelor adiționale la contractul colectiv de muncă pe anii 2007 - 2008 rezultă că salariul corespunzător clasei unu de salarizare este de 450 lei pentru anul 2007 și de 500 lei începând cu luna martie 2008. În consecință, aprobarea de către Consiliul de Administrație a acordării sumei de 100 lei pentru fiecare salariat pentru anii 2007 și 2008 pentru Ziua nu conduce la concluzia că angajatorul și-ar fi îndeplinit obligația ce-i revenea potrivit contractului colectiv de muncă.
În consecință, instanța de fond a constatat că este întemeiată cererea reclamanților de obligare a pârâtei la plata ajutorului material aferent Zilei pentru anii 2006, 2007, 2008.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Compania Națională de Ferate "CFR" SA considerând-o nelegală și netemeinică.
A invocat ca motive de nelegalitate dispozițiile art. 304 pct. 3 și 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
A susținut recurenta că Tribunalul Iașia pronunțat sentința cu încălcarea competenței altei instanțe, având în vedere că, în cauză, competent teritorial să o soluționeze era Tribunalul București, competența fiind dată de sediul reclamantei Federația Feroviare.
A mai invocat recurenta că prin OUG79/2001, în vigoare până în luna iunie 2008. "CFR" SA a fost agent economic monitorizat în ceea ce privește politica salarială, monitorizare care a continuat și sub OUG79/2008.
În acest scop, arată recurenta, s-a stabilit că bonusurile salariale se vor plăti în cuantum de cel mult 65% în primele trei trimestre și 35% în trimestrul IV din suma anuală totala corespunzătoare acestora.
Mai susține recurenta că în anul 2006 s-a primit de către salariați o sumă de aproape 3 ori mai mare decât cea la care aveau dreptul, în 2007 s-a acordat suma de 100 lei pentru Ziua pentru fiecare din salariați, iar în anul 2008, din suma de 1.540 lei pe salariat s-a acordat 1.040 lei.
Ca atare, susține recurenta, obligația angajatorului de a achita drepturile stabilite prin CCM a fost și este condiționată de încadrarea în bugetul de cheltuieli aprobat, clauzele contractului fiind practic imposibil de executat.
Intimata nu a depus întâmpinare.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de criticile formulate, probele administrate la fond și dispozițiile legale incidente, Curtea constată că recursul este nefondat.
Astfel, primul motiv invocat ce vizează excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Iași în soluționarea fondului cauzei nu poate fi primit.
Codul muncii prin art.284 stabilește o competență teritorială exclusivă ce derogă de la dreptul comun, fiind instituită de legiuitor în favoarea reclamantului și având drept scop protejarea salariaților și a organizațiilor sindicale, care, de regulă, au această calitate procesuală în litigiile de muncă.
Este adevărat că acțiunea introductivă a fost formulată de Federația Feroviare ce are sediul în B, însă nu în nume propriuci în numele și pentrumembrii săi de sindicat, salariați al "CFR"
Așa cum rezultă fără echivoc din cuprinsul tabelelor anexate acțiunii (filele 5-26 dosar fond) acești salariați în numele cărora a fost formulată cererea de chemare în judecată au domiciliile pe raza județului
Ca atare, Curtea constată că Tribunalul Iași era competent teritorial în a soluționa cauza pe fond, Federația Feroviare reprezentând practic în instanță interesul reclamanților salariați ai pârâtei.
Nici motivul de recurs ce vizează greșita aplicare a legii nu este fondat.
Contractele colective de muncă, ca și oricare alt contract civil, reprezintă legea părților iar obligațiile asumate de angajator, în speță prin art. 64 al. 1 din Contractul colectiv de muncă pe anii 2005-2006 și art. 65 al. 1 din Contractul colectiv de muncă pe anii 2007 -2008, trebuie obligatoriu executate, conform art. 243 Codul muncii.
Reclamanții au susținut că ajutorul material pentru Ziua nu s-a acordat deloc în anii 2006 și 2008 iar în anul 2007 s-a acordat doar 100 lei pentru fiecare salariat.
Cum în dreptul muncii angajatorul are sarcina probei, pârâta era cea care trebuia să probeze cu înscrisuri dovada certă a plății sumelor datorate pentru Ziua, echivalente cu un salariu de bază la nivelul clasei unu de salarizare, dovadă care însă nu a fost administrată nici în fața instanței de fond și nici în recurs.
Argumentele pârâtei -reclamante referitoare la monitorizarea sa în baza OUG79/2001 și 79/2008 precum și la corelarea cheltuielilor salariale cu indicele de creștere a productivității muncii nu pot conduce la privarea salariaților de niște drepturi legale, negociate și prevăzute în Contractul colectiv de muncă.
Angajatorul, care susține în cauză limitarea fondului de salarii și imposibilitatea plății drepturilor, își invocă practic propria culpă întrucât, dacă avea cunoștință de monitorizare și de constrângerile financiare respective încă din anul 2001, așa cum se arată în recurs, trebuia fie să refuze semnarea contractelor colective de muncă și a actelor adiționale la acestea, fie să încerce ulterior, de comun acord cu partenerii sociali, modificarea conținutului clauzelor ce prevad drepturile bănești solicitate prin prezenta acțiune.
Nici un acord, nici măcar cele încheiate cu Fondul Monetar Internațional, pe care le invocă recurenta Compania Națională de Ferate "CFR" SA, nu pot constitui temei pentru încălcarea unor drepturi legale ale salariaților, atât timp cât clauzele contractuale ce le prevăd sunt în vigoare și perfect valabile.
Față de cele reținute, în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă se va respinge recursul și se va menține hotărârea recurată ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Compania Națională de Ferate "CFR" SA B prin reprezentanți legali, împotriva sentinței civile nr. 1025/29.05.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.09.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
- -
Red.
Tehnored.
2 ex.
30.09.2009
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Smaranda PiperneaJudecători:Smaranda Pipernea, Georgeta Pavelescu, Daniela Pruteanu
