Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1129/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1129/2008-
Ședința publică din 26.06.2008
PREȘEDINTE: Trif Doina
JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimata contestatoare cu domiciliul în comuna, sat, nr. 78, județul B, împotriva sentinței civile nr. 1/LM din 09.01.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care s-a admis contestația, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare a părților este completă.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 12.05.2008, întâmpinare formulată de intimata contestatoare, precum și faptul c, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților conform dispozițiilor art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, după care:
Instanța, consideră cauza lămurită și rămâne în pronunțare asupra acesteia.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1/LM din 09.01.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, s-a admis contestația formulată de contestatoarea din com. - sat nr.78 jud. B în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B din O- și în consecință:
S-a dispus anularea deciziei nr.41658/03.10.2007 emisă de intimată pe seama contestatoarei și obligă intimata să recalculeze pensia acesteia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începînd cu data de 01.12.2005, sens în care va emite o nouă decizie de pensionare în favoarea contestatoarei.
Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Soțul contestatoarei a fost înscris la pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă în baza deciziei nr.18125/02.06.1986. Prin decizia cu numărul 41658/30.11.2005 contestatoarea a fost înscrisă la pensie de urmaș după defunctul său soț. În urma recalculării drepturilor de pensie de urmaș intimata a ținut cont la stabilirea punctajului mediu anual de un stagiu complet de cotizare de 30 de ani. În urma acestei recalculări s-a stabilit pensia de urmaș a contestatoarei în funcție de pensia pentru limită de vârstă de care ar fi beneficiat defunctul său soț.
Prin contestația formulată contestatoarea solicită anularea deciziei prin care i-a fost recalculată pensia întrucât apreciază că intimata a stabilit greșit punctajul mediu anual realizat în urma evaluării deoarece a împărțit totalul punctelor obținute la 30 de ani și nu la 15 de ani așa cum prevede HG 1550/2004.
Potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform legii 19/2000. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea 3/1977.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța apreciază că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, instanța va identifica legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.
Așadar, instanța a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al soțului contestatoarei era Legea 3/1977, care prevedea la art. 8 o vechime integrală în muncă de 30 de ani. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] " ar trebui să concluzionăm că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care facem vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, Că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, se impune să concluzionăm că prevederile art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Așa cum s-a arătat deja, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie. Art. 43 alin.3 din Legea 19/2000 prevede că asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. b și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă.
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța constatând că din adeverința emisa de Compania Națională a - B Sucursala B depusă de contestatoare în probațiune, rezultă că soțul acesteia a desfășurat pe o perioadă mai mare de 15 ani activitate în zona I de radiații, în temeiul art. 20 alin.1 lit. b și art. 43 alin.3 din legea 19/2000 precum și art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 coroborat cu prevederile OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, a admis contestația și a obligat intimata să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatoarei prin Decizia nr. 41658/03.10.2007 prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 ani, sens în care a obligat intimata să emită o noua decizie de pensionare.
Întrucât in cuprinsul deciziei sus menționate se arată că in situația in care vor fi prezentate acte doveditoare de natură a modifica elementele avute in vedere la determinarea punctajului mediu anual recalculat, noile drepturi se vor acorda de la data de 01.12.2005, instanța a obligat intimata sa acorde drepturile stabilite conform dispozitivului prezentei hotărâri, începând cu data de 01.12.2005.
Instanța a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecata, de către contestatoare.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
Prin motivele de recurs s-a invocat că, soțul reclamantei a fost înscris la pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă în baza Legii nr. 3/1977, drepturile fiindu-i recalculate în baza HG nr. 1550/2004. A fost în eroare instanța cu privire la interpretarea Legii nr. 19/2000 când de fapt sunt aplicabile dispozițiile art. 8 din Legea nr. 3/1977 referitor la stagiul de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual. Dispozițiile art. 2 alin. 1 din HG nr. 1550/2004 sunt clare și prevăd că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, ori, aceasta conform Legii nr. 3/1977 era de 30 ani la bărbați și de 25 ani la femei.
S-au interpretat eronat dispozițiile art. 2 alin. 1 din HG nr. 1550/2004 iar articolele din Legea nr. 19/2000 la care s-a făcut trimitere se referă doar la ce-i pensionați în baza acestei legi, legea nouă - 19/2000 nu poate modifica cu efect retroactiv legislația anterioară.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 8, 9 Cod procedură civilă, HG nr. 1550/2004, Legea nr. 3/1977, Legea nr. 19/2000.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată, invocând că soțul său a lucrat în grupa I de muncă, zona I de radiații peste 15 ani.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Într-adevăr actul normativ în vigoare la data acordării drepturilor de pensie ale soțului intimatei, pentru munca depusă și limita de vârstă, a fost Legea nr. 3/1977 dar, în ideea echității s-a adoptat OUG nr. 4/2005 ce consacră principiul la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie. Această ordonanță de urgență, aprobată prin Legea nr. 78/2004 are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, în speță - HG nr. 1550/2004, astfel că, susținerile recurentei în sensul că s-au prevăzut excepții de la principiul enunțat pentru cei pensionați în perioada 01.07.1977 - 31.03.2001, apar ca nefondate.
Art. 2 din OUG nr. 4/2005 prevede expres faptul că, modul de calcul se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual, iar cuantumul fiecărei pensii se calculează cu respectarea Legii nr. 19/2000, aspect față de care, este cert că s-a urmărit înlăturarea discriminărilor dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie, aspect corect reținut de prima instanță.
În măsura în care s-ar fi dispus altfel, conform apărărilor recurentei, s-ar fi adus atingere principiului enunțat mai sus, cu atât mai mult cu cât, chiar art. 2 din Legea nr. 19/2000 consacră principiul egalității tuturor participanților la sistemul public de pensionare, inaplicarea lui ar crea discriminare pentru cei pensionați anterior, ceea ce contravine atât Constituție României art. 16, cât și practicii constante în materie a Curții de Apel Oradea - dosar nr-, - - apărările intimatului fiind fondate.
Art. 43 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 prevede într-adevăr că, asigurații ce și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute de art. 20 lit. a și au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în asemenea condiții, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă de la 45 ani, ori, conform actelor din dosarul de fond, soțul intimatei lucrat în subteran mai mult de 20 de ani, fiind aplicabile dispozițiile art. 20 alin. 1 lit. a, art. 43 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, OUG nr. 4/2005, dispoziția instanței nefiind o interpretare ce ar excede normei legale invocate, ci dimpotrivă.
Prin aplicarea dispozițiilor legale susmenționate, instanța de fond doar a pus în aplicare prevederile exprese în materie, mai favorabile, altfel s-ar fi ajuns la o nejustificată discriminare a celor pensionați anterior Legii nr. 19/2000 față de cei pensionați după intrarea în vigoare a acesteia.
Față de toate considerentele expuse, nefiind aplicabile dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța de recurs urmează a respinge ca nefondat recursul și menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimata contestatoare cu domiciliul în comuna, sat, nr. 78, județul B, împotriva sentinței civile nr. 1/LM din 09.01.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 26.06.2008.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat decizie în concept - judecător - - - - 07.07.2008
- judecător fond - -,
- dact. gref. - 07.07.2008- 2 ex.
Președinte:Trif DoinaJudecători:Trif Doina, Moșincat Eugenia, Stan Aurelia
