Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1273/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1273/2008-

Ședința publică din 23 septembrie 2008

PREȘEDINTE: Pantea Viorel judecător

R - - judecător

- - - judecător

- - - grefier

Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de contestatorul din O,-, jud. B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, Cod poștal -, jud. B, împotriva sentinței civile nr.121/LM din 04 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă recurentul contestator, lipsă fiind partea intimată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, precum și faptul că la data de 29.07.2008 prin registratura instanței a parvenit la dosar întâmpinare din partea intimatei Casa Județeană de Pensii B, după care:

La întrebarea instanței, recurentul contestator arată că nu are probe sau cereri de formulat.

Nemaifiind probe sau cereri de formulat, instanța consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Recurentul contestator solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii contestației, fără cheltuieli de judecată. În motivare arată că, la recalcularea pensiei nu s-au avut în vedere cei 19 anii lucrați în grupa I de muncă.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.121/LM din 04 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, s-a respins contestația formulată de contestatorul domiciliat în O,-, jud. B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, jud. B, cod poștal -, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța în acest mod, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin decizia nr. 99419/30.06.2005 a fost recalculată pensia contestatorului, obținându-se în urma acestei operațiuni un punctaj de 2,20642 puncte.

Potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform art. 2 alin. 1 din HG1550/2004. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea nr.3/1977.

Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și aoa dapta cazurilor particulare. În speță, instanța a identificat legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.

Așadar, instanța a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr.3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] " ar trebui a se concluziona că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care facem vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, s-a impus a se concluziona că prevederile art. 2 alin.2 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.

Așa cum s-a arătat deja, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.

În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie. Art. 43 alin.1 din Legea 19/2000 prevede că asigurații care și-au desfășurat activitatea in locurile de munca prevăzute la art. 20 lit. a) si care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 45 de ani.

Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța a constatat că, din datele privitoare la activitatea în muncă aflate în dosarul de pensionare, rezultă că petentul nu a desfășurat pe o perioadă mai mare de 20 de ani in subteran, ci doar 18 ani, 3 luni și o zi, astfel încât în temeiul art. 20 alin.1 lit. a și art.43 alin. 1din Legea 19/2000 precum și art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 coroborat cu prevederile OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, a respins contestația formulata ca neîntemeiată.

Instanța a luat act ca nu au fost solicitate cheltuieli de judecata.

Împotriva acestei sentințe, în termen și cu respectarea formelor legale a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, schimbarea sentinței și admiterea cererii sale cum a fost formulată.

În motivarea recursului s-a susținut că reclamantul a lucrat 18 ani în grupa I de muncă și de asemenea peste 17 ani, în condiții normale, impunându-se astfel a i se reține un stagiu de cotizare de 20, pentru a nu fi discriminat față de alți participanți la sistemul național de asigurări.

Intimata Casa Județeană de Pensii s-a opus admiterii recursului, invocând că pensia reclamantului a fost corect stabilită, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 19/2000 și a nr.HG 1550/2004.

Analizând sentința recurată prin prisma motivelor invocate și din oficiu, curtea constată că aceasta este nelegală și netemeinică, pentru următoarele motive:

Recurentul a fost pensionat sub imperiul Legii nr. 3/1977. În conformitate cu art. 81 din Legea nr. 19/2000 și nr.HG 1550/2004, pârâta urma să procedeze la recalcularea pensiilor potrivit principiilor enunțate în articole introductive ale Legii nr. 19/2000, cel mai important fiind asigurarea unor pensii egale pentru cei care au contribuit egal la sistemul de asigurări sociale, indiferent de anul ieșirii la pensie.

Potrivit art. 19 și 20 din Legea nr. 19/2000, există două categorii de locuri de muncă, tratate diferit față de locurile comune de muncă: cele în condiții deosebite și cele în condiții speciale.

Aceste categorii diferite de locuri de muncă au un tratament juridic egal, potrivit art. 20 cu referire la anexa 2 din Legea nr. 19/2000, precum și art. 43 din actul normativ.

Recurentul a desfășurat o perioadă de 18 ani și 3 luni în grupa I de muncă,subteran, și un număr de 17 ani și 8 luni în condiții normale.

Așa fiind, acestuia i se aplică dispozițiile speciale cuprinse în anexa 4 cu referire la art. 44 din Legea nr. 19/2000, stagiul complet de cotizare al acestuia fiind de 20 ani, cuantumul acestuia fiind avantajos pentru recurent cât timp duce la obținerea unui punctaj cumulat ce îl avantajează, și care este calculat conform dispozițiilor Legii nr. 19/2000 și nr.OUG 1550/2004.

Numai procedând în acest fel, se asigură un tratament nediscriminatoriu pentru participanții la sistemul național de asigurări sociale, indiferent de anul pensionării.

Pentru aceste considerente, în baza art. 312 cu referire la art. 316 și 296 Cod procedură civilă, se va admite recursul reclamantului, se va schimba în tot sentința de fond în sensul mai sus arătat.

Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 312 alin.1, combinat cu art. 296 și 316 Cod procedură civilă,

ADMITE ca fondat recursul introdus de contestatorul împotriva sentinței civile nr.121 din 04 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în sensul că:

Admite contestația formulată de petentul din O,-, jud. B, în contradictoriu cu pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, Cod poștal -, jud. B și în consecință:

Dispune modificarea în parte a Deciziei de pensionare 99419/2005, în sensul că se va reține stagiu complet de cotizare de 20 ani pentru petent, în loc de 30 ani.

Menține restul dispozițiilor deciziei.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică de azi, 23 septembrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - R - - - - -

Red.dec.R /02.10.2008

Jud.fond. -

Dact./02.10.2008

Ex.2

Președinte:Pantea Viorel
Judecători:Pantea Viorel, Roman Florica, Bocșe Elena

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1273/2008. Curtea de Apel Oradea